Raspunderea patrimoniala a salariatului, Determinarea patrimoniului gestionat in intervalul de referinta

Raspunderea patrimoniala presupune un rezultat daunator care sa se concretizeze intr-o paguba cu valoare economica generata de salariati din vina si in legatura cu munca lor.

Raspunderea integrala a angajatului care primeste , pastreaza, elibereaza bunuri fara a avea calitatea de gestionar in intelesul art.1 din legea nr.22/1969. Lipsa avizului scris al celorlalti gestionari nu inlatura raspunderea salariatului, legea stabilind doar o raspundere subsidiara, doar in cazul in care nu se poate angaja raspunderea gestionarului vinovat.

Pentru a se stabili daca, prin modul de exercitare a atributiilor de serviciu, gestionarul a creat prejudicii patrimoniului unitatii angajatoare, trebuie determinat in mod concret patrimoniul gestionat, in intervalul de referinta. Delimitarea patrimoniului se face prin inventarierea acestuia la preluare si la predate.

Tribunalul Dolj prin sentinta civila nr.4608 de la 16.09.2014 a admis actiunea formulata de reclamant SC TOP COSMETIC C&G DISTRIBUTION SRL CRAIOVA , in contradictoriu cu parata B.O.L., a obligat parata catre reclamanta la 12.103,26 lei despagubiri si 2501,7 lei cheltuieli de judecata. A admis cererea reconventionala.

A obligat reclamanta parata catre parata reclamanta la 1508 lei reprezentand drepturi salariale.

Pentru a se pronunta astfel instanta de fond a retinut ca actiunea dedusa judecatii se circumscrie actiunii in raspundere patrimoniala reglementata de capitolul III al Titlului IX din Codul muncii

Potrivit art. 254 alin (1) din Cod "salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor rapunerii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor

"Din analiza prevederilor legale rezulta ca pentru a exista raspundere patrimoniala este necesar sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii de fond: - calitatea de salariat la angajatorul pagubit a celui ce a produs paguba

• fapta ilicita si personala a salariatului, savarsita in legatura cu munca sa;
• prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului;
• raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu;
• vinovatia (culpa) salariatului.

Numai intrunirea cumulativa a acestor conditii atrage raspunderea patrimoniala. Lipsa uneia dintre conditiile enumerate inlatura aceasta raspundere.

In cauza dedusa judecatii, ideea de raspundere patrimoniala astfel cum este conditionata, este afectata in ceea ce priveste fapta ilicita si personala a salariatului parat, raportul de cauzalitate intre fapta si prejudiciu, ca si in ceea ce priveste vinovatia

In oricare din formele ei raspunderea juridica implica o conduita umana, o manifestare exteriorizata printr-o fapta ilicita care aduce o vatamare relatiilor sociale.

Pentru stabilirea raspunderii patrimoniale, caracterul ilicit al faptei se analizeaza in raport cu obligatiile de serviciu, decurgand din contractul individual de munca in continutul caruia sunt incluse, pe langa obligatiile concrete, specifice naturii, functiei, felului si locului muncii, toate celelalte indatoriri prevazute in legi si acte normative

Unitatea - s-a precizat - trebuie sa dovedeasca in instanta ce sarcini de serviciu avea salariatul, sarcini a caror neindeplinire sau indeplinire corespunzatoare a creat prejudiciul respectiv

Atunci cand sunt incalcate atributii inscrise in fisa postului, este vorba de o fapta ilicita care va antrena raspunderea patrimoniala.

In cauza dedusa judecatii salariata nu si-a indeplinit in mod corespunzator atributiunile specifice functiei de gestionar, incalcand astfel atat specificatiile din fisa postului dar si prevederile art. 24 si 25 din Legea 22/1966 .

"art. 24- Angajatii raspund material , potrivit codului muncii si prevederilor prezentei legi, pentru pagubele cauzate in gestiuni prin fapte ce nu constituie infractiuni"

"art. 25- Gestionarul raspunde integral fata de organizatia socialista pentru pagubele pe care le-a cauzat in gestiunea sa."

Intinderea prejudiciului a fost confirmata de catre expertiza intocmita in cauza, astfel ca admitand actiunea, tribunalul a obligat parata la despagubirile reprezentand prejudiciul suferit de reclamanta.

Cat priveste cererea reconventionala, tribunalul a constatat urmatoarele:

Prin intampinarea la cererea reconventionala, reclamanta parata recunoaste pretentiile paratei reclamante cu urmatoarea motivare :"in ceea ce priveste plata salariului pentru lunile septembrie si octombrie, arat ca in urma unei discutii cu parata am hotarat sa nu ii mai platesc drepturile salariale intrucat aceasta este raspunzatoare pentru lipsurile din gestiune, fiind cea care tine evidenta societatii"

Tribunalul a constatat ca, prin aceasta conduita s-au incalcat prevederile art. 169 Codul muncii potrivit carora:

".(1) Nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege

2. Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila"

Dispozitiile art. 169 au un caracter imperativ; ele se inscriu in cadrul masurilor de protectie a drepturilor salariale in consens cu prevederile art. 8 alin (1) din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii privind protectia salariatului nr. 95 din anul 1949 Sunt motivele pentru care cererea reconventionala a fost admisa.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel B.O.L. criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

In motivarea apelului a aratat ca din probele administrate in cauza, considera ca nu se face vinovata de paguba produsa societatii, avand in vedere ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile de fond: fapta ilicita a salariatului - in acest sens, solicita sa se observe ca lipsurile se datoreaza furtului de produse cosmetice, de catre persoane din afara firmei, dovedite cu inregistrarile depuse la dosar cat si a dovezii nr.522879/31.10.2014 a Sectiei 3 de Politie Craiova, din care rezulta ca autorii furtului au fost depistati si se efectueaza cercetarii impotriva lor in dosarul nr.13166/P/2013 al Parchetului de pe langa Judecatoria Craiova.

Solicita sa se constate si faptul ca nu s-a semnat de catre ea un proces-verbal de predare-primire a gestiunii, ci doar un proces-verbal care atesta faptul ca doar a participat la efectuarea inventarului alaturi de ceilalti angajati.

Arata ca, desi nu a luat in primire gestiunea, in anul 2012 cand intrat in concediu de odihna, a predat colegei sale O.T. inventarul, iar la revenirea sa din concediu, nu a semnat de preluarea inventarului, pentru faptul ca era si gestionar si vanzator, incercand totodata sa supravegheze si magazinul.

Mai arata ca afirmatiile sefilor sai ca ar fi dat marfa unor persoane fara documente, este total nefondata, fiind doar un motiv fara acoperire a sefilor sai, nu putea sa faca asa ceva fiind doar o angajata.

Solicita admiterea apelului si pe fond respingerea cererii de chemare in judecata, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

In drept a invocat prevederile art. 466 si urmatoarele Cod procedura civila.

Intimata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat si mentinerea sentintei atacate ca legala si temeinica.

Apelul este fondat.

Hotararea instantei de fond este nelegala, fiind pronuntata cu incalcarea dispozitiilor legale incidente in cauza, in aceste conditii fiind susceptibila de schimbare cu consecinta respingerii actiunii formulate de catre reclamanta SC TOP COSMETIC C& G DISTRIBUTION SRL.

In speta, la data de 22.11.2013, SC TOP COSMETIC C& G DISTRIBUTION SRL Craiova a chemat in judecata pe parata B.O.L. pentru ca prin hotararea ce o va pronunta instanta sa oblige pe parata catre reclamanta la plata sumei de 12103,26 lei despagubiri.

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca prin contractul individual de munca nr. 5/15.03.2010 parata a fost angajata pe o perioada determinata de 3 luni la societatea reclamanta.

Prin actul aditional nr. 18/11.06.2010 prin acord s-a modificat durata contractului devenind contract de munca pe perioada nedeterminata iar prin actul aditional 43/26.10.2010 aceleasi parti prin acord au convenit modificarea functiei salariatei parate din operator calculator in gestionar din data de 22.-10.2012 parata a ramas singura gestionara la magazinul societatii din Strada ... nr ...

La data de 9.10.2013 , in urma inventarului efectuat s-au constat lipsuri in gestiune in valoare de 11427,83 lei si, la numai 10 zile dupa acest inventar angajatorul constata lipsuri in gestiune de inca 675,43 lei.

Societatea reclamanta a invederat faptul ca salariata parata ar fi afirmat ca a dat marfa unor persoane fara documente desi a incercat gasirea unei solutii amiabile de rezolvare a litigiului salariata a fost refractara iar la 29.10.2013 solicita incetarea contractului individual de munca prin demisia inregistrata sub nr. 126/29.10.2013.

In speta, reclamanta a aratat ca potrivit fisei postului parata, B.A.L., avea ca atributii principale: asigurarea gestiunii fizice a stocului de marfa, introducerea de marfa in stoc in baza documentelor de intrare, asigurarea miscarii stocurilor, predarea de marfa cu proces verbal catre soferul livrator.

Aceasta situatie de fapt a fost partial corect retinuta de catre instanta de fond, in special cu privire la faptul ca, in perioada de dupa terminarea concediului de odihna, octombrie 2012-2013, cand reclamanta contestatoare a avut meseria doar de vanzator.

Raspunderea patrimoniala presupune un rezultat daunator care sa se concretizeze intr-o paguba cu valoare economica generata de salariati din vina si in legatura cu munca lor.

Raspunderea integrala a angajatului care primeste , pastreaza, elibereaza bunuri fara a avea calitatea de gestionar in intelesul art.1 din Legea nr.22/1969. Lipsa avizului scris al celorlalti gestionari nu inlatura raspunderea salariatului, legea stabilind doar o raspundere subsidiara, doar in cazul in care nu se poate angaja raspunderea gestionarului vinovat.

Pentru a se stabili daca, prin modul de exercitare a atributiilor de serviciu, gestionarul a creat prejudicii patrimoniului unitatii angajatoare, trebuie determinat in mod concret patrimoniul gestionat, in intervalul de referinta. Delimitarea patrimoniului se face prin inventarierea acestuia la preluare si la predate.

Pentru gestionari, prin dispozitiile art.25 din Legea nr.22/1969, derogatorii de la dreptul comun, se instituie o prezumtie de culpa pentru pagubele pe care le-au cauzat in gestiunea lor. Prezumtia de culpa in producerea lipsei in gestiune este o prezumtie relativa, ce poate fi rasturnata de gestionar prin dovada contrara, adica prin acte care sa probeze inexistenta lipsurilor sau prin dovedirea unor cauze obiective care exclud culpa sa.

Ca urmare a neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a atributiilor de serviciu, respectiv a obligatiilor rezultate din contractul individual de munca si a atributiilor stabilite in fisa postului si in regulamentul de ordine interna al societatii.

Sunt incidente dispozitiile art.270 alin.(1) Codul muncii.

Raspunderea patrimoniala a salariatului reprezinta o varietate a raspunderii civile contractuale, cu aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice munca.

Pentru a fi antrenata raspunderea patrimoniala a angajatului, este necesara indeplinirea cumulativa a mai multor conditii de fond: existenta unui contract de munca valabil incheiat, calitatea de salariat la unitatea pagubita, existenta unui prejudiciu creat patrimoniului angajatorului; fapta ilicita si personala a salariatului savarsita in legatura cu munca sa, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia salariatului.

Producerea unei pagube in patrimoniul angajatorului de catre un salariat al sau este de esenta raspunderii patrimoniale.

Inexistenta prejudiciului sau imposibilitatea dovedirii lui conduce la exonerarea de raspundere patrimoniala a salariatului.

Dovedirea in instanta a existentei prejudiciului in patrimoniul angajatorului, creat prin indeplinirea necorespunzatoare sau neindeplinirea atributiilor de serviciu a salariatului, cade in sarcina angajatorului.

In ceea ce priveste plangerea penala formulata de catre reclamanta catre organele de politie cu referire la furtul din magazin, aceasta a prezentat ca si perioada anul 2012, cand reclamanta a avut gestiunea magazinului, pe care anterior concediului a predat aceasta gestiune numitei O.T.

Instanta nu are astfel nici o certitudine ca lipsa in gestiune nu a existat anterior revenirii apelantei din concediu de odihna, dat fiind faptul ca reclamanta nu a produs dovezi indubitabile din care sa rezulte ca la revenirea din concediu, apelantei i s-ar fi predat gestiunea in baza unui inventar scriptic si faptic al marfurilor.

Neprocedandu-se in acest mod, angajatorul a incalcat principiul bunei credinte in relatiile de munca si a incalcat obligatiile rezultate din prevederile legale in materie de gestiune, astfel ca, in prezent nu poate invoca propria turpitudine imputandu-i apelantei lipsa in gestiune.

De asemenea, in prezenta cauza nu a fost probat decat prejudiciul, nefiind probata existenta unei fapte, vinovatia, si nici existenta de cauzalitate intre prejudiciu si o presupusa fapta culpabila care ar putea fii retinuta in sarcina acestui copil.

Chiar si expertul contabil apreciaza ca este o lipsa in gestiune, dar, precizeaza ca nu exista nici un inventar cu ocazia modificarii postului pe care-l ocupa, din operator calculator in gestionar si nici un proces - verbal de predare-primire a gestiunii.

Avand in vedere toate aceste considerente, prin prisma dispozitiilor art. 480 alin. 2 Cod Procedura Civil, Curtea va admite apelul declarat apelanta parata B.L., impotriva sentintei civile nr.4608/16.09.2015, pronuntata de Tribunalul Dolj, in dosar nr. 15732/63/2013, in contradictoriu cu intimata reclamanta SC TOP COSMETIC C& G DISTRIBUTION SRL CRAIOVA

Se va schimba in parte sentinta in sensul ca, pe fond, se va respinge actiunea in raspundere patrimoniala formulata de reclamanta SC TOP COSMETIC C& G DISTRIBUTION SRL impotriva paratei BOL.

Pe fondul cauzei, se va mentine solutia instantei de fond cu privire la admiterea cererii reconventionale si cu privire la obligarea reclamantei-parate reconventional SC TOP COSMETIC C& G DISTRIBUTION SRL catre parata-reclamanta reconventional B.O. L.la plata sumei de 1508 lei, cu titlu de drepturi salariale, acesta ca o consecinta a admiterii cererii principale.

In ceea ce priveste cererea privind cheltuielile de judecata ocazionate cu solutionarea cauzei, Curtea urmeaza sa ia act ca nu se solicita cheltuieli de judecata de catre niciuna dintre partile litigante.
(Curtea de Apel Craiova, Sectia I civila - rezumat judecator Ioana Vilculescu)