Pedeapsa cu suspendare aplicata unui inculpat, arestat preventiv in alta cauza. Consecinte. Prezumtia de nevinovatie. Legalitatea si temeinicia solutiei de condamnare.

 

C.pen.,

art. 81

C.proc.pen., art.66 alin.1, art.317

 

Faptul ca inculpatul a fost arestat preventiv intr-o alta cauza, intr-o perioada ce coincide partial cu cea in care s-a desfasurat judecata din acest proces, este fara relevanta juridica si nu poate produce consecinte juridice asupra cuantumului pedepselor si modalitatii de individualizare a acestora, cum neintemeiat a sustinut recurentul-parchet, fiindca pe de o parte, judecata se margineste numai la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare a instantei conform art.317 alin.1 cod pr.pen.,ceea ce obliga instanta de judecata sa faca abstractie de orice alta cauza penala aflata in curs, iar pe de alta, in conditiile lipsirii de libertate ca masura preventiva, orice persoana trebuie sa beneficieze de prezumtia relativa de nevinovatie, drept garantie a echitatii procedurii care se desfasoara impotriva sa.

 

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia Penala si pentru cauze cu minori si de familie,

Decizia  penala nr. 1225 din  18 septembrie 2012.

 

           Prin sentinta penala nr.39 din data de 9 februarie 2012 pronuntata de judecatorie a fost condamnat inculpatul S.M.F.pentru comiterea, in concurs real de fapte penale, conform art.33 lit.a cod penal, a unei infractiuni de furt, fapta prev.si ped de art.208 alin.1 si 2 Cod penal, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.c Cod penal, art.76 alin.1 lit.e Cod penal, art.320

¹

Cod procedura penala si art.13 Cod penal, la pedeapsa de 6 luni inchisoare si pentru comiterea unei infractiuni de folosire a unei instalatii clandestine in scopul racordarii directe la reteaua electrica, prev.si ped.de art.85 alin.4 din Legea nr.13/2007, cu aplicarea art.74 alin.1 lit. c Cod penal, art.76 alin.1 lit. e Cod penal, art.320

¹

Cod procedura penala si art.13 Cod penal, la pedeapsa de 6 luni inchisoare.

           In baza art.34 alin.1 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate, urmand ca inculpatul sa o execute pe cea mai grea, aceea de 6 luni inchisoare.

           In baza art. 81 si art. 82 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei inchisorii aplicate pe o durata de 2 ani si 6 luni ce constituie termen de incercare pentru inculpat.

          Au fost interzise inculpatului drepturile civile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si b  Cod penal, pe perioada de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei.

          In baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii s-a suspendat si executarea pedepselor accesorii aplicate in baza art. 71 alin. 1 si 2 Cod penal.

Potrivit art. 359 Cod procedura penala, s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 Cod penal privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei in cazul savarsirii unei noi infractiuni.

S-a luat act ca prejudiciul cauzat partii civile SC OMV Petrom SA  a fost acoperit.

In baza art.191 alin.1 Cod procedura penala, a fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare catre stat.  

Instanta de fond a retinut ca la data de 4.02.2011 inculpatul  a fost depistat de organele de politie ca fiind bransat ilegal la reteaua de inalta tensiune ce alimenteaza sondele apartinand SC Petrom SA-Grup Zacaminte Preajba, din cercetari rezultand ca la bransare s-au folosit instalatii clandestine, respectiv un transformator electric contrafacut si cabluri electrice trase prin pamant de la stana pana la stalpul la care s-a racordat ilegal.

S-a mai retinut si ca inculpatul a sustras energie electrica incepand cu jumatatea lunii ianuarie 2011 si pana la data de 04.02.2011 cand a fost prins si debransat, prejudiciul cauzat SC Petrom SA prin sustragerea energiei electrice fiind de 118,66 lei. Acesta a fost recuperat.

Anterior inceperii cercetarii judecatoresti, inculpatul a declarat ca recunoaste in totalitate savarsirea faptelor retinute in actul de sesizare a instantei si ca solicita ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala.

 In aceste conditii,  pe temeiul dovezilor stranse la urmarirea penala, instanta de fond a retinut ca inculpatul S. M. F. a savarsit faptele pentru care a fost trimis in judecata, in modalitatea descrisa in actul de inculpare, fapte ce intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor prevazute de art.208 alin.1 si 2 Cod penal  si art.85 alin.4 din Legea nr.13/2007 si l-a condamnat la doua pedepse de cate 6 luni inchisoare.

La individualizarea acestora, instanta de fond a tinut seama de dispozitiile art.320

¹

Cod procedura penala, facand aplicarea si a prevederilor art.13 Cod penal;au fost avute in vedere si criteriile prev.de art.72 Cod penal dar si gradul de pericol social al infractiunilor savarsite, persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, a manifestat sinceritate pe parcursul procesului penal, are doi copii minori in intretinere precum si parinti cu probleme de sanatate, astfel cum rezulta din inscrisurile in circumstantiere pe care le-a depus la dosar. Aceste imprejurari au fost considerate de prima instanta circumstante cu caracter atenuant, in sensul art.74 alin.1, lit.c Cod penal, facand astfel incidente dispozitiile art.76 alin.1 lit.c din acelasi cod.

Apreciind ca scopul pedepsei poate fi atins si fara privarea de libertate a inculpatului, acesta aflandu-se la prima incalcare a legii penale, prima instanta a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei rezultante de 6 luni inchisoare, pe durata termenului de incercare de 2 ani si 6 luni, stabilit potrivit art.82 Cod penal, urmand ca in baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii, sa se suspende si executarea pedepselor accesorii.

Impotriva acestei sentinte au declarat recursuri parchetul si inculpatul.

           Recurentul parchet a sustinut ca inculpatul S.M.F. era arestat preventiv in alta cauza la data condamnarii din acest proces, ceea ce nu justifica suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

S-a mai sustinut ca scopul pedepsei nu poate fi atins decat prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, fiindca aplicarea unei pedepse de 6 luni inchisoare a carei executare a fost suspendata nu este apta sa asigure realizarea scopului pedepsei ca masura de constrangere si de reeducare a inculpatului.

In consecinta, s-a solicitat admiterea recursului, desfiintarea sentintei penale recurate, iar pe fond condamnarea inculpatului. la o pedeapsa privativa de libertate.

2.Recurentul-inculpat nu a motivat in scris recursul exercitat, dar in sedinta dezbaterilor, prin aparatorul sau ales, a criticat sentinta atacata, solicitand admiterea recursului sau, casarea hotararii atacate si, pe fondul cauzei, reindividualizarea judiciara a pedepsei aplicate de instanta de fond.

Curtea, examinand hotararea recurata in raport de situatia de fapt retinuta, de probele administrate, de criticile formulate prin cele doua recursuri, precum si sub toate aspectele, conform art.385

⁶

alin.3 cod pr.pen. in limitele motivelor de casare prev.de art.385

⁹

alin.3 din acelasi cod, a constatat ca nu este afectata legalitatea si temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:

Instanta de fond a retinut in mod corect si complet situatia de fapt si a realizat o justa interpretare si apreciere a mijloacelor de proba administrate in cauza in cursul procesului penal, din care rezulta atat existenta faptelor pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, cat si savarsirea acesteia cu vinovatie, in forma ceruta de lege.

Astfel, au fost valorificate mijloacele de proba stranse in faza de urmarire penala inclusiv declaratia inculpatului prin care acesta a recunoscut sustragerea de energie electrica din reteaua ce apartine SC OMV Petrom, prin bransarea sa ilegala.

Criticile formulate de recurenti nu se justifica.

Pronuntand condamnarea inculpatului, instanta de fond a stabilit pedepsele respectand criteriile generale prevazute de art.72 cod penal, individualizand cuantumul acestora si modalitatea de executare prin raportare la imprejurarile de fapt ale cauzei si la circumstantele cu caracter personal ale faptuitorului.

          Astfel, in mod corect s-a tinut seama de cuantumul redus al prejudiciului( de 118 lei) si perioada in care acesta a fost produs dar si de lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, de situatia sa personala si de conduita adoptata pe parcursul judecatii, cand a achitat contravaloarea pagubei si a cooperat cu organele judiciare, recunoscand integral savarsirea faptelor penale pentru care a fost trimis in judecata, ceea ce a generat recunoasterea si acordarea in favoarea sa a circumstantei personale cu caracter atenuant prev.de art.74 lit.c Cod pen., asa incat o alta reducere a cuantumului pedepsei nu se impune.

Faptul ca inculpatul a fost arestat preventiv intr-o alta cauza intr-o perioada ce coincide partial cu cea in care s-a desfasurat judecata din acest proces, este fara relevanta juridica si nu poate produce consecinte juridice asupra cuantumului pedepselor si modalitatii de individualizare a acestora, cum neintemeiat a sustinut recurentul-parchet, fiindca pe de o parte, judecata se margineste numai la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare a instantei conform art.317 alin.1 cod pr.pen.,ceea ce obliga instanta de judecata sa faca abstractie de orice alta cauza penala aflata in curs, iar pe de alta, in conditiile lipsirii de libertate ca masura preventiva, orice persoana trebuie sa beneficieze de prezumtia relativa de nevinovatie, drept garantie a echitatii procedurii care se desfasoara impotriva sa.

In egala masura, numai daca vinovatia faptuitorului ar fi legal stabilita in respectiva cauza si daca aceasta se va finaliza cu o eventuala condamnare, calea legala de a stabili modalitatea finala de executare a tuturor pedepselor aplicate definitiv acestuia, este data de dispozitii expres si efectiv reglementate de normele procesual penale, fiind interzis instantei sa hotarasca cuantumul si modalitatea de executare a unei pedepse in considerarea unor alte acuzatii aduse impotriva aceleiasi persoane, in alte dosare penale.

Cum la controlul de legalitate si temeinicie al sentintei, exercitat de Curte nu au fost identificate aspecte de natura sa conduca la reformarea acesteia, constatand ca pedepsele aplicate efectiv inculpatului raspund exigentelor de constrangere, reeducare si preventie stabilite de art.52 cod penal, fiind stabilite intre limitele legale si adaptate corect de prima instanta la activitatea infractionala si persoana faptuitorului, in temeiul art.385

¹⁵

alin.1, pct.1, lit.b cod pr.pen. Curtea a respins ca nefondate ambele recursuri, cu consecinta mentinerii in totalitate a sentintei penale atacate.

                                                                                                  (Judecator Simona Petruta Buzoianu)