Raspundere patrimoniala, Mostenitori Succesibili

In cauza paratii au calitatea de succesibili in baza art.1100 alin.2 Cod civil, asa cum rezulta din copia certificatelor de stare civila depuse la dosar, indeplinind conditiile prevazute de lege pentru a putea mosteni, dar care, dupa sustinerea lor, nu si-au exercitat inca dreptul de optiune succesorala, situatie in care au invocat lipsa calitatii procesual pasive, atat timp cat nu exista un certificat de mostenitor care sa faca dovada deplina a calitatii lor de mostenitori.

Prin intampinarea depusa la fond si in apel, paratii intimati, invocand lipsa calitatii procesual pasive s-au bazat pe faptul ca reclamanta nu a prezentat un certificat de mostenitor si deci nu a facut dovada calitatii de mostenitori a paratilor, insa nici nu au negat calitatea lor de mostenitori si nici nu au afirmat-o explicit, raportandu-se numai la inexistenta unui certificat de mostenitori.

Instanta de fond a solutionat cauza numai in baza afirmatiilor echivoce si fara existenta unor probe in sustinerea lor, efectuate de catre parati prin intampinare, nu a administrat probatoriul solicitat de catre reclamanta.

Pasivitatea prelungita a paratilor in dezbaterea succesiunii nu poate prejudicia interesul reclamantei in recuperarea prejudiciului, avand in vedere ca desi conform art.1133 Cod civil certificatul de mostenitor face dovada calitatii de mostenitor, legal sau testamentar, acceptarea mostenirii in mod tacit duce la dobandirea acesteia, iar aceasta dovada de poate face prin orice mijloace de proba admise de lege (art.1110 Cod civil).

Prin sentinta civila nr , pronuntata de Tribunalul Gorj - Sectia de Conflicte de

Munca si Asigurari Sociale in dosarul nr. ..., s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de catre parati.

A fost respinsa actiunea formulata de reclamanta RNP Romsilva Directia Silvica Gorj, impotriva paratilor N.C., N.M.R., N.C.C, cu domiciliul in ..., avand ca obiect actiune in raspundere patrimoniala,ca fiind formulata impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.

S-a retinut ca prin cererea inregistrata la data de ... pe rolul Tribunalului Gorj - Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale,sub nr...., reclamanta Romsilva - Directia Silvica Gorj a chemat in judecata paratii N.C., N.M.R., N.C.C, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligati in solidar paratii, in calitate de mostenitori ai defunctului N.V., sa plateasca suma de 1105014,61 lei, ce reprezinta lipsa masa lemnoasa, suma actualizata la data platii din momentul inaintarii in instanta a prezentei actiuni, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca paratul N.V. a fost angajatul Directiei Silvice Gorj-O.S. Turceni in functia de padurar, iar cu ocazia unor controale in cantonul nr.8 Ionesti aflat in gospodarirea acestuia s-a constatat lipsa unui volum total de 3145,263 mc, masa lemnoasa cu o valoare totala de 1105014,61 lei.

Lipsa de masa lemnoasa mentionata mai sus a reiesit in mod cert din actele de control anexate la prezenta. Astfel, cu ocazia controalelor au fost constatate delicte silvice nejustificate in volum de 3145,263 mc cu o valoare de 1105014,61 lei. Prin actele de control s-a constatat de catre reprezentantii D.S. Gorj ca paguba in cuantum de 1105014,61 lei este produsa din vina angajatului si in legatura cu munca sa, fapt ce argumenteaza ca sunt indeplinite in totalitate conditiile art.254, alin. l, din Legea 53/2003.

A mai aratat reclamanta ca, potrivit art.254, alin. l din Codul Muncii, salariatii raspund patrimonial in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului, din vina si in legatura cu munca lor. In ceea ce priveste modul de recuperare a pagubei produse de salariat, art.169, alin.2 din Codul Muncii prevede ca retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, fapt ce a determinat formularea prezentei actiuni.

Fata de cele aratate mai sus si avand in vedere faptul ca in situatia gestionarilor sarcina probei este inversata in sensul ca din momentul in care printr-un act constatator se stabileste o lipsa in gestiune, gestionarul este cel tinut a dovedi ca lipsa respectiva nu-i este imputabila, a solicitat admiterea actiunii asa cum a fost formulata, in speta dedusa judecatii, depunand la dosar actele care atesta lipsa in gestiune.

S-a aratat ca au fost sesizate si organele de cercetare penala cu privire la prejudiciul produs unitatii prin sustragere ilegala de masa lemnoasa, sesizarea formand obiectul dosarului

nr Prin rezolutia din data de ... Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu a dispus

incetarea urmaririi penale fata de N.V., avand in vedere decesul acestuia.

In drept, si-a intemeiat prezenta pe prevederile art.10, art.39 alin.2 litera a,b,c, art.254 alin. l din L.53/2003 si a solicitat judecarea in lipsa.

In temeiul art. 205 C.Proc. Civ. au formulat intampinare paratii N.C., N.M.R., N.C.C, solicitand respingerea cererii de chemare in judecata pentru urmatoarele exceptii si argumente.

Paratii au aratat ca pentru a figura ca parti in prezenta cauza si pentru a avea calitate procesuala pasiva, este necesar sa existe o deplina identitate intre acestia si cei obligati in prezentul raport juridic. S-a sustinut ca nu au calitate procesuala pasiva intrucat pana in prezent reclamanta nu a facut dovada calitatii de mostenitori legali sau testamentari a acestora fata de autorul N.V.. Nici in cuprinsul cererii de chemare in judecata nici in inscrisurile atasate acesteia nu se prezinta un certificat de mostenitor care sa faca dovada calitatii de mostenitor a paratilor si dovada dreptului de proprietate a mostenitorilor acceptanti asupra bunurilor din masa succesorala in cota care se cuvine fiecaruia. Eventuala obligatie a

mostenitorilor nu este una solidara ci una divizibila in raport de cota ce va reveni fiecaruia dintre mostenitorii legali acceptanti ai acestei succesiuni.

Succesiunea autorului N.V. nu a fost dezbatuta intre mostenitorii legali, deci paratii nu au calitate procesuala pasiva, actiunea fiind prematur formulata.

Au mai aratat paratii ca cererea principala este o actiune patrimoniala in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale supusa termenului de prescriptie de 3 ani prevazut de art.268 lit. c din Codul Muncii, termen ce incepe sa curga de la data nasterii dreptului la actiune,respectiv de la data de la care reclamanta in calitate de pagubita a cunoscut sau trebuia sa cunoasca (ori putea) paguba si pe cel care se face raspunzator de ea.

Reclamanta nu a precizat in mod deliberat data la care a fost constatata intreaga paguba solicitata si mentionata ca fiind produsa din vina angajatului N.V. si in legatura cu munca sa, dar actele de control sunt realizate in anul 2009. In aceste conditii cursul prescriptiei este reglementat de legea sub care a inceput, respectiv D 167/1958 si nu dispozitiile noului Cod Civil (avand in vedere art.71/2011 si R.J.L. nr. 1/17.02.2014).In aceste conditii dreptul la actiune este prescris, actiunea prin care se solicita obligarea paratilor-in calitate de mostenitori ai defunctului Naluca Vasile la plata sumei 1105014,61 lei ce ar reprezenta lipsa de masa lemnoasa produsa de catre autorul mentionat,este prescrisa si deci tardiv formulata.

Cererea de chemare in judecata este intitulata „actiune in constatare a pagubei", dar in realitate fata de petitul formulat si motivarea acesteia este o actiune in realizare patrimoniala pentru recuperarea de la mostenitori a unui prejudiciu pretins a fi cauzat de catre cel care a fost salariatul unitatii, respectiv padurarul N. V., decedat la data de 15.01.2013. Paratii nu au avut si nu au calitatea de salariati ai reclamantei asa incat ei nu pot prelua in calitate de mostenitori decat obligatiile autorului lor.

Termenul de prescriptie extinctiva de 3 ani nu putea fi intrerupt decat in conditiile art.16 din D 167/1958, neexistand niciunul din cele trei cazuri reglementate de legiuitor. Potrivit aceluiasi text de lege prescriptia nu se socoteste intrerupta daca s-a pronuntat incetarea procesului penal, daca cererea de chemare in judecata sau executare a fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat, ori daca cel ce a facut-o a renuntat la ea. In prezenta cauza, prin rezolutia Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu in dosarul nr.823/P/2009, s-a dispus incetarea urmarii penale fata de Naluca Vasile.

In drept, si-au intemeiat cererea pe baza dispoz.art.205 C.Pr.Civ.

Pe parcursul cercetarii judecatoresti a fost administrata proba cu inscrisuri.

In conformitate cu prevederile art.248 alin.1 din Codul de procedura civila ,instanta s-a pronuntat mai intai asupra exceptiilor de procedura precum si a celor de fond, care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe, ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.

Prin actiunea formulata, reclamanta Romsilva - Directia Silvica Gorj a chemat in judecata paratii N.C., N.M.R., N.C.C, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligati in solidar paratii - in calitate de mostenitori ai defunctului N.V., sa plateasca suma de

61. lei, ce reprezinta lipsa masa lemnoasa, suma actualizata la data platii din momentul inaintarii in instanta a prezentei actiuni, cu cheltuieli de judecata.

Prin intampinarea formulata, paratii au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive,aratand ca pentru a figura ca parti in prezenta cauza si pentru a avea calitate procesuala pasiva, este necesar sa existe o deplina identitate intre acestia si cei obligati in prezentul raport juridic, motiv pentru care au solicitat respingerea actiunii intrucat nu au calitate procesuala pasiva.

Tribunalul a apreciat ca paratii N.C., N.M.R., N.C.C nu au calitate procesuala pasiva intrucat reclamanta nu a facut dovada calitatii de mostenitori legali sau testamentari a acestora fata de autorul N.V., nefiind prezentat un certificat de mostenitor care sa faca dovada calitatii de mostenitori a paratilor si dovada dreptului de proprietate a mostenitorilor acceptanti asupra bunurilor din masa succesorala in cota care se cuvine fiecaruia.

In conformitate cu prevederile art.32 Cod procedura civila, coroborat cu prevederile art.36 din Codul de procedura civila, calitatea procesuala reprezinta una dintre conditiile de exercitare a actiunii.

Astfel, conform prevederilor art.36 din Codul de procedura civila,„calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecatii”.

Asadar, calitatea procesuala pasiva presupune identitatea dintre persoana chemata in judecata si subiectul pasiv al raportului juridic litigios, respectiv persoana careia ii incumba indeplinirea obligatiei a carei indeplinire se solicita prin actiunea dedusa judecatii.

Motivele invocate de catre reclamanta cu privire la faptul ca paratii sunt mostenitori taciti intrucat dupa decesul autorului comun N.V., paratii au platit taxele si impozitele nu pot fi primite de catre instanta intrucat actele de conservare nu echivaleaza cu o acceptare tacita a mostenirii.

De altfel, nu se poate stabili printr-o actiune in raspundere patrimoniala calitatea de mostenitor ci doar prin procedurile speciale prevazute de lege.

In ceea ce priveste exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata de parati prin intampinare, tribunalul a apreciat ca admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor determina inutilitatea cercetarii exceptiei antementionate.

Fata de textele legale mai sus mentionate, tribunalul a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de catre parati si in consecinta a respins actiunea ca fiind formulata impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.

Impotriva sentintei a declarat apel reclamanta RNP ROMSILVA DIRECTIA SILVICA GORJ, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, deoarece gresit s-a dispus admiterea exceptiei lipsei procesuale pasive a paratilor atat timp cat paratii au acceptat tacit succesiunea, situatie in care au calitatea de mostenitori ai defunctului N.V., nefiind renuntatori; potrivit art.254 alin.1 Codul muncii salariatii raspund patrimonial in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale pentru pagubele civile produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor, iar autorul N.V. a produs o paguba de

61. lei in patrimoniul reclamantei prin neexecutarea atributiilor de serviciu, motiv care a dus la formularea unei plangeri penale in dosarul nr...., in care prin rezolutia din data de ... Parchetul de pe langa Judecatoria Tg.Jiu a dispus incetarea urmarii penale ca urmare a decesului acestuia.

Paratii intimati N.C., N.M.R., N.C.C au formulat intampinare, considerand ca in mod corect s-a retinut ca nu au calitate procesuala pasiva deoarece apelanta reclamanta nu a facut dovada calitatii de mostenitori legali sau testamentari a acestora fata de autorul Naluca Vasile, atat timp cat nu s-a depus un certificat de mostenitor si nu s-a facut dovada acceptarii tacite a mostenirii.

S-au depus la dosar in copie certificatul de casatorie privind pe N.V. si N.C.,

autorizatie de construire casa nr , iar la cererea instantei s-au depus in copie certificatul de

nastere al paratilor N.M.R. si N.C.C.

Criticile formulate sunt intemeiate avand in vedere urmatoarele considerente:

Potrivit art.254 alin.1 Codul muncii salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor, iar conform art.267 alin.1 lit.d Codul muncii pot fi parti in conflictele de munca si alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie in temeiul legilor speciale sau al Codului de pr.civila, deci nu numai salariatii, angajatorii sau sindicatele si patronatele.

In conditiile in care despagubirile pretinse de reclamanta isi gasesc izvorul in raporturile juridice de munca dintre autorul mostenitorilor, respectiv salariatul decedat si unitatea parata, iar raspunderea patrimoniala a salariatului pentru prejudiciul cauzat angajatorului poate fi antrenata in conditiile art.254 alin1 Codul muncii, raportat la dispozitiile art.264 alin.1 lit.d Codul muncii, rezulta ca au vocatia de a figura ca parti in conflictele de munca si mostenitorii salariatului decedat, care odata cu acceptarea mostenirii preiau atat activul cat si pasivul patrimoniului autorului.

In speta, N.V. a fost angajatul DS Gorj - OS Turceni, in functia de padurar, iar cu ocazia unor controale in Cantonul nr.8 Ionesti, aflat in gospodarirea acestuia, reclamanta a constatat lipsa unui volum total de 3145,263 mc. masa lemnoasa, cu o valoare totala de

61. lei.

S-a formulat plangere penala cu privire la prejudiciul produs unitatii prin sustragere nelegala de masa lemnoasa, formandu-se dosarul nr.... la Parchetul de pe langa Judecatoria Tg.Jiu, in care prin rezolutia de scoatere de sub urmarire penala din ... s-a incetat urmarirea penala fata de N.V. ca urmare a intervenirii decesului acestuia la data de

Parata N.C. si paratii N.M.R., N.C.C sunt respectiv, sotia supravietuitoare, mostenitoare in baza art.970 Cod civil si fiii autorului N.V., acestia avand calitatea de descendenti directi si mostenitori in conditiile art.975 alin.1 Cod civil, toti avand vocatie la mostenire in baza legii, conform art.962 Cod civil.

In cauza paratii au calitatea de succesibili in baza art.1100 alin.2 Cod civil, asa cum rezulta din copia certificatelor de stare civila depuse la dosar, indeplinind conditiile prevazute de lege pentru a putea mosteni, dar care, dupa sustinerea lor, nu si-au exercitat inca dreptul de optiune succesorala, situatie in care au invocat lipsa calitatii procesual pasive, atat timp cat nu exista un certificat de mostenitor care sa faca dovada deplina a calitatii lor de mostenitori.

Este adevarat ca in actiune reclamanta a invocat calitatea de mostenitori a paratilor in baza calitatii lor de succesibili, fara a se depune in cauza certificat de mostenitor care sa dovedeasca existenta acestei calitati.

La fila 170 in dosarul de fond se afla adresa nr.. prin care Primaria Turceni a comunicat Ocolului Silvic Turceni ca pana la acel moment in ceea ce priveste succesiunea defunctului N.V.,domiciliat in ..., decedat la data de 15.01.2013, nu s-a solicitat sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale respectivului autor.

Prin intampinarea depusa la fond si in apel, paratii intimati, invocand lipsa calitatii procesual pasive s-au bazat pe faptul ca reclamanta nu a prezentat un certificat de mostenitor si deci nu a facut dovada calitatii de mostenitori a paratilor, insa nici nu au negat calitatea lor de mostenitori si nici nu au afirmat-o explicit, raportandu-se numai la inexistenta unui certificat de mostenitori.

Faptul ca prin intampinare nu se neaga si nu se afirma existenta calitatii de mostenitori ci se invoca lipsa calitatii procesuale pasive intemeiata pe inexistenta unui certificat de mostenitor care sa dovedeasca calitatea de mostenitori a paratilor, duce la concluzia ca nu numai reclamanta trebuia sa faca o astfel de dovada ci aceeasi obligatie revenea si paratilor intimati, raportat la atitudinea lor evaziva.

Deci, nedepunerea certificatului de mostenitor la dosar de catre reclamanta nu exclude si obligatia paratilor intimati de a face dovada lipsei calitatii lor de mostenitori cu acte specifice neacceptarii succesorale sau renuntarii la succesiune.

Trebuie precizat ca renuntarea la mostenire este expresa conform art.1120 Cod civila, prin alin.3 precizandu-se expres ca pentru informarea tertilor, declaratia de renuntare se va inscrie pe cheltuiala renuntatorului , in registrul national notarial, tinut in format electronic, potrivit legii. Numai succesibilul care renunta este considerat ca nu a fost niciodata mostenitor, in baza arrt.1121 Cod civil.

In atare situatie in lipsa actului oficial intocmit in conditiile legii, mostenitorul nu poate fi considerat renuntator, deci strain de succesiune.

Data fiind situatia retinuta mai sus se impunea efectuarea de probatorii chiar din initiativa judecatorului in baza art.22 alin. 2 Cod pr.civila, in exercitarea rolului sau activ pentru aflarea adevarului, potrivit caruia acesta are obligatia de a starui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului, scop in care judecatorul este in drept sa ceara partilor sa prezinte explicatii, sa puna in dezbaterea acestora orice imprejurari de fapt sau de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau intampinare, sa dispuna administrarea probelor pe care le considera necesare, precum si alte masuri prevazute de lege, chiar daca partile se impotrivesc, pentru a se stabili calitatea de mostenitori acceptanti sau neacceptanti ori de renuntatori a paratilor intimati.

Instanta de fond a solutionat cauza numai in baza afirmatiilor echivoce si fara existenta unor probe in sustinerea lor, efectuate de catre parati prin intampinare, nu a administrat probatoriul solicitat de catre reclamanta, situatie in care se constata ca in ceea ce priveste existenta sau inexistenta calitatii procesuale pasive raportat la calitatea de mostenitori nu s-a produs o judecata efectiva, ceea ce atrage aplicarea dispoz. art.480 alin.3 Cod pr.civila in sensul ca admitandu-se apelul se va anula hotararea atacata, retinandu-se spre judecarea fondului, stabilindu-se termen de solutionare la 20 iunie 2017.

Cu ocazia judecarii pe fond a cauzei de catre instanta de apel, data fiind necesitatea administrarii de probatoriu privind calitatea de mostenitori acceptanti sau neacceptanti ai paratilor precum si pentru stabilirea efectiva a prejudiciului fata de dispoz. art.254 Codul muncii pentru antrenarea raspunderii patrimoniale, se impune, pentru a se putea efectua o judecata a cauzei in termen rezonabil, unirea exceptiei cu fondul cauzei.

Pasivitatea prelungita a paratilor in dezbaterea succesiunii nu poate prejudicia interesul reclamantei in recuperarea prejudiciului, avand in vedere ca desi conform art.1133 Cod civil certificatul de mostenitor face dovada calitatii de mostenitor, legal sau testamentar, acceptarea mostenirii in mod tacit duce la dobandirea acesteia, iar aceasta dovada de poate face prin orice mijloace de proba admise de lege (art.1110 Cod civil).

Pe de alta parte trebuie precizat ca in baza art.103 din Legea 36/1995 procedura succesorala notariala se deschide la cererea oricarei persoane interesate deci poate fi facuta de oricare dintre succesibili, persoanele cu vocatie succesorala, dar si de catre creditorii defunctului sau ai succesibililor precum si de orice alta persoana care justifica un interes legitim, astfel incat si reclamanta poate solicita deschiderea procedurii succesorale notariale.

Concluzionand se constata ca pentru stabilirea adevarului si pronuntarea unei hotarari temeinice si legale este necesara administrarea de probatorii, cu respectarea normelor legale, care vor fi puse in discutie odata cu judecarea cauzei.
(Decizia civila nr.1359/23 mai 2017 - Sectia I Civila, rezumat judecator Nela Dragut).