Organizaţie sindicală. Calitate procesuală activă

 

Cuprins pe materii:Litigii de muncă Indice alfabetic: Organizaţie sindicală

Temei de drept: Legea nr. 62/2011, art. 28, Cod civil, art. 2016 alin. 2 Cod procedură civilă, art. 85 şi 86

Potrivit prevederilor art. 28 din Legea nr. 62/2011, „(1) Organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă si contractele individuale de muncă, precum si din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi. (2) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată în mod expres. (3) In exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) si (2), organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă ”.

Din analiza acestei prevederi, reiese că, deşi organizaţia sindicală dobândeşte calitate procesuală activă în acţiunile promovate în numele membrilor lor de sindicat, aceasta este condiţionată de existenţa unui mandat expres care reprezintă modul de exercitare a drepturilor de dispoziţie procesuală din partea titularilor drepturilor subiective.

Cu privire la natura mandatului, având în vedere prev. art. 2016 alin. 2 Cod civil coroborat cu art. 85 şi 86 Cod procedură civilă, se impune o împuternicire scrisă pentru introducerea acţiunii în justiţie, o procură specială din care să rezulte în mod expres că membrii de sindicat au mandatat Sindicatul Drumarilor „Elie Radu” să conteste decizia nr. 3/2442, prin care angajatorul a decis ca începând cu data 15.05.2017, întocmirea pontajului să se facă după prezenţa din sistemul de evidenţiere electronică.

Din analiza dispoziţiilor art. 28 alin. 2 din Legea nr. 62/2011 rezultă că peste mandatul general al oricărui sindicat care rezultă din însuşi sensul fiinţării sale, scopul principal al existenţei unui sindicat fiind acela al apărării şi promovării intereselor propriilor membrii, în mod aparte, atunci când se pune problema unei reprezentări în instanţă, trebuie să intervină un mandat special.

Curtea de Apel Iaşi, Secţia Litigii de muncă şi asigurări sociale, Decizia civilă nr. 587/4


octombrie 2018

Prin acţiune, reclamantul Sindicatul Drumarilor „Elie Radu” a formulat Contestaţie împotriva Deciziei Nr. 3/2442 din 11.05.2017 emisă de pârâta C.N.A.I.R. - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi, solicitând anularea deciziei nr. 3/2442 din 11.05.2017 ca fiind nelegală, precum şi plata cheltuielilor de judecată efectuate cu acest proces.

Prin sentinţa civilă nr. 2330/14.12.2017, Tribunalul Iaşi a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului Sindicatul Drumarilor „Elie Radu” şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă în cauză.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Obiectul prezentei cauze îl constituie cererea de anulare a unei decizii emise de pârâta cu privire la forma de realizare a pontajului zilnic al angajaţilor săi, fiind invocată încălcarea drepturilor salariaţilor în raport de prevederile Codului muncii şi ale contractului colectiv de muncă. Prin urmare, instanţa reţine că în prezenta cauză sindicatul reclamant urmăreşte ocrotirea drepturilor membrilor săi angajaţi ai pârâtei şi nu drepturi proprii ale sindicatului ca persoană juridică de drept privat.

Instanţa reţine că, potrivit art. 36 C.proc.civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond. Calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat; în cazul situaţiilor juridice pentru a căror realizare calea justiţiei este obligatorie, calitatea procesuală activă aparţine celui ce se poate prevala de acest interes. Reclamantul fiind cel care porneşte acţiunea trebuie să justifice atât calitatea sa procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă a persoanei chemate în judecată, prin indicarea obiectului cererii şi a motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază pretenţia sa.

Instanţa constată că prin decizia ICCJ nr. 1 din 21 ianuarie 2013 (Decizia nr. 1/2013) privind examinarea recursurilor in interesul legii s-a dispus că:
„
In interpretarea si aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (in prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011) stabileşte că organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă în acţiunile promovate in numele membrilor de sindicat.”

Văzând că în prezenta cauză sindicatul reclamant nu a indicat şi nu a depus împuternicire din partea membrilor de sindicat în numele cărora a promovat acţiunea ce face obiectul prezentei cauze, instanţa reţine că sindicatul reclamant nu a dobândit şi nu justifică legitimarea sa procesuală activă în prezenta cauză.

Împotriva acestei sentinţe
a declarat apel Sindicatul Drumurilor „Elie Radu ”
prin care solicită admiterea apelului, anularea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă, cu plata cheltuielilor de judecată efectuate cu prezentul dosar, pentru următoarele motive.

În primul rând, apreciază că soluţia instanţei este greşita, motivat de faptul că legiuitorul a recunoscut legitimarea procesuală activă organizaţiilor sindicale prin dispoziţiile art. 267 lit. c Codul muncii şi art. 28 din Legea nr. 62/2011. Aceste texte legale sunt clare, nu necesită nicio interpretare şi ele trebuie aplicate ca atare, indiferent dacă soluţia legislativă aleasă de legiuitor este una bună sau nu.

In fapt, judecătorul fondului nu a aplicat acest text legal, ci a făcut o interpretare a acestuia. Apreciază că acolo unde legea nu distinge, nici instanţa nu trebuia să o facă.

În al doilea rând, obiectul cauzei vizează o chestiune negociată şi menţionată în cuprinsul Contractului Colectiv de Munca şi vizează o parte semnatară a contractului colectiv de muncă.

Obiectul cauzei vizează modul în care se efectuează pontarea de către salariaţii intimatei. Între Sindicatul Drumarilor „Elie Radu” şi intimata din prezenta cauza s-a negociat un contract colectiv de muncă - CCM 2015, în care, la art. 51, se prevede că pontajele se vor face în funcţie de semnarea zilnică a condicii de prezenţă.

În data de 11.05.2017 intimata a emis decizia nr. 3/2442, prin care se prevede faptul că „Începând cu data 15.05.2017, întocmirea pontajului se va face după prezenta din sistemul de evidenţiere electronică”.

Potrivit art. 229 alin. 4 Codul Muncii coroborat cu art. 148 din Legea 62/2011: „Contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale, constituie legea părţilor”, iar „Executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi”.

Aceste texte de lege instituie forţa obligatorie a contractului colectiv de muncă pentru părţile semnatare, contractul având putere de lege intre părţi, inclusiv în ceea ce priveşte aducerea la îndeplinire a clauzelor contractului sub aspectul drepturilor şi obligaţiilor negociate la încheierea sa.

În plus, învederează şi dispoziţiile art. 41 alin. 5 din Constituţia României prin care se garantează caracterul obligatoriu al convenţiilor colective între părţi.

În temeiul art. 148 din Legea nr. 62/2011, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi, iar neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage răspunderea părţilor ce se fac vinovate de aceasta.

Dacă părţile contractante au stabilit un anumit mod de a se realiza pontajul, acesta trebuia respectat, deoarece reprezintă voinţa părţilor.

Având în vedere ca intimata nu şi-a respectat prevederea contractuală astfel cum aceasta a fost negociată de comun acord, Sindicatul a fost nevoit să intervină, respectiv să atace deciziile companiei care contraveneau celor negociate.

Astfel, Sindicatul Drumarilor „Elie Radu” a intervenit pentru a sancţiona o conduită care nu este în concordanţă cu cele negociate cu cealaltă parte semnatară a contractului colectiv de muncă. Prezenta acţiune se înscrie în categoria acţiunilor care sunt la îndemâna uneia dintre părţile contractului (colectiv de muncă) faţă de cealaltă parte care nu-şi respectă obligaţiile, oricare dintre părţi având dreptul de a acţiona în instanţă cealaltă parte, fiindu-i recunoscută calitatea procesuală activă.

În al treilea rând, interpretarea dispoziţiilor legale aplicabile a fost făcută şi de instanţa supremă, prin Decizia nr. 1/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, din motivarea căreia reiese că Sindicatele pot sta în judecată ca şi reclamante: „Faptul că interpretarea dată de o parte a jurisprudenţei şi doctrinei, în sensul că, potrivit art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003, organizaţiile sindicale acţionează in calitate de reclamante, a reprezentat şi voinţa legiuitorului a fost confirmat de evoluţia legislativă ulterioară abrogării Legii sindicatelor nr. 54/2003, şi anume de prevederile art. 28 alin. (3) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, prin care se prevede expres calitatea procesuală activă a acestor organizaţii. Atât timp cât organizaţiei sindicale i se recunoaşte legitimare procesuală activă, fiind reclamant, în determinarea competenţei teritoriale, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, urmează să se ţină seama de sediul sindicatului.”

Astfel, pe lângă dispoziţiile legale exprese anterior menţionate, avem şi interpretarea acestor articole dată de instanţa supremă, care nu face altceva decât să recunoască Sindicatului legitimare procesuală activă, astfel încât acesta poate sta în judecată în calitate de reclamant.

În al patrulea rând, deciziile atacate vizează toţi salariaţii din cadrul CNAIR, dar şi membrii de sindicat.

Daca ar merge după logica instanţei de fond, ar fi trebuit să existe 4200 de părţi în prezentul dosar, soluţie care nu este viabilă.

În al cincilea rând, instanţele au admis în trecut acţiuni având ca obiect anularea unor decizii date de angajator, respingând astfel de excepţii referitoare la lipsa calităţii procesuale active a Sindicatului.

Pentru toate aceste motive, solicită instanţei să admită apelul astfel cum a fost formulat, sa anuleze sentinţa pronunţată şi să trimită cauza spre rejudecare primei instanţe (având în vedere că nu s-a pronunţat asupra fondului cauzei), cu plata cheltuielilor de judecată efectuate cu prezentul dosar.

În drept, îşi întemeiază apelul pe dispoziţiile art. 466 si urm. C.proc.civ., Legea nr. 62/2011 şi pe prevederile Codului muncii.

Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de criticile formulate şi prin prisma dispoziţiilor legale incidente, Curtea constată că apelul este nefondat.

Calitatea procesuală reprezintă una dintre condiţiile esenţiale ale acţiunii civile, având o importanţă considerabilă, deoarece raportul de drept procesual nu se poate stabili decât între părţile care îşi dispută dreptul în litigiu.

Conflictele dintre salariaţi şi unităţile la care sunt încadraţi cu privire la drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă sunt conflicte de muncă.

Conflictele de muncă ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligaţii decurgând din contractele colective de muncă, sunt conflicte referitoare la drepturile salariaţilor, respectiv conflicte de drepturi.

Potrivit Legii nr. 62/2011, sindicatul este o formă de organizare voluntară a angajaţilor, în scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor profesionale, economice şi sociale în relaţia cu angajatorul.

Potrivit prevederilor art. 28 din Legea nr. 62/2011,
„(
1) Organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă si contractele individuale de muncă, precum si din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi. (2) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată în mod expres. (3) In exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) şi (2), organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă”
.

Din analiza acestei prevederi, reiese că, deşi organizaţia sindicală dobândeşte calitate procesuală activă în acţiunile promovate în numele membrilor lor de sindicat, aceasta este condiţionată de existenţa unui mandat expres care reprezintă modul de exercitare a drepturilor de dispoziţie procesuală din partea titularilor drepturilor subiective.

Această concluzie se deduce din topografia alineatelor din text, cel referitor la calitatea procesuală activă (alin. 3) urmând după cel care prevede existenţa unei împuterniciri scrise din partea membrilor (alin. 2).

Cu privire la natura mandatului, având în vedere prev. art. 2016 alin. 2 C.civ. coroborat cu art. 85 şi 86 C.proc.civ., instanţa de apel reţine că se impune o împuternicire scrisă pentru introducerea acţiunii în justiţie, o procură specială din care să rezulte în mod expres că membrii de sindicat au mandatat Sindicatul Drumarilor „Elie Radu” să conteste decizia nr. 3/2442, prin care angajatorul a decis ca începând cu data 15.05.2017, întocmirea pontajului să se facă după prezenţa din sistemul de evidenţiere electronică.

Din analiza dispoziţiilor art. 28 alin. 2 din Legea nr. 62/2011 rezultă că peste mandatul general al oricărui sindicat care rezultă din însuşi sensul fiinţării sale, scopul principal al existenţei unui sindicat fiind acela al apărării şi promovării intereselor propriilor membrii, în mod aparte, atunci când se pune problema unei reprezentări în instanţă, trebuie să intervină un mandat special. In cauza de faţă, apelantul reclamant nu a depus mandatul special în baza căruia a promovat acţiunea de faţă.

Prin raportare la considerentele de mai sus, instanţa de apel apreciază că numărul mare al salariaţilor, membrii de sindicat, vizaţi de deciziile atacate este fără relevanţă câtă vreme pentru apărarea drepturile membrilor săi, ce decurg din contractele colective de muncă, aşa cum este şi în cauza de faţă, un sindicat este îndreptăţit să acţioneze în instanţă doar în numele şi pentru membrii de sindicat, calitatea sa procesuală activă fiind legitimată de mandatul special primit de la membrii săi, astfel cum rezultă din interpretarea dată prin Decizia nr. 1/2013 pronunţată în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Apelanta a susţinut că legitimarea sa procesuală activă este dată de calitatea de parte semnatară a contractului colectiv de muncă a cărui nerespectare o reclamă în cauză. Din conţinutul contractului colectiv de muncă nr. 277/18.07.2015 rezultă că părţile contractante sunt
angajatorul,
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. şi
salariaţii,
reprezentaţi de Sindicatul Drumarilor „Elie Radu”.

Prin urmare, apelantul nu este titularul, ci reprezentantul titularilor drepturilor negociate prin contractul colectiv de muncă şi a căror recunoaştere se solicită în cauză.

Urmare celor de mai sus, instanţa de apel apreciază că, prin nedepunerea mandatului cerut de lege, organizaţia sindicală nu este legitimată să exercite dreptul la acţiune în numele membrilor de sindicat, angajaţi ai pârâtei, astfel că acţiunea este introdusă de o persoană fără calitate.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 480 alin. 1 C.proc.civ., Curtea respinge apelul declarat de reclamantul Sindicatul Drumarilor „Elie Radu” împotriva sentinţei civile nr. 2330/14.12.2017 pronunţată de Tribunalul Iaşi, sentinţă pe care o păstrează.