Rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel determinat de prima prelevare a probelor de sange.

 

Art.336 alin.1 Cod penal

Decizia ICCJ Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala nr. 3/2014

Decizia nr. 737/2014 a Curtii Constitutionale

 

Conducerea de catre inculpat a unui autovehicul, avand in sange o alcoolemie e peste 0,8 g/1000ml alcool pur in sange constituie infractiune, fiind sanctionata de art. 336 alin. 1 Cod penal.

Decizia nr. 737/2014 a Curtii constitutionale prin care s-a stabilit ca sintagma „momentul prelevarii probelor biologice” este neconstitutionala, nu a avut ca efect dezincriminarea faptei.

Potrivit Deciziei ICCJ Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala nr. 3/2014, rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel determinat de prima prelevare a probelor de sange.

     

(Decizia penala nr. 867/A
/
04 Octombrie 2017)

 

Prin sentinta penala nr. 46 din data de 25 martie 2016 pronuntata de Judecatoria Costesti, in baza art.396 alin.5 si art.16 lit. c) Cod procedura penala, a fost achitat inculpatului  CC, trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta bauturilor alcoolice, fapta prev. si ped. de art.336 alin.1 din Codul penal.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a constatat ca, prin rechizitoriul nr.736/P/2011 din data de 15.09.2014, Parchetul de pe langa Judecatoria Costesti a dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatului CC pentru savarsirea infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante, prev. de art.336 alin.1 Cod penal, fapta constand in aceea ca, la data de 21.05.2011, inculpatul a condus pe raza comunei  Stefan cel Mare autoturismul cu numarul de inmatriculare ***, fiind sub influenta bauturilor alcoolice.

Examinand actele si lucrarile dosarului, instanta de fond a retinut urmatoarele:

La data de 21.05.2011, orele 12:23, lucratorii de politie rutiera din cadrul Politiei Orasului Costesti, in timp ce desfasurau activitatea de supraveghere si control rutier, au oprit in trafic, in raza teritoriala a comunei Stefan Cel Mare, pe drumul comunal ce face legatura cu comuna Slobozia, drum public, autovehiculul marca FORD cu numarul de inmatriculare ***, condus de inculpatul CC.

Intrucat conducatorul autovehiculului emana halena alcoolica, i s-a solicitat sa fie testat cu aparatul alcooltest, dar inculpatul a refuzat.

Ulterior, CC a fost condus la Spitalul Regele Carol I din Orasul Costesti, unde i s-au recoltat probe biologice de sange. Conform buletinului de analiza toxicologica alcoolemie nr. 292/24.05.2011 emis de SML Arges, suspectul avea o alcoolemie de 1,70 gr/1000ml alcool in sange la ora 20.00 si o alcoolemie de 1,55 gr/1000 ml alcool pur in sange la ora 21.00.

Fiind audiat, inculpatul CC a recunoscut savarsirea infractiunii si a declarat ca a consumat bauturi alcoolice inainte de a se urca la volanul autovehiculului, proprietate personala, iar dupa ce a condus o scurta distanta prin comuna Stefan Cel Mare a fost oprit de echipajul de politie. I s-au solicitat documentele, insa nu le avea asupra sa. I s-a solicitat sa sufle in aparatul Drager, dar a refuzat. A fost de acord sa mearga la Spitalul Costesti pentru prelevarea probelor biologice. Si aici a refuzat sa sufle in aparatul alcooltest. A declarat si in fata medicului VI ca a consumat bauturi alcoolice. I s-au adus la cunostinta rezultatele analizei toxicologice a alcoolemiei, pe care le-a contestat si a solicitat recalcularea alcoolemiei.

 Prin Raportul de expertiza medico-legala nr.441/I/2012 privind interpretarea retroactiva a alcoolemiei, s-a constatat ca inculpatul avea o alcoolemie teoretica in descrestere, conform primei variante, de cca. 1,80 gr/1000 ml, iar conform celei de a doua variante - o alcoolemie in crestere de cca. 0,60 gr/1000 ml.

Prin corelarea datelor obtinute in urma recalcularii alcoolemiei, s-a constatat o neconcordanta (varianta I) si o concordanta (varianta II) intre alcoolemia teoretica si valorile certe stabilite la analiza sangelui. Neconcordanta denota un consum de bauturi alcoolice mai mare decat cel declarat. In raport s-a consemnat ca rezultatele obtinute au caracter strict teoretic si nu pot fi considerate ca avand valoare certa din punct de vedere medico-legal. Valoarea indubitabila a alcoolemiei ca proba stiintifica obiectiva si care exprima imbibatia reala a fost cea determinata prin analizarea sangelui in momentul prelevarii, adica cea constatata prin buletinului de analiza toxicologica alcoolemie nr. 292/24.05.2011.

Situatia de fapt mai sus expusa a fost confirmata si de martorul Puica Gheorghe, care a aratat ca in data de 21.05.2011 se afla in fata portii gospodariei sale din comuna Stefan Cel Mare si a observat cand lucratorii de politie au oprit autovehiculul condus de CC. A fost rugat de politisti sa asiste la constatarea infractiunii. Martorul a precizat ca inculpatul le-a spus politistilor ca nu are asupra sa documentele, ca nu doreste sa sufle in cu aparatul alcooltest, dar este de acord sa mearga la spital pentru prelevarea probelor biologice.

Instanta de fond a constatat ca aceleasi aspecte sunt sustinute si de martorul PO, care a mai aratat si faptul ca inculpatul le-a declarat verbal lucratorilor de politie ca a consumat bauturi alcoolice.

Martora VI, medic in cadrul Spitalului Costesti Carol I, a declarat ca, in data de 21.05.2011, in jurul orei 20.00, s-au prezentat la spital lucratorii de politie impreuna cu inculpatul CC, caruia i s-au recoltat doua probe de sange. A precizat ca inculpatul a declarat verbal ca a consumat bauturi alcoolice.

Ca si aspect prealabil solutionarii prezentei cauze, instanta de fond a pus in discutie Decizia Curtii Constitutionale nr.732/2014, prin care s-a constatat ca sintagma „la momentul prelevarii mostrelor biologice”, din cuprinsul disp. art.336 alin.1 din noul Cod penal, este neconstitutionala.  

In considerentele acestei decizii, instanta constitutionala a statuat, ca si aspect decisiv in pronuntarea solutiei, faptul ca imbibatia alcoolica se determina prin analiza toxicologica a mostrelor biologice recoltate la un moment de timp mai mult sau mai putin indepartat de momentul savarsirii infractiunii, care este cel al depistarii in trafic a conducatorului vehiculului. Conditia ca imbibatia alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange sa existe la momentul prelevarii mostrelor biologice plaseaza, astfel, consumarea infractiunii la un moment ulterior savarsirii ei, in conditiile in care de esenta infractiunilor de pericol este faptul ca acestea se consuma la momentul savarsirii lor. Odata cu oprirea in trafic inceteaza starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite de dispozitiile art.336 din Codul penal, astfel incat, raportat la momentul prelevarii mostrelor biologice, tragerea la raspundere penala nu se justifica. Stabilirea gradului de imbibatie alcoolica si, implicit, incadrarea in sfera ilicitului penal in functie de momentul prelevarii mostrelor biologice, care nu poate fi intotdeauna imediat urmator savarsirii faptei, constituie un criteriu aleatoriu si exterior conduitei faptuitorului in vederea tragerii la raspundere penala, in contradictie cu normele constitutionale si conventionale mai sus mentionate.”

Intrucat legiuitorul nu a intervenit in vederea legiferarii disp.art.336 alin.1 Cod penal in concordanta cu aspectele retinute de Curtea Constitutionala, prima instanta a apreciat ca, in cazul in care inculpatul are obiectiuni asupra modalitatii de apreciere a probelor administrate in cursul urmaririi penale, se impune suplimentarea probatoriului in vederea stabilirii situatiei de fapt, respectand normele constitutionale, acordand in acelasi timp prioritate prezumtiei de nevinovatie.

Analizand aspectele retinute de agentii de politie in cadrul procesului-verbal de constatare a faptei, intocmit la data de 21.05.2015, orele 19:25, instanta de fond a observat ca a fost consemnata declaratia inculpatului, data in fata martorilor asistenti, conform careia, in ziua de 21.05.2011 ar fi consumat 50 ml tuica, dar si declaratia data in prezenta personalului medical, conform careia ar fi consumat 1 litru de bere intre orele 12:00-15:00.

De asemenea, din declaratia martorului CI, data in fata organelor de politie la data de 07.10.2011, prima instanta a retinut ca acesta l-a vizitat pe inculpat in data de 21.05.2011, intrucat era ziua sa onomastica, si a observat ca inculpatul a consumat in jurul orelor 19:00  „cam doua pahare de palinca, dupa care a plecat dupa un medic, deoarece tatal sau a suferit o criza de diabet”.

Dintre toate aceste aspecte privitoare la cantitatea de alcool consumata de inculpat, judecatorul fondului a retinut ca si relevanta aceasta din urma declaratie a martorului CI, intrucat acesta este singura persoana care a constatat in mod nemijlocit  felul ai cantitatea de alcool consumata de inculpat in ziua savarsirii faptei.

S-a apreciat ca raportul de expertiza medico-legala nr.441/I/2012 bis, privind interpretarea retroactiva a alcoolemiei, este util solutionarii cauzei, pentru aspectele expuse anterior. Din cadrul acestei expertize, instanta de fond a retinut ca si relevanta stabilirea alcoolemiei in raport de consumul de alcool retinut din cadrul declaratiei martorului CI, anume 250 ml. Palinca, in jurul orelor 19:00. De asemenea, instanta a retinut si punctul de vedere al comisiei de realizare a raportului, conform careia „prin corelarea datelor obtinute prin efectuarea calcului teoretic cu valorile stabilite la analiza se constata o neconcordanta (varianta I stabilita pentru consumul a 1 litru bere) si concordanta (varianta II stabilita pentru consumul de 250 ml palinca) intre alcoolemia teoretica rezultata din datele de consum si valorile certe stabilite la analiza. Neconcordanta denota un consum de bauturi alcoolice mai mare decat cel declarat. Prin urmare, s-a constatat ca si concluziile raportului de expertiza sunt in concordanta cu aspectele declarate de martorul CI, privind consumul a 250 ml palinca. Prin urmare, instanta de fond si-a insusit concluziile acestei evaluari si a apreciat ca la data de 21.05.2011, ora 19:23, inculpatul CC avea o alcoolemie teoretica in crestere de aproximativ 0,60 g%

₀

(varianta II).

Analizand declaratiile inculpatului date pe parcursul procesului penal, in fata instantei si in fata organelor de urmarire penala, judecatorul fondului a remarcat o neconsecventa intre genul si cantitatea de alcool consumata.

Cu ocazia aprecierii probelor administrate, judecatorul a avut in vedere si Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, nr.3/2014, pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, in sensul ca „in aplicarea art.336 alin.1 Cod penal, in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel dat de prima prelevare”.

Fata de aceste aspecte de neconcordanta judiciara si situationala, prima instanta a dat eficienta principiului de drept penal privind prezumtia de nevinovatie.

Astfel, s-a notat ca prezumtia de nevinovatie prezinta o dubla natura, fiind recunoscut ca drept fundamental si consacrata ca principiu constitutional, reprezentand un criteriu esential in structura statului de drept. In varianta consacrata de art.6 parag.2 din C.E.D.O., prezumtia de nevinovatie figureaza printre elementele procesului penal echitabil, astfel cum este garantat de art.6 parag.1 din Conventie.

In situatia de fata, luand in considerare gravitatea „mizei” cauzei, aspectele de ordin legislativ inconsecvente si imprevizibile, judecatorul fondului a dat eficienta respectarii garantiilor dreptului la aparare. In situatia de fata, caracterul imprevizibil al normei penale impiedica stabilirea evolutiei efectelor sale viitoare si nu ofera o protectie efectiva impotriva urmarilor si condamnarilor penale arbitrare.

Instanta de fond a constatat ca fapta retinuta prin rechizitoriu si cercetata in cursul judecatii nu este sustinuta de probe din care sa rezulte intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii prevazute si pedepsite de art. 336 alin.1 din noul Cod penal, conform caruia „conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana care, la momentul prelevarii mostrelor biologice, are o imbibatie alcoolica de peste 0,80g/l alcool pur in sange, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau cu amenda”.

In concluzie, in baza art.396 alin.5 si art.16 lit. c Cod procedura penala, instanta l-a achitat pe inculpatul CC, trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta bauturilor alcoolice, fapta prev. si ped. de art.336 alin.1 din Codul penal.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Costesti, prin care a sustinut netemeinicia solutiei de achitare ce a fost pronuntata printr-o interpretare eronata a Deciziei nr. 732/2014 a Curtii Constitutionale.

In opinia parchetului, inculpatul avea, conform buletinului de analiza toxicologica, o alcoolemie de 1,70 gr%o la ora 20.00 si de 1, 55 gr%o la ora 21.00, prin urmare superioara limitei de 0,80 gr%o, fapta constituind astfel infractiune.

In acelasi timp, in privinta calculului retroactiv, procurorul a subliniat ca, potrivit metodologiei privind expertiza pentru estimarea retroactiva a alcoolemiei, opinia majoritara considera inacceptabila aceasta alternativa de calcul, atunci cand alcoolul se afla in faza de absorbtie, abordare intemeiata pe faptul ca veridicitatea datelor consemnate in declaratiile de consum nu se poate proba stiintific prin nici o metoda.

Examinand apelul parchetului, fata de motivele invocate, cat si din oficiu, conform art. 417 Cod procedura penala, Curtea il apreciaza intemeiat, avand in vedere urmatoarele considerente de fapt si de drept:

Asa cum rezulta din probele administrate in cauza si cum de altfel inculpatul a recunoscut, la data de 21.05.2011, in jurul orelor 19.23, in timp ce conducea autoturismul cu nr. de inmatriculare *** pe raza localitatii Stefan cel Mare, judetul Arges, a fost oprit in trafic de organele de politie, refuzand testul cu aparatul marca Drager.

In continuare, lucratorii de politie i-au solicitat inculpatului sa-i urmeze la spitalul din orasul Costesti, unde i s-au recoltat doua probe de sange, prima la orele 20.00, cand avea o alcoolemie de 1,70 gr%o, si cea de-a doua, la o ora diferenta, cand alcoolemia scazuse la 1,55 gr%o.

Din declaratia furnizata de inculpat instantei de fond, rezulta ca acesta, inainte cu 5 minute de a se urca la volan, a consumat la domiciliul sau 250 ml de palinca.

In conformitate cu dispozitiile art. 87 din O.U.G. nr. 195/2002, ce constituie lege penala mai favorabila, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

Instanta de fond, desi a retinut ca a fost demonstrata infractiunea in elementele ei constitutive, totusi, avand in vedere considerentele decizii CCR   nr. 732/2014, prin care s-a stabilit ca sintagma „la momentul prelevarii mostrelor biologice” din cuprinsul art. 366 alin. 1 Cod penal este neconstitutionala, a apreciat ca, raportat la acest moment, tragerea la raspundere penala nu se justifica.

In opinia primei instante, pentru ca legiuitorul nu a intervenit in vederea armonizarii legislatiei cu dispozitiile declarate neconstitutionale si avand in vedere constatarile raportului de expertiza privind calculul retroactiv al alcoolemiei, se creeaza o neconcordanta judiciara si situationala prevaland in acest caz prezumtia de nevinovatie.

Curtea nu este convinsa de interpretarea instantei de fond, atat in privinta consecintelor neconstitutionalitatii sintagmei „la momentul prelevarii mostrelor biologice”, cat si in ce priveste valoarea indiscutabila a raportului de expertiza privind calculul retroactiv al alcoolemiei.

In legatura cu primul aspect, de neconstitutionalitate, Curtea subliniaza ca decizia CCR nr. 732/16.12.2014 a constatat neconstitutionalitatea sintagmei „la momentul prelevarii mostrelor biologice” din cuprinsul dispozitiilor art. 336 alin. 1 Cod penal, ceea ce in niciun caz nu reprezinta echivalentul unei dezincriminari a faptei si nici nu aduce modificari constitutive acestei infractiuni.

In conformitate cu dispozitiile art. 31 alin. 3 din Legea nr. 47/1992, dispozitiile din legile constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei in Monitorul Oficial, daca in acest interval de timp Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei.

Asadar, decizia Curtii Constitutionale inactiveaza numai sintagma declarata neconforma cu actul fundamental si nu intreaga incriminare a infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul avand in sange o alcoolemie peste limita legala, textul art. 336 din noul Cod penal ramanand in fondul activ al legislatiei penale, asa cum era continutul sau inainte de data intrarii in vigoare a codului, respectiv 01.02.2014, ipoteza in care nivelul concentratiei de alcool in sange nu se mai raporteaza, in lumina deciziei Curtii, la momentul prelevarii mostrelor biologice.

In acest context, asa cum a stabilit Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin H.P. nr. 3 pronuntata in Monitorul Oficial nr.392/28.05.2014 si obligatorie pentru instantele de judecata, in aplicarea disp. art. 336 alin. 1 Cod penal, rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel dat de prima prelevare a probelor de sange.

In legatura cu cel de-al doilea aspect, referitor la forta probanta a raportului de expertiza privind calculul retroactiv alcoolemiei, in practica ei constanta, Curtea a considerat acest mijloc de proba intr-un plan secund, apreciindu-l in contextul celorlalte probatorii administrate in cauza.

De altfel, chiar in continutul raportului, la pct. 5, se afla mentiunea ca rezultatele obtinute au caracter teoretic, fara valoare certa din punct de vedere medico-legal, iar valoarea indubitabila de proba stiintifica obiectiva, ce exprima imbibitia reala este numai cea determinata prin analiza sangelui din momentul prelevarii, ceea ce subliniaza netemeinicia interpretarii instantei de fond din aceasta perspectiva.

Asa cum a aratat si procurorul, si in domeniul expertilor in medicina legala opinia majoritara apreciaza drept inacceptabila metoda estimarii retroactive a alcoolemiei, cand alcoolul se afla in faza de absorbtie, abordare intemeiata tocmai pe faptul ca exactitatea declaratiilor de consum (bauturi alcoolice, alimente) nu se poate proba stiintific, astfel incat aprecierea concordantei dintre aceste declaratii si valorile alcoolemiilor, obtinute prin analiza toxicologica, sa fie relativa.

Prin urmare, fapta comisa de inculpat, atat din punct de vedere obiectiv, cat si subiectiv, este neindoielnic evidentiata de probele administrate in cauza, respectiv procesul-verbal de constatare a infractiunii, procesul-verbal de prelevare, buletinul de analiza toxicologica, declaratia inculpatului, cat si declaratiile martorilor, instanta de fond ajungand la o concluzie eronata de achitare.

In ce priveste legea penala mai favorabila, din perspectiva disp. art. 5 din noul Cod penal, Curtea apreciaza avand in vedere data comiterii faptei, ca vechiul act normativ favorizeaza situatia juridica a inculpatului, tinand cont si de alternativele prevazute de acesta in privinta suspendarii executarii pedepsei, care prezinta avantajele unui numar mai redus de restrictii pentru inculpat, nu contine obligativitatea prestarii unei munci neremunerate, iar la implinirea termenului de incercare intervine reabilitarea de drept.

 In concluzie, si in conformitate cu dispozitiile art. 396 alin. 2 Cod procedura penala, Curtea, retinand ca fapta mentionata in actul de sesizare exista, constituie infractiune si a fost comisa de inculpat, urmeaza sa angajeze raspunderea penala a acestuia, orientandu-se la o pedeapsa cu inchisoarea, cuantificata la minimul special prevazut de legiuitor.

In cadrul individualizarii judiciare a pedepsei au fost avute in vedere dispozitiile art. 72 din vechiul Cod penal, respectiv mentiunile partii generale ale Codului penal, limitele de pedeapsa prevazute in legea speciala pentru infractiunea comisa, gradul de pericol social al faptei, persoana si conduita faptuitorului, cat si imprejurarile de natura sa conduca la agravarea ori atenuarea raspunderii penale.

In acest sens, tinand seama ca inculpatul a ales o conduita procesuala sincera, este o persoana integrata social, la primul conflict cu legea penala si, prin urmare, cu potential semnificativ de reeducare, Curtea considera ca pedeapsa inchisorii aplicata la minimul special, in varianta suspendarii simple, conform art. 81 din vechiul Cod penal, este suficienta pentru a exprima un regim sanctionator apt sa atinga functiile de constrangere si de reeducare prevazute in art. 52 din Codul penal.

Avand in vedere toate considerentele care au fost expuse si pentru ca din oficiu nu   s-au constatat alte aspecte ce ar putea sa determine reformarea hotararii criticate, in baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a) Cod procedura penala, Curtea a admis apelul parchetului, a desfiintat in totalitate sentinta apelata si, rejudecand:

In baza art.386 Cod procedura penala, a schimbat incadrarea juridica a faptei pentru care a fost trimis in judecata inculpatulCC, din art. 336 alin. 1 Cod penal in art. 87 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 si in baza art. 87 alin. 1 din O.U.G. 195/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal, a condamnat pe inculpatul CC la 1 an inchisoare.

In baza art. 81, art. 82 Cod penal 1968, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata de 3 ani, ce constituie termen de incercare.