Nelegalitatea notificarii incetarii contractului individual de munca, pe durata perioadei de proba, din initiativa angajatorului, starea de graviditate a salariatei
31 martie 2020Motivul contestatiei in anulare privind existenta probelor la dosarul de fond cu privire la o cauza de incetare a procesului penal
31 martie 2020
Nelegalitatea deciziei de instituire a masurilor asiguratorii nemotivata corespunzator
- Legea nr. 207/2015: art. 213 alin. (2) si (4)
- Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala republicata: art. 25 alin. 2 lit. b) si d)
- Ordinul nr. 127/2014 pentru aprobarea instructiunilor privind aplicarea procedurii de angajare a raspunderii solidare
Legalitatea unui act administrativ se analizeaza prin raportare la conditiile de forma si de fond existente la momentul emiterii actului, iar motivele avute in vedere de autoritatea emitenta trebuie sa se regaseasca chiar in continutul actului administrativ, lipsa unei motivari corespunzatoare neputand fi suplinita prin continutul altor acte emise de autoritatea publica.
Din economia dispozitiilor art. 213 Cod de procedura fiscala rezulta ca masurile asiguratorii se dispun atat atunci cand exista deja un titlu de creanta, cat si atunci cand inca nu exista un titlu de creanta emis, inclusiv in cazul efectuarii de controale sau al antrenarii raspunderii solidare. In ambele cazuri insa, starea de fapt care a determinat stabilirea unor obligatii fiscale suplimentare poate, prin ea insasi, sa furnizeze organului fiscal informatii si cu privire la un potential pericol de periclitare si/sau ingreunare a colectarii.
Pericolul la care face referire art. 213 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala trebuie sa fie unul concret si obiectiv, in sensul existentei unor indicii ca respectivul contribuabil urmeaza sa se sustraga de la plata obligatiilor fiscale care ii vor incumba, precum golirea conturilor societatii, vanzarea activelor societatii, antecedentele fiscale ale asociatilor sau administratorilor societatii.
In plus, reaua-credinta presupune dovedirea existentei unei atitudini volitionale a persoanei vinovate constand in reprezentarea rezultatului negativ si urmarirea obtinerii acelei finalitati prin actiunile sau inactiunile lor ceea ce nu s-a dovedit in cauza.
O decizie de instituire a masurilor asiguratorii trebuie sa cuprinda criteriile in baza carora s-a formulat concluzia potrivit careia ar fi aplicabile dispozitiile cu caracter de exceptie ale art. 213 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, pentru a oferi instantei posibilitatea sa verifice sub aspectul legalitatii actul administrativ contestat.
In lipsa detalierii tuturor aspectelor pe care autoritatea publica le-a avut in vedere cu prilejul emiterii Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii, instanta de contencios administrativ se afla in imposibilitatea de a verifica daca actul emis a fost corect fundamentat.
(Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, Decizia civila nr. 1815 din 3 decembrie 2019, rezumata de judecator dr. Diana Duma-Patrascu)
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului Timis sub nr. [,..]/30/2018, la data de 31.07.2018, reclamantul A... a chemat in judecata parata Administratia Judeteana a Finantelor Publice Timis, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna:
- in principal, anularea in tot a deciziei de instituire a masurilor asiguratorii nr. 30327/29/06/2018 atacat ca fiind nelegala;
- in subsidiar, anularea in parte a acestui act ca fiind partial nelegal, in sensul anularii masurii sechestrului asiguratoriu instituit asupra imobilului inscris in CF nr. ..., nr. top ..., caruia in natura ii corespunde teren intravilan, categoria de folosinta arabil, in suprafata de 899 mp, situat in Mun. Timisoara ..., pe care il detine in coproprietate devalmasa impreuna cu sotia mea B....
Reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata tuturor cheltuielilor de judecata ocazionate de purtarea prezentului litigiu.
Prin sentinta civila nr. 844/05.07.2019 pronuntata de Tribunalul Timis in dosar nr. [.. ,]/30/2018 a fost admisa actiunea formulata de reclamantul A... in contradictoriu cu paratul AJFP TIMIS si in consecinta a anulat decizia de instituire a masurilor asiguratorii nr. 30327/29.06.2018 emisa de parat.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs parata recurenta Administratia Judeteana a Finantelor Publice Timis, solicitand admiterea recursului, casarea in totalitate a sentintei recurate si rejudecand cauza sa se dispuna respingerea actiunii reclamantului cu consecinta mentinerii actelor administrative contestate, respectiv mentinerea Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii nr. 30327/29.06.2018 emisa de AJFP Timis.
Parata recurenta invoca ca si motiv de nelegalitate in sustinerea cererii de recurs prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. pr. civ. hotararea fiind data cu incalcarea si aplicarea gresita a normelor de drept material. Considera ca, hotararea judecatoreasca recurata pronuntata de Tribunalul Timis, este netemeinica si nelegala, fiind criticabila sub aspectul urmatoarele motive:
Decizia de instituire a masurilor asiguratorii nr. 30327/29.06.2018 a fost intocmita de catre A.J.F.P. Timis in conformitate cu prevederile legale in vigoare, respectandu-se intocmai conditiile de forma, de fond si de comunicare a acestora reglementate de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala republicata, masurile asiguratorii dispuse avand la baza sumele estimate/stabilite prin Referatul privind propunerea angajarii raspunderii solidare in conditiile art. 25 alin. (2) lit. b) si d) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala republicata, nr. 17826/17.04.2018. Prin Referatul privind propunerea angajarii raspunderii solidare in conditiile art. 25 alin. (2) lit. b) si d) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala republicata, nr. 17826/17.04.2018 pentru recuperarea obligatiilor restante ale debitoarei SC C. SRL s-a propus si aprobat inceperea procedurii privind atragerea raspunderii d-lui A... in solidar cu debitorul declarat insolvabil, pentru obligatii de plata in suma de 77.851 lei. Decizia de angajare a raspunderii solidare nr. 25148/30.05.2018 a fost comunicata persoanei responsabile A..., avand scadenta in data de 05.07.2018.
Arata ca obligatiile fiscale datorate provin din declaratiile depuse, a deconturilor de TVA si a deciziilor de calcul accesorii. In vederea recuperarii obligatiilor fiscale datorate, organul fiscal a intreprins masuri de executare silita constand in emiterea de titluri executorii, somatii si instituirea de popriri bancare la terti. In urma masurilor de executare silita, nu au fost incasate, in totalitate obligatiile fiscale pentru care s-au instituit popriri bancare asupra sumelor datorate bugetului general consolidat.
Conform soldului popririlor generate pentru SC C... SRL se observa faptul ca din anul 2012 societatea incepe sa acumuleze obligatii la bugetul general consolidat, la data de
- societatea figura cu conturi deschise la 3 banci si anume: D... SA, E... SA si F... SA . Conform raspunsurilor solicitate bancilor mentionate anterior si analiza extraselor de cont rezulta urmatoarele:
Contul la F... SA din data de 19.11.1992 este deschis odata cu infiintarea societatii fiind necesar pentru varsarea capitalului social insa de la deschiderea acestuia nu se efectueaza operatiuni bancare de tipul depunerilor numerarului in contul deschis la banca, nu se efectueaza plati, acesta figurand deschis si in prezent dar, din cauza celor prezentate anterior masurile popririlor instituite de catre AJFP Timis asupra contului nu au avut nici un efect. Persoana imputernicita sa efectueze operatiuni pe cont este d-l A... asa cum rezulta din specimenul de semnatura din 24.11.1992;
Contul deschis la D... SA din data de 30.10.2010 are o singura depunere de numerar in data de 11.09.2012 pentru suma de 402 lei, iar operatiunile desfasurate pe contul deschis reprezinta comisioane de administrare cont si plati dobanzi pentru contul deschis la banca, acesta fiind inchis in data de 11.09.2012. Persoanele Imputernicite sa efectueze operatiuni pe cont sunt d-l A... si fiul acestuia G...;
Contul deschis la E... SA in data de 19.09.2011 cuprinde operatiuni bancare initiate de banca referitoare la comisionul pentru administrarea contului, dobanzi datorate bancii, iar operatiunile de alimentare a contului deschis la banca sunt in numar de doua: in data de
- pentru suma de 2.219 lei , suma care este achitata societatii H... si in data de
- pentru suma de 1.235 lei, suma care este achitata societatii H....
Se mentioneaza ca in data de 24.01.2014 se efectueaza operatiunea de inchidere a conturilor. Persoanele imputernicite sa efectueze operatiuni pe cont sunt: d-l A... si fiul acestuia G... .
Tinand cont de cele relatate anterior cu privire la informatiile furnizate de bancile la care societatea figura sau a avut conturi deschise, se arata ca se poate concluziona ca intreaga activitate a societatii s-a desfasurat prin casieria unitatii asa cum rezulta si din cifra de afaceri; la 31.12.2014, era in suma de 261.343 lei; la 31.12.2015 era in suma de 299.938 lei, iar la 31.12.2016 era in suma de 310.892 lei, fapt care a dus la imposibilitatea incasarii sumelor datorate bugetului general consolidat prin popririle bancare instituite si neachitate pana la data la care societatea prin reprezentantul legal a efectuat demersurile pentru intrarea sub incidenta Legii nr. 85/2014 respectiv intrarea direct in procedura falimentului din data de 11.01.2018.
Invedereaza ca administratorul societatii analizate SC I... SRL, CUI ..., d-nul J... este fiul dl. A... care este administrator si asociat unic la SC C... SRL, CUI ..., societate declarata inactiva din data de 26.09,2017 ca urmare a nedepunerii declaratiilor sau deconturilor societatii, cu obligatii fiscale principale neachitate. Mentioneaza faptul ca cele doua societatii au sediul social la aceeasi adresa, acelasi obiect de activitate iar salariatii de la SC C. SRL au fost transferati la SC I. SRL.
Din analiza documentelor si a bazei de date REVISAL_ANAF rezulta faptul ca SC C... SRL la data de 28.09.2017 a transferat patru salariati ai societatii la societatea fiului sau, SC I. SRL CUI ....
Prin Nota de Constatare nr. 21-5/15.01.2018 se constata urmatoarele: executorul fiscal s-a deplasat la sediul social declarat al societatii din localitatea Timisoara, str. ... pentru identificarea bunurilor mobile, unde s-a constatat faptul ca la adresa respectiva societatea nu mai desfasoara activitatea. La adresa sus mentionata isi desfasoara activitatea SC I. SRL care are ca obiect de activitate repararea vehiculelor. Bunurile mobile nu au putut fi identificate, conform afirmatiilor angajatilor acestia nestiind unde se afla. Nu s-a putut lua legatura cu administratorul societatii A..., pentru ca era plecat din localitate. S-a contactat telefonic persoana responsabila cu contabilitatea societatii, care a afirmat faptul ca s-a depus cerere pentru deschiderea procedurii insolventei. Au fost solicitate actele privind bunurile mobile. Contabila societatii a prezentat copii dupa facturile privind instrainarea bunurilor mobile care s-au aflat in proprietatea societatii si care au fost instrainate asa cum rezulta din facturile nr. 2017001/30.10.2017; 2017002/31.10.2017.
Pentru desfasurarea activitatii de intretinere si reparare autovehicule la sediul societatii din Timisoara str. ..., conform cod CAEN 4520 asa cum este prezentata la punctul 1 este necesara aprovizionarea cu piese pentru intretinerea autovehiculelor, plata facandu-se in numerar, iar pentru montarea acestor piese incasarea contravalorii pieselor si a manoperei este tot in numerar, evitandu-se astfel circuitul bancar. Aceste activitati au avut ca efect acumularea datoriilor la bugetul general consolidat, care duce la concluzia ca administratorul dl. A... impreuna cu fiul sau G... au actionat fara a efectua operatiuni bancare in mod constient si deliberat. Numai rulajele pe anul 2017 conform balantei de verificare la 31.12.2017 pentru contul 5311 Casa in lei sunt in suma de 278.569 lei incasari si plati efectuate in suma de 278.374 lei.
Se arata ca din analiza informatiilor furnizare de Balanta de verificare la 31.12.2017 rezulta urmatoarele:
- activitatea societatii este pe pierdere de mai multi ani (2014,2015,2016,2017) soldul contului 1171 Rezultatul reportat este de 311.548 lei;
- activitatea societatii pe exercitiul financiar pentru anul 2017 este de asemenea pe pierdere, soldul contului 121 Profit si pierderi este de 100.550 lei;
- mijloacele de transport care au fost in proprietatea SC C... SRL au avut o valoare de achizitie de 113.264 lei au fost instrainate astfel:
- autoturism marca ... an fabricatie 2011 a fost achizitionat in leasing din data de
- pana in data de 01.02.2017, a avut nr. de inmatriculare ..., iar din data de 02.02.2017 apare in proprietatea societatii C... SRL cu nr. de inmatriculare ... este vandut catre persoana fizica G... cu suma de 4,965 lei conform facturii C... 2017002 din 31.10.2017,
- autoturismul marca [.] an fabricatie 2008, a fost achizitionat in leasing din data de
- pana in data de 18.03.2015, iar din data de 19.03.2015 apare in proprietatea societatii C... SRL cu nr. de inmatriculare ... este vandut catre SC I. SRL cu suma de 1,785 lei conform seria facturii C... 2017001 din 30.10,2017.
Precizeaza ca achizitia autoturismelor in leasing asa cum rezulta din sumele totale de 113.264 lei ale contului 2133 Mijloace de transport, plata contravalorii acestora pe parcursul derularii si finalizarii leasingului a avut ca efect diminuarea sumelor lunare referitoare la T.V.A. de plata prin exercitarea dreptului de deducere. Ulterior vanzarea acestora pentru suma totala de 6.750 lei inclusiv TVA catre SC I... SRL unde administrator si asociat este G... fiul administratorului A... de la SC C... SRL dovedeste faptul ca acestia au actionat in mod intentionat si constient, practicand un management defectuos si fraudulos in scopul de a evita prin toate mijloacele plata obligatiilor catre bugetul general consolidat.
Invedereaza ca inainte de instrainarea tuturor activelor si bunurilor mobile ale societatii s-au efectuat demersurile de a inceta contractele de munca de pe SC C... SRL pentru patru angajati (k. , J. , L... si M. ) in data de 28.09.2017concomitent cu incheierea contractelor de munca pentru persoanele mentionate pe noua societate care isi desfasoara activitatea respectiv SC J... SRL, societate care are asociat si administrator pe d-nul G... fiul fostului administrator d-nul A... asa cum rezulta din adresa primita de la Serviciul de Informatii Fiscale nr. 227074085/13.11.2017 pentru SC J... SRL , CUI ....
In data de 27.02.2018, ora 09,00 domnul A..., prin adresa de notificare nr.743912.02.2018 - trimisa prin posta cu confirmare de primire, a fost invitat la sediul A.J.F.P.Timis in calitate de subiect al procedurii in derulare de angajare a raspunderii solidare cu debitorul S.C. J... S.R.L, De asemenea se constata in data de 26.02.2018 ca domnul A... depune o cerere, inregistrata la A.J.F.P.Timis cu nr. 14071/26.02.2018, declarand ca din motive de sanatate nu poate da curs invitatiei. In conformitate cu prevederile art. 9 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, s-a procedat la stabilirea celui de al doilea termen in vederea audierii,
Arata ca in data de 23.04.2018, ora 10,00, d-nul A... in calitate de administrator la S.C. C... S.R.L., a raspuns adresei de notificare nr.17857/17.04.2018 , prin care a fost, pentru a doua oara, invitat la sediul A.J.F.P.Timis in calitate de subiect al procedurii in derulare de angajare a raspunderii solidare cu debitorul S.C. J. SRL .
Precizeaza ca in drept sunt incidente - prevederile - art. 25 alin. (2) lit. b) si lit. d) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, coroborat cu prevederile Cap. VIII, pct. 8.1 si 8.2 din Ordinul nr. 127/2014 pentru aprobarea instructiunilor privind aplicarea procedurii de angajare a raspunderii solidare reglementate, la acea data de dispozitiile art. 25 si 26 din Legea nr. 207/20156 privind Codul de procedura fiscala, in vigoare la acea data.
Sustine ca toate aceste demersuri efectuate de catre administratorul A... si de fiul acestuia au avut ca scop „pregatirea societatii pentru faliment” astfel incat sa nu se poata recupera nici o suma din patrimoniul societatii intrucat lipsesc activele acesteia, iar in final datorita refuzului eventualilor creditori de a avansa sume se va dispune radierea societatii din evidentele ORC Timis si ulterior stergerea datoriilor cu care societatea figureaza la bugetul general consolidat.
Arata ca notiunea de rea-credinta este definita prin „incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constient de caracterul ilicit al conduitei sale”.
Din analiza informatiilor cuprinse in documentele aflate la dosarul de executare, prezentate in paragrafele anterioare, rezulta ca d-nul A..., asociat cu o cota de participare de 100% si administratorul societatii J... SRL, nu a achitat obligatiile fiscale datorate de societate bugetului general consolidat in suma de 77.851 lei.
In opinia A.J.F.P. Timis, conduita d-lui A... in calitate de asociat unic si administrator al societatii J... SRL, in raport cu organul fiscal, precum si faptele prezentate in paragrafele anterioare, constituie dovada relei - credinte manifestata in indeplinirea obligatiilor ce-i revin.
Avand in vedere cele mentionate solicita admiterea recursului; casarea in totalitate a Sentintei civile nr. 844/05.07.2019 pronuntata de Tribunalul Timis in dosar nr. [,..]/30/2018 si rejudecand cauza sa se dispuna in sensul respingerii actinii reclamantului cu consecinta mentinerii actelor administrative contestate, respectiv mentinerea Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii nr. 30327/29.06.2018 emisa de AJFP Timis.
Legal citat reclamantul intimat a formulat intampinare prin care a solicitat admiterea recursului declarat impotriva sentintei civile nr. 844/05.07.2019, pronuntate de Tribunalul Timis in dosarul nr. [.] /30/2018, casarea acestei hotarari si, rejudecand cauza in fond, sa i se admita in parte cererea de chemare in judecata, dupa cum urmeaza:
- in principal, sa anuleze in parte Decizia de instituire a masurilor asiguratorii nr. 30327/29.06.2018 ca fiind partial nelegala, in sensul anularii masurii sechestrului asiguratoriu instituit asupra imobilului inscris in CF nr. [.] Timisoara, nr. top ..., nr. top [.] si nr. top ..., caruia in natura ii corespunde teren intravilan, categoria de folosinta curti constructii, in suprafata de 899 mp si doua constructii (casa si casa P+1E), situate in Municipiul Timisoara,
str
. ...; - in subsidiar, anularea in parte a acestui act administrativ ca fiind partial nelegal, in sensul anularii masurii sechestrului asiguratoriu instituit asupra imobilului inscris in CF nr. ... Timisoara, nr. top ..., caruia in natura ii corespunde teren intravilan, categoria de folosinta arabil, in suprafata de 899 mp, situat in Municipiul Timisoara, str. .... Nu solicita obligarea recurentei-parate la plata cheltuielilor de judecata din recurs.
Cu titlu preliminar, invedereaza instantei de recurs ca desi institutia parata a invocat ca motiv de casare prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedura civila, text care vizeaza ipoteza in care hotararea atacata a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material, recurenta nearatand in concret care ar fi normele de drept material incalcate (nesocotite) de catre prima instanta ori aplicate in mod gresit. Din contra, intreaga argumentatie a recurentei nu constituie altceva decat o reluare a apararilor pe care aceasta le-a formulat in cadrul altor doua dosare care au avut ca obiect anularea deciziilor de angajare a raspunderii solidare a subsemnatului si a unei terte persoane juridice pentru aceleasi obligatii fiscale datorate de debitorul obligat principal - Societatea C... SRL, in cuantum total de 77.851 lei, suma care se compune din 61.364 lei debit principal si 16.487 lei accesorii.
Cu toate acestea, nu invoca nulitatea recursului, desi as fi in masura sa o faca, tocmai pentru a demonstra buna mea-credinta, si anume faptul ca nu urmaresc sa se sustraga in vreun fel de la plata datoriilor debitorului obligat principal. De altfel, deja a inceput demersurile necesare pentru a se imprumuta de suma necesara platii datoriei bugetare, urmand sa faca aceasta plata pana la finalul anului 2019. Insa, nu este de acord cu casarea sentintei si cu respingerea in totalitate a cererii de chemare in judecata pentru ca, in opinia sa, actul administrativ contestat este partial nelegal.
Astfel, asa cum a aratat prin cererea introductiva de instanta, prin Decizia nr. 25148 din 30.05.2018 de angajare a raspunderii solidare in situatia atragerii raspunderii solidare prevazute la art. 25 alin. (2) lit. b) si d) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, emisa de A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Timisoara, Administratia Judeteana a Finantelor Publice Timis, s-a dispus angajarea raspunderii sale solidare pentru suma de 77.851 lei, care se compune din 61.364 lei debit principal si 16.487 lei accesorii, reprezentand obligatiile fiscale ale debitorului Societatea C... S.R.L. Timisoara.
Arata ca, creditorul bugetar a retinut in motivarea acestei decizii ca obligatiile fiscale ale debitorului obligat principal - Societatea C... S.R.L. Timisoara, provin din declaratiile depuse, deconturile de TVA si deciziile de calcul accesorii, iar pentru recuperarea datoriei organul fiscal a intreprins masuri de executare silita constand in emiterea de titluri executorii, somatii si instituiri de popriri bancare si la terti, dar in urma masurilor intreprinse nu au fost incasate in totalitate obligatiile catre bugetul general consolidat al statului.
De asemenea, se arata ca este administratorul si asociatul unic al Societatii C... S.R.L. Timisoara, care prin incheierea civila nr. 4/11.01.2018 pronuntata de Tribunalul Timis in dosarul nr. [.. ,]/30/2017 a fost supusa procedurii de insolventa reglementate de Legea nr. 85/2014, modificata, avand desemnat in calitate de lichidator judiciar pe N... I.P.U.R.L. Timisoara, procedura de executare colectiva fiind declansata la solicitarea debitoarei.
Contrar sustinerilor recurentei-parate, care a considerat ca prin demersurile intreprinse ar fi urmarit „pregatirea societatii pentru faliment”, pentru ca sa nu se poata recupera nicio suma din patrimoniul societatii debitoare, iar in final datorita refuzului eventualilor creditori de a avansa sume, sa se ajunga la radierea persoanei juridice din evidentele registrului comertului si, ulterior, stergerea datoriilor cu care societatea figureaza la bugetul consolidat al statului, invedereaza ca, raportat la dispozitiile art. 66 alin. (1) din Codul insolventei, potrivit carora debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa, la cererea adresata tribunalului trebuind sa fie atasata dovada notificarii organului fiscal competent cu privire la intentia de deschidere a procedurii insolventei, a fost nevoit sa solicite declansarea acestei proceduri judiciare.
Avand in vedere ca prin Decizia nr. 1247/17.10.2019, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara in dosarul nr. [.]/30/2019, s-au admis recursurile declarate de paratele-recurente Administratia Judeteana a Finantelor Publice Timis si Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Timisoara, impotriva sentintei civile nr. 667/14.05.2019, pronuntate de Tribunalul Timis in dosarul cu acelasi numar, in contradictoriu cu acesta, fiind casata in tot sentinta recurata si, ulterior, respinsa cererea formulata de el avand ca obiect anularea Deciziei nr. 25148 din 30.05.2018 de angajare a raspunderii mele solidare, solutia fiind una definitiva, ceea ce determina ca trebuie sa plateasca din averea personala datoriile Societatii C... SRL, in cuantum total de 77.851 lei, considera ca recursul este admisibil, insa nu in modalitatea solicitata de recurenta-parata.
Astfel, pentru apararea principala consider ca exista atat temei legal, cat si dovezi solide care sa justifice anularea in parte a Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii nr. 30327/29.06.2018, in sensul anularii masurii sechestrului asiguratoriu instituit asupra imobilului inscris in CF nr. ... Timisoara, nr. top ..., nr. top ... si nr. top ..., caruia in natura ii corespunde teren intravilan, categoria de folosinta curti constructii, in suprafata de 899 mp si doua imobile (casa si casa P+1E), situate in Municipiul Timisoara, str. ....
Din cele aratate de recurenta in cuprinsul actului administrativ fiscal ce face obiectul prezentului dosar, valoarea celor doua bunuri imobile asupra carora a fost instituita masura sechestrului asigurator, primul bun imobil fiind cel mentionat in aliniatul precedent (terenul intravilan de 899 mp si cele doua case din care una P+1E), iar cel de-al doilea fiind inscris in CF nr. ... Timisoara, nr. top ..., caruia in natura ii corespunde teren intravilan, categoria de folosinta arabil, in suprafata de 899 mp, situat in Mun. Timisoara, str. ..., este de 289.519 lei (41.395 lei + 248.124 lei).
Tot in cuprinsul acestei decizii se arata ca „in situatia in care valoarea bunurilor pentru care s-a dispus masura asiguratorie nu acopera 150% din valoarea sumei estimate/stabilite, iar ulterior emiterii prezentei decizii se identifica alte bunuri sau venituri urmaribile, organul de executare va institui sechestru asigurator cu respectarea limitei de 150% din valoarea sumei estimate/stabilite sau, dupa caz, va infiinta poprirea asiguratorie”.
In conformitate cu dispozitiile art. 227 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, executarea silita se poate intinde asupra veniturilor si bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectueaza numai in masura necesara pentru realizarea creantelor fiscale si a cheltuielilor de executare. Executarea silita a bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, se efectueaza, de regula, in limita a 150% din valoarea creantelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare, cu exceptia cazului in care din motive obiective in legatura cu situatia patrimoniala a debitorului acest nivel nu poate fi respectat.
De asemenea, potrivit art. 241 din acelasi cod, la solicitarea debitorului, organul fiscal poate inlocui sechestrul asupra unui bun cu sechestrul asupra altui bun si numai daca bunul oferit in vederea sechestrarii este liber de orice sarcini, dispozitiile art. 227 alin. (1) fiind aplicabile in mod corespunzator.
In opinia reclamantului, din interpretarea coroborata a textelor legale de mai sus, precum si a celor retinute de organul fiscal prin decizia contestata, rezulta fara echivoc ca masurile asiguratorii nu pot fi instituite pe toate bunurile debitorului decat in ipoteza in care valoarea acestora nu atinge pragul de 150% din valoarea sumelor urmarite. Or, dintr-un simplu calcul aritmetic reiese ca aceasta limita maxima, in cazul sau, nu a fost respectata, intrucat valoarea creantei pretins datorate si urmarita este de 77.851 lei. In timp ce valoarea totala a bunurilor sechestrate este de 289.519 lei (limita maxima de 150% fiind suma de 116.776,50 lei, iar numai bunul mai insemnat valoreaza 248.124 lei, si aceasta fiind doar valoarea estimata de organul fiscal - in lipsa unui raport de evaluare - si nu cea de piata, care este cu mult mai mare.
Asadar, chiar si fara a avea la dispozitie un raport de evaluare, ar fi fost suficienta indisponibilizarea oricaruia dintre cele doua bunuri imobile mai sus individualizate, nefiind legala masura sechestrului asigurator aplicat asupra ambelor imobile.
Se mai invedereaza ca, dupa cum a aratat in fata primei instante, institutia recurenta nu a procedat la evaluarea celor doua bunuri imobile inainte de sechestrare, desi legea o obliga sa faca acest lucru, aspect care rezulta din raspunsul nr. ... /15.04.2019 depus la dosarul de fond in data de 16.04.2019.
In aceste conditii, a procedat la determinarea valorii de piata a celor doua bunuri imobile sechestrate, prin raportare la grilele notariale, valori care, cum bine se stie, sunt oricum mai mici decat valorile cu care se tranzactioneaza pe piata libera imobilele din Romania, evaluare pe care a depus-o la dosar la termenul de judecata din data de 09.05.2019. Din acest calcul a reiesit ca terenul inscris in CF nr. ... Timisoara are o valoare de 107.880 euro, echivalent in lei a sumei de 513.271 lei. in timp ce imobilul din CF nr. ... Timisoara (cele 2 case si terenul aferent) are o valoare de 221.880 euro, echivalent in lei a sumei de
- 055.660 lei.
Asadar, considera ca masura sechestrului se impune a fi mentinuta doar cu privire la imobilul inscris in CF nr. ... Timisoara, nr. top ..., caruia in natura ii corespunde teren intravilan, categoria de folosinta arabil, in suprafata de 899 mp, situat in Municipiul Timisoara, str. ..., valoarea acestuia fiind de peste 659% decat valoarea tuturor datoriilor.
Daca se apreciaza ca apararea sa principala nu este intemeiata, considera ca cel putin apararea subsidiara se impune a fi primita, in sensul mentinerii masurii sechestrului doar asupra celui mai valoros imobil, respectiv a celui inscris in CF nr. ... Timisoara, nr. top ...,... si ..., caruia in natura ii corespunde teren in suprafata de 899 mp si doua constructii (casa si casa P+1E), situate in Municipiul Timisoara, str. ..., valoarea acestuia fiind de peste 1.356% decat valoarea tuturor datoriilor.
Isi intemeiaza prezenta intampinare pe dispozitiile art. 490, raportat la art. 471 Cod procedura civila, art. 213 alin. (13) din Legea nr. 207/2015, modificata, Legea nr. 554/2004, modificata, precum si celelalte dispozitii legale la care am facut trimitere in cuprinsul prezentei.
Analizand recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, precum si prin aplicarea art. 488 si urm. C. pr. civ., Curtea retine urmatoarele:
Prin cererea promovata in fata instantei de contencios administrativ, reclamantul A... , in contradictoriu cu parata Administratia Judeteana a Finantelor Publice Timis, a solicitat pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care sa se dispuna in principal, anularea in tot a deciziei de instituire a masurilor asiguratorii nr. ... /29/06/2018 atacat ca fiind nelegala, iar in subsidiar, anularea in parte a acestui act ca fiind partial nelegal, in sensul anularii masurii sechestrului asiguratoriu instituit asupra imobilului inscris in CP nr. ... Timisoara, nr. top ..., caruia in natura ii corespunde teren intravilan, categoria de folosinta arabil, in suprafata de 899 mp, situat in Mun. Timisoara, str. ..., pe care il detine in coproprietate devalmasa impreuna cu sotia mea B....
Instanta de fond a admis actiunea formulata de reclamant si a anulat decizia de instituire a masurilor asiguratorii nr. [.]/29.06.2018 emisa de parat, retinand, in esenta, ca decizia de instituire a masurilor asiguratorii, contrar conditiei de legalitate expres prevazuta de lege, nu contine o motivare propriu zisa care sa releve indeplinirea conditiilor prevazute de art. 213 Cod de procedura fiscala, decizia facand trimitere laconica la referatul privind propunerea angajarii raspunderii solidare nr. [.]/17/04/2018, trimiterea fiind facuta in referire la sumele pentru care s-au instituit masurile asiguratorii, iar nu la conjunctura care ar releva existenta unui pericol de sustragere ori de ascundere sau risipire a patrimoniului. In aceasta din urma privinta organul fiscal a redat textual prevederile art. 213 alin. (2) Cod de procedura fiscala.
Nemultumita fiind de aceasta solutie, parata a promovat calea de atac a recursului, invocand ca si motiv de nelegalitate in sustinerea cererii de recurs prevederile art. 488 alin.
(1) pct. 8 Cod procedura civila, sustinand ca hotararea fiind data cu incalcarea si aplicarea gresita a normelor de drept material.
Recurenta invedereaza ca Decizia de instituire a masurilor asiguratorii nr. [,..]/29.06.2018, contestata de reclamant, a fost intocmit de catre A.J.F.P. Timis in conformitate cu prevederile legale in vigoare, respectandu-se intocmai conditiile de forma, de fond si de comunicare a acestora reglementate de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala republicata, masurile asiguratorii dispuse avand la baza sumele estimate, stabilite prin Referatul privind propunerea angajarii raspunderii solidare nr. 17826/17.04.2018, in conditiile art. 25 alin. (2) lit. b) si d) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala republicata.
Analizand legalitatea solutiei pronuntate de instanta de fond, vazand criticile de nelegalitate formulate de parata, Curtea apreciaza ca recursul este neintemeiat, urmand sa il respinga pentru considerentele pe care le va expune in continuare.
Prin Decizia de instituire a masurilor asiguratorii nr. 30327/29.06.2018 intocmita de A.J.F.P. Timis, contestata in prezenta cauza, s-a dispus instituirea fata de reclamant a masurii asiguratorii a sechestrului prevazuta de Codul de procedura fiscala, in vederea inlaturarii pericolului ca acesta sa-si instraineze bunurile si a asigurarii recuperarii creantei bugetare in cuantum total de 77.851 lei, ca urmare a finalizarii procedurii de atragere a raspunderii prevazuta art. 25 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala republicata fata de debitorul bugetar S.C. C... S.R.L.
Decizia de instituire a masurilor asiguratorii nr. 30327/29.06.2018 a fost intocmita de catre A.J.F.P. Timis, in virtutea dispozitiilor art. 213 alin. (2) si (4) din Legea nr. 207/2015, retinandu-se in cuprinsul deciziei ca s-a constatat existenta pericolului de sustragere a reclamantului de la urmarire sau existenta pericolului ca acesta sa se ascunda sau sa risipeasca patrimoniul, periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea.
In cuprinsul deciziei se arata ca masurile asiguratorii dispuse au la baza sumele estimate/stabilite prin Referatul privind propunerea angajarii raspunderii solidare in conditiile art. 25 alin. (2) lit. b) si d) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala republicata, nr. 17826/17.04.2018.
In Decizie s-a facut precizarea ca motivarea luarii acestor masuri asiguratorii are la baza Referatul privind propunerea angajarii raspunderii solidare in conditiile art. 25 alin. (2) lit. b) si d) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala republicats, nr. 17826/17.04.2018.
Prin Referatul privind propunerea angajarii raspunderii solidare in conditiile art. 25 alin. (2) lit. b) si d) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala republicata, nr. 17826/17.04.2018 pentru recuperarea obligatiilor restante ale debitoarei SC C... SRL s-a propus si aprobat inceperea procedurii privind atragerea raspunderii d-lui A... in solidar cu debitorul declarat insolvabil, pentru obligatii de plata in suma de 77.851 lei.
In continuare in cuprinsul deciziei contestate s-a mentionat cuantumul obligatiilor fiscale datorate de SC C. SRL la data de 30.05.2018 si s-a precizat natura sumelor din care debitul de 77.851 lei este constituit.
Curtea constata ca prin Decizia nr. ... din 30.05.2018 de angajare a raspunderii solidare in situatia atragerii raspunderii solidare prevazute la art. 25 alin. (2) lit. b) si d) din
Legea nr 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, emisa de A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Timisoara, Administratia Judeteana a Finantelor Publice Timis, s-a dispus angajarea raspunderii solidare a reclamantului pentru suma de 77.851 lei, care se compune din 61.364 lei debit principal sl 16.487 lei accesorii, reprezentand obligatiile fiscale ale debitorului SC C... S.R.L. Timisoara, avand CUI ..., nr. O.R.C. Timis ....
In cuprinsul acestei decizii s-a retinut ca obligatiile fiscale ale debitorului obligat principal - SC C... S.R.L. Timisoara, rezulta din declaratiile depuse, a deconturilor de TVA si a deciziilor de calcul accesorii, iar pentru recuperarea datoriei organul fiscal a intreprins masuri de executare silita constand in emiterea de titluri executorii, somatii si instituiri de popriri bancare si la terti, dar in urma masurilor intreprinse nu au fost incasate in totalitate obligatiile catre bugetul general consolidat al statului.
In cuprinsul deciziei de atragere a raspunderii reclamantului se precizeaza ca in drept sunt incidente prevederile art. 25 alin. (2) lit. (b) si lit. d) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, coroborat cu prevederile Cap. VIII, pct. 8.1 si 8.2 din Ordinul nr. 127/2014 pentru aprobarea instructiunilor privind aplicarea procedurii de angajare a raspunderii solidare reglementate, la acea data de dispozitiile art. 25 si art. 26 din Legea nr. 207/20156 privind Codul de procedura fiscala, in vigoare la acea data.
Curtea constata ca in vederea realizarii aceleiasi creante mai sus amintite, organul fiscal a emis si o decizie de antrenare a raspunderii solidare in privinta J... SRL, societate comerciala administrata de fiul reclamantului si in raport de care organele fiscale au retinut elementele care au format convingerea atat in privinta necesitatii antrenarii raspunderii solidare a reclamantului cu C. SRL, cat si a luarii masurilor asiguratorii.
In ceea ce priveste Decizia de instituire a masurilor asiguratorii, contestata in prezenta cauza, Curtea constata ca organele fiscale, pentru a asigura colectarea creantei de 77.851 lei, au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra doua terenuri intravilane in suprafata de 899 mp fiecare si o casa evaluate la o valoare totala de cca. 289.500 lei, aratandu-se in continutul acesteia ca masura a fost motivata de constatarea existentei pericolului de a se sustrage de la urmarire sau de a ascunde ori de a-si risipi patrimoniul, periclitand sau ingreunand prin aceasta in mod considerabil colectarea.
In motivarea deciziei de instituire a masurilor asiguratorii s-a facut trimitere la referatul nr. 17826/17/04/2018 privind propunerea angajarii raspunderii solidare a reclamantului in conditiile art. 25 alin. (2) lit. b) si d) Cod de procedura fiscala pentru recuperarea obligatiilor restante ale SC C. SRL si s-a retinut ca reclamantul a detinut functia de administrator unic al societatii incepand cu anul 1992 pana in data de 11.01.2018, data deschiderii procedurii falimentului.
Curtea constata ca prima instanta a facut o corecta interpretare si aplicare in cauza a dispozitiilor art. 213 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, conform carora masurile asiguratorii sub forma popririi asiguratorii si sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si/sau imobile proprietate a debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia, se pot dispune in cazuri exceptionale, legiuitorul explicitand aceasta sintagma, prin redarea unor situatii precum existenta pericolului ca debitorul sa se sustraga, sa isi ascunda ori sa isi risipeasca patrimoniul, periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea.
Conform dispozitiilor alin. (3) si alin. (7) ale aceluiasi articol, aceste masuri pot fi luate si inainte de emiterea titlului de creanta, insa, in atare situatie, acestea inceteaza daca titlul de creanta nu a fost emis si comunicat in termen de cel mult 6 luni de la data la care au fost dispuse masurile asiguratorii, acest termen putand fi prelungit pana la un an, de organul fiscal competent, prin decizie, doar in cazuri exceptionale.
De asemenea, in acord cu dispozitiile alin. (5), Decizia de instituire a masurilor asiguratorii trebuie motivata.
Or, raportat la aceste dispozitii legale, examinand continutul Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii emisa de parata, instanta de fond in mod judicios a apreciat ca actul administrativ contestat este nelegal, in lipsa unei motivari corespunzatoare.
Curtea retine ca legalitatea actului administrativ se analizeaza prin raportare la conditiile de forma si de fond existente la momentul emiterii actului, iar motivele avute in vedere de autoritatea emitenta trebuie sa se regaseasca chiar in continutul actului administrativ, lipsa unei motivari corespunzatoare neputand fi suplinita prin continutul altor acte emise de autoritatea publica.
Recurenta a apreciat in dezvoltarea motivelor de recurs ca prin atitudinea sa, de acumulare de obligatii la bugetul general consolidat, de a desfasura operatiuni prin casieria unitatii, de a transfera la data de 28.09.2017 patru salariati ai societatii la societatea fiului sau, SC I... SRL CUI ..., de a fi in pierdere de mai multi ani, a urmarit „pregatirea societatii pentru faliment. In motivarea cererii de recurs recurenta a dezvoltat indeplinirea cerintelor instituite de legiuitor pentru atragerea raspunderii solidare a debitorului, neargumentand indeplinirea conditiilor instituite de legiuitor in art. 213 din Legea nr. 207/2015 pentru dispunerea masurilor asiguratorii, si anume existenta pericolului concret de sustragere de la urmarire, existenta pericolului ca reclamantul sa se ascunda sau sa risipeasca patrimoniul, periclitand sau ingreunand colectarea in mod considerabil.
Or, raportat la sustinerile recurentei, Curtea constata ca aspectele evidentiate in cuprinsul Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii contestate nu reprezinta decat o motivare generica, fara a fi detaliate in concret argumentele pe care autoritatea fiscala le-a avut in vedere pentru a concluziona ca reclamantul prezinta risc cu privire la indeplinirea obligatiilor fiscale, respectiv existenta pericolului ca debitorul sa se sustraga, sa isi ascunda ori sa isi risipeasca patrimoniul, periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea.
Curtea constata ca in mod corect si prima instanta a inlaturat sustinerile autoritatii publice in sensul ca ipotezele prevazute de textul in discutie se verifica prin insusi faptul neplatii datoriilor catre bugetul de stat, respectiv prin sustinerea recurentei ca reclamantul a pregatit societatea pentru a intra in faliment.
Raportat la situatia de fapt dedusa judecatii, Curtea constata ca trebuie facuta o distinctie intre considerente „de fond” referitoare la neplata creantelor bugetare, care vizeaza legalitatea si temeinicia impunerii unor creante fiscale suplimentare in sarcina contribuabilului prin procedura atragerii raspunderii solidare, aspecte ce pot fi verificate prin analizarea indeplinirii conditiilor atragerii raspunderii solidare, in conformitate cu prevederile art. 25 din Legea nr. 207/2015, si eventualele manopere dolosive ale debitorului, care ar putea justifica aplicarea masurilor asiguratorii, prin instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale contribuabilului, acestea din urma avand, asa cum s-a aratat anterior, un caracter exceptional, tocmai datorita efectului de restrangere adusa dreptului de proprietate al societatii debitoare.
Din economia dispozitiilor art. 213 Cod de procedura fiscala ca masurile asiguratorii se dispun atat atunci cand exista deja un titlu de creanta, cat si atunci cand inca nu exista un titlu de creanta emis, inclusiv in cazul efectuarii de controale sau al antrenarii raspunderii solidare. In ambele cazuri insa, starea de fapt care a determinat stabilirea unor obligatii fiscale suplimentare poate, prin ea insasi, sa furnizeze organului fiscal informatii si cu privire la un potential pericol de periclitare si/sau ingreunare a colectarii.
In acest sens, Curtea apreciaza ca pericolul la care face referire art. 213 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala trebuie sa fie unul concret si obiectiv, in sensul existentei unor indicii ca respectivul contribuabil urmeaza sa se sustraga de la plata obligatiilor fiscale care ii vor incumba, precum golirea conturilor societatii, vanzarea activelor societatii, antecedentele fiscale ale asociatilor sau administratorilor societatii.
Prin urmare, pericolul este unul extrinsec faptelor controlate, in sensul ca rezulta din actiuni/inactiuni ale contribuabilului distincte de operatiunile care au facut obiectul controlului fiscal, asadar din imprejurari exterioare operatiunilor controlate.
O interpretare contrara, astfel cum incearca sa acrediteze recurenta, ar avea semnificatia faptului ca, ori de cate ori organele fiscale ar constata ca anumite obligatii fiscale suplimentare in sarcina unui contribuabil, determinate de faptul ca anumite operatiuni nu au fost tratate corect din punct de vedere fiscal, acestea ar fi indreptatite sa ia masuri asiguratorii, ceea ce ar transforma aceste masuri in regula, iar nu in exceptie.
In acelasi sens, Curtea retine ca din interpretarea dispozitiilor art. 213 alin. (2) C. pr. fisc., care instituie conditia pericolului de sustragere, de ascundere sau de risipire a patrimoniului, cu consecinta periclitarii sau ingreunarii in mod considerabil a colectarii, rezulta ca, cel putin in ipoteza emiterii deciziei de instituire a masurilor asiguratorii, pericolul trebuie sa rezulte din imprejurari cu caracter obiectiv exterioare faptelor controlate, intrucat la acest moment nu suntem in etapa colectarii obligatiilor fiscale, astfel incat sa existe posibilitatea periclitarii sau ingreunarii acesteia, ci, cel mult, in etapa stabilirii obligatiilor fiscale.
Decizia contestata face trimitere la referatul privind propunerea angajarii raspunderii solidare nr. [,..]/17/04/2018, trimiterea fiind facuta cu referire la sumele pentru care s-au instituit masurile asiguratorii, iar nu la imprejurari care ar contura existenta unui pericol de sustragere ori de ascundere sau risipire a patrimoniului. In aceasta din urma privinta organul fiscal a redat textual prevederile art. 213 alin. (2) Cod de procedura fiscala.
Curtea constata ca trimiterea facuta de catre parata in cuprinsul deciziei contestate la referatul nr. [.. ,]/17/04/2018 nu ar putea acoperi cerinta motivarii.
Curtea constata ca in cuprinsul deciziei nu este motivata nici cerinta relei credinte, conditie reclamata de dispozitiile art. 213 Cod de procedura fiscala mai sus enuntate, aceasta fiind cea care da nastere pericolului de sustragere a contribuabilului de la plata datoriilor fiscale, respectiv ca acesta sa isi ascunda sau sa isi risipeasca patrimoniul. Curtea reaminteste ca reaua-credinta presupune dovedirea existentei unei atitudini volitionale a persoanei vinovate constand in reprezentarea rezultatului negativ si urmarirea obtinerii acelei finalitati prin actiunile sau inactiunile lor ceea ce nu s-a dovedit in cauza.
Decizia contestata nu apare ca fiind suficient argumentata, in conditiile in care nu sunt indicate in mod expres criteriile in baza carora s-a formulat concluzia potrivit careia ar fi aplicabile dispozitiile cu caracter de exceptie ale art. 213 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, pentru a oferi instantei posibilitatea sa verifice sub aspectul legalitatii actul administrativ contestat.
In lipsa detalierii tuturor aspectelor pe care autoritatea publica le-a avut in vedere cu prilejul emiterii Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii, instanta de contencios administrativ se afla in imposibilitatea de a verifica daca actul emis a fost corect fundamentat.
Concluzionand, Curtea retine ca in speta de fata nu se poate retine incidenta motivului de casare invocat, de parata recurenta, prevazut de art. 488 pct. 8 C. pr. civ., hotararea nefiind data cu incalcarea si aplicarea gresita a normelor de drept material, ci, contrar sustinerilor recurentei, hotararea primei instante a fost data cu aplicarea corecta a normelor de drept material, respectiv ale art. 213 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala.