Principiul exercitarii relatiilor de munca cu buna-credinta

Potrivit dispozitiilor art. 8 din Codul de procedura civila, relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei - credinte si pentru buna desfasurare a relatiilor de munca, participantii la raporturile de munca se vor informa si se vor consulta reciproc. In exercitarea cu buna-credinta a relatiei de munca, salariatul ar fi trebuit sa anunte angajatorul in timp util ca se afla in incapacitate de munca sau, daca nu avea posibilitatea in mod obiectiv de a comunica angajatorului situatia exceptionala in care se afla, ar fi trebuit sa il informeze pe angajator, la revenirea din concediul medical, asupra intentiei sale de a participa la testarea profesionala.

Prin sentinta civila nr. 814 din 19.02.2014, pronuntata de Tribunalul Dolj, Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in dosarul nr. 13920/63/2013 s-a respins contestatia formulata de contestatorul R. in contradictoriu cu intimata CN POSTA ROMANA , avand ca obiect contestatie impotriva decizie de concediere nr. 8943/06.09.2013 emisa de intimata.

Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut urmatoarele:

Contestatorul a fost salariatul intimatei cu contract individual de munca pe durata nedeterminata in functia de

Prin decizia contestata emisa de intimata s-a dispus concedierea sa, incepand cu 16.10.2013, in temeiul art. 65 din Codul muncii, ca urmare a desfiintarii postului ocupat de acesta, asa cum rezulta din cuprinsul deciziei.

Tribunalul a considerat ca desfiintarea locului de munca a fost efectiva, a fost determinata de cauze obiective, consecinta dificultatilor economice care au impus realizarea unei reorganizari a companiei, care a presupus si desfiintarea unor locuri de munca si restructurarea personalului aferent acestora. Prin reorganizarea societatii se intelege inclusiv orice modificare a structurii interne a angajatorului precum si orice masura de ordin organizatoric vizand cresterea performantelor in activitate, singurul indreptatit sa decida in acest sens fiind angajatorul, care este liber sa gestioneze politica de personal in directiile pe care le considera oportune pentru rentabilizarea activitatii, interesul legitim al angajatorului pentru concedierea salariatului fiind dictat tocmai de nevoia eficientizarii activitatii sale. Conditia de legalitate impusa de lege este ca desfiintarea locului de munca sa fi efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.

Selectarea salariatilor concediatii s-a facut luand in calcul in primul rand rezultate obtinute de salariati la testarea profesionala organizata la 29.08.2013. Acest criteriu a fost stabilit ca si criteriu principal conform procesului verbal din 14.08.2013 incheiat intre patronat si sindicat (fila 62) si adus la cunostinta salariatilor.

Contestatorul nu s-a prezentat la testarea profesionala, in conditiile in care a avut cunostinta de organizarea testarii, inca din data de 14.08.2013, cand nu se afla in concediu medical, fiind alegerea sa sa nu participe la testare si sa nu anunte intimata de imposibilitatea de participare, sa solicite amanarea testarii sale sau sa incerce sa gaseasca o solutie de comun acord cu angajatorul privind testarea.

Neparticiparea la testarea profesionala echivaleaza cu respingerea astfel ca sustinerea contestatorului ca in mod abuziv intimat l-a considerat respins este neintemeiata.

Faptul ca la data testarii profesionale contestatorul era in concediu medical nu are nici o relevanta, cata vreme decizia de concediere a produs efecte la 16.10.2013 dupa expirarea termenului de preaviz, termen care la randul sau a fost suspendat pe durata concediului medical, astfel ca nu a avut loc concedierea in perioada concediului medical.

Fata de cele aratate mai sus instanta a respins ca neintemeiata contestatia.

Curtea de Apel Craiova a constatat ca apelul nu este fondat, retinand:

In esenta, critica apelantului se refera la faptul ca masura concedierii sale este nelegala, deoarece nu a fost testat profesional, iar neprezentarea sa la testarea profesionala s-a datorat unor cauze care nu ii sunt imputabile, deoarece la data organizarii testarii se afla in concediu medical.

In perioada 28.08.2013 (ziua anterioara desfasurarii testarii profesionale)- 05.09.2013 apelantul-contestator a fost internat in spital, situatie care nu ii permitea participarea la testarea profesionala din data de 29.08.2013. De aceea, este lipsit de relevanta sub acest aspect faptul comunicarii sau necomunicarii catre contestator personal a procesului-verbal din 14. 08.2013. Chiar daca, in locul procedurii afisarii la avizier s-ar fi optat pentru comunicare personala a masurilor luate, contestatorul tot nu ar fi putut participa la testarea profesionala, deoarece se afla in incapacitate temporara de munca, fiind internat in spital.

In aceste conditii, fiind intr-o situatie exceptionala, exista posibilitatea ca apelantul- contestator sa nu fi putut comunica cu personalul care asigura conducerea unitatii sau desfasurarea testarii profesionale.

Ceea ce este insa relevant in cauza de fata este faptul ca, la intoarcerea din concediul medical, apelantul-contestator nu a solicitat angajatorului sa ia masuri pentru realizarea procedurii testarii sale profesionale. Dimpotriva, aflandu-se in perioada preavizului, contestatorul a formulat la data de 24.09.2013 o cerere de trecere in functia de cartator cartare preliminara, conform dispozitiilor din contractul colectiv de munca. Aceasta cerere a presupus astfel o achiesare la masura desfiintarii postului de cartator cartare detaliata, cata vreme salariatul nu a solicitat nicicand efectuarea testarii sale profesionale dupa incetarea suspendarii contractului individual de munca, respectiv dupa intoarcerea din concediul medical.

Potrivit dispozitiilor art. 8 din Codul de procedura civila, relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei - credinte si pentru buna desfasurare a relatiilor de munca, participantii la raporturile de munca se vor informa si se vor consulta reciproc. In exercitarea cu buna-credinta a relatiei de munca, salariatul ar fi trebuit sa anunte angajatorul in timp util ca se afla in incapacitate de munca sau, daca nu avea posibilitatea in mod obiectiv de a comunica angajatorului situatia exceptionala in care se afla, ar fi trebuit sa il informeze pe angajator, la revenirea din concediul medical, asupra intentiei sale de a participa la testarea profesionala.
(Decizia nr. 2972/ 01 septembrie 2014 - Sectia I civila, rezumat judecator Manuela Preda-Popescu )