Infractiunea de santaj. Daune materiale si morale.

 

Activitatea infractionala desfasurata de inculpat a fost apta sa insufle victimei temerea ca, odata ce adulterul pe care l-a comis ar fi fost cunoscut de sotul sau relatia de familie ar fi fost compromisa.

Constatand indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, judecatorul fondului a admis in parte actiunea civila si a obligat pe inculpat sa suporte consecintele pagubitoare ale faptei sale in limita culpei personale.

 

 (Decizia penala nr. 242/A/ 02 martie 2016)

 

Prin sentinta penala nr. 1652 din data de 09 iunie 2015 pronuntata de Judecatoria Pitesti, a fost condamnat inculpatul U, la pedeapsa de 2 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de santaj, prevazuta de art. 194 al.1 si 2 Cod penal de la 1968, cu retinerea art. 41 al.2 Cod penal de la 1968.

In baza art. 81 Cod penal de la 1968, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei si s-a fixat termenul de incercare de 4 ani, conform dispozitiilor art. 82 Cod penal de la 1968.

S-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal de la 1968.

In baza art. 71 al. 1 si 2 Cod penal de la 1968, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitiului drepturilor prevazute de art. 64 lit. a) teza a II-a si b) Cod penal de la 1968, a carei executare s-a dispus a se suspenda  conform dispozitiilor art. 71 al. 5 Cod penal de la 1968.

Prin aceeasi sentinta, s-a admis in parte actiunea civila a partii civile N si a fost obligat inculpatul sa-i achite suma de 62.745 lei daune materiale si 2.000 lei daune morale.

In baza art. 276 Cod procedura penala, s-a admis in parte cererea si a fost obligat inculpatul sa-i plateasca partii civile suma de 2.500 lei cheltuieli judiciare facute de aceasta.

A fost obligat inculpatul si la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca, la data de 18.11.2013, a fost inregistrat rechizitoriul nr. 593/P/2013 din data de 11.11.2013 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Pitesti, prin care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului U pentru savarsirea infractiunii de santaj, prevazuta de art. 194 al. 1 si 2 Cod penal de la 1968, cu retinerea art. 41 al.2 Cod penal de la 1968.

In motivarea actului de inculpare s-a aratat, in esenta, ca inculpatul U, in perioada septembrie 2011-decembrie 2012, pentru a beneficia de favoruri sexuale din partea persoanei vatamate N, a amenintat-o pe aceasta din urma cu darea in vileag a relatiei extraconjugale dintre parti, fapta compromitatoare pentru persoana amenintata, sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata, inclusiv prin neplata unor rate bancare pentru creditele contractate de partea vatamata in folosul sau, in conditiile in care victima nu dispunea de mijloace financiare pentru onorarea acestora.

Dupa intrarea in vigoare a noilor coduri, in raport de dispozitiile art. 6 al.1 din Legea nr. 255/2013, deoarece nu se incepuse cercetarea judecatoreasca in cauza, instanta a trimis dosarul la judecatorul de camera preliminara.

In cursul procedurii de camera preliminara, nu s-au invocat exceptii si nu s-au formulat cereri, iar prin incheierea din data de 02.04.2014, judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor, a efectuarii actelor de urmarire penala si a dispus inceperea judecatii.

Din analiza intregului material probator administrat in cauza, instanta de fond a retinut, in fapt, urmatoarele:

Persoana vatamata N, medic de familie, anterior anului 2008, a intentionat sa achizitioneze un apartament si, in aceasta imprejurare, l-a cunoscut pe inculpatul U, ce-si desfasura activitatea la o agentie imobiliara.

Ulterior, a cunoscut-o si pe sotia inculpatului, iar intre parti si familiile acestora s-a dezvoltat initial o relatie de amicitie. Inculpatul si sotia sa U au devenit pacientii persoanei vatamate.

In vederea monitorizarii starii de sanatate, persoana vatamata a vizitat-o de mai multe ori pe sotia inculpatului, devenind apropiate.

Profitand de perioada dificila pe care o avea de depasit sotia inculpatului, urmare unui avort spontan, la inceputul anului 2010, relatiile dintre inculpat si persoana vatamata au capatat alte conotatii, cei doi intretinand relatii sexuale.

Relatia extraconjugala a durat pana in luna septembrie 2011, cand persoana vatamata a decis sa-i puna capat, intrucat inculpatul devenise posesiv, gelos iar in primavara anului 2011 chiar violent.

Inculpatul a refuzat sa accepte sfarsitul relatiei, sens in care persoana vatamata a inventat ca ar suferi de cancer de col uterin, pretext ce nu a fost de natura sa-l determine pe inculpat sa accepte decizia persoanei vatamate.

Persoana vatamata, in nume personal, a incheiat atat contractul de credit si garantie nr. *** cu ING Bank pentru suma de 46.187,74 lei, cat si contractul de credit nr. *** cu C Bank Europe pentru suma de 10.400 lei, iar in cursul anului 2011, in calitate de reprezentant al cabinetului medical individual „N”, a incheiat contractul nr. *** cu L Bank pentru suma de 40.000 lei, iar banii i-a dat inculpatului si sotiei sale, urmand ca inculpatul sa achite ratele aferente creditelor respective.

In scopul continuarii relatiilor sexuale, inculpatul a inceput sa o ameninte pe persoana vatamata cu darea in vileag a relatiei si i-a comunicat ca nu va mai achita ratele  bancare.

Activitatea de constrangere exercitata asupra partii vatamate N a continuat si ulterior, respectiv in lunile ianuarie si februarie 2012, prin folosirea acelorasi amenintari, in scopul obtinerii de beneficii sexuale.

De asemenea, inculpatul s-a deplasat de mai multe ori la domiciliul sotilor Nina, dar si la locul de munca al sotului persoanei vatamate.

Inculpatul a devenit din ce in ce mai insistent. Cabinetul medical al persoanei vatamate se afla intr-un imobil in care sunt mai multe cabinete medicale si exista o singura linie de telefonie fixa. Intrucat, la un moment dat, N nu i-a mai raspuns la telefon, inculpatul suna de mai multe ori pe zi la numarul de telefon fix, telefon ce era folosit de pacienti, in principal, pentru efectuarea de programari si la care raspundeau prin rotatie, in functie de programul medicilor, diverse asistente.

In repetare randuri, a contactat-o telefonic pe martora S, asistenta persoanei vatamate, solicitandu-i sa-i transmita persoanei vatamate sa-l caute, spunandu-i ca, in caz contrar, le va povesti fiicei si sotului persoanei vatamate ce s-a intamplat. In acelasi scop, martora a fost apelata si pe numarul personal de telefon.

In scopul aceleasi rezolutii infractionale, inculpatul obisnuia sa o urmareasca frecvent pe persoana vatamata N, iar in luna octombrie 2011, cand persoana vatamata a iesit de la coafor, a lovit-o de mai multe ori.

De asemenea, inculpatul U a transmis martorei S mai multe mesaje, in cursul lunilor ianuarie, mai si iulie 2012, pe telefonul mobil al acesteia, precum si persoanei vatamate N in lunile iulie, august si decembrie 2012, iar din continutul mesajelor a rezultat perseverenta acestuia de a o determina pe partea vatamata sa aiba o conduita, contrar vointei sale.

Pe parcursul cercetarilor penale, prin ordonanta nr. 6500/P/2012 din 11.12.2012 a Parchetului de pe langa Judecatoria Pitesti, s-a dispus autorizarea provizorie a interceptarii si inregistrarii convorbirilor in mediul ambiental dintre persoana vatamata N si inculpatul U pe o perioada de 48 ore, ce a fost confirmata de catre Judecatoria Pitesti prin incheierea din 12.12.2012 pronuntata in dosarul nr. 25511/280/2012.

Prin procesul-verbal incheiat in 12.12.2012 de catre organele de politie din cadrul Biroul Investigatii Criminale - Politia Municipiului Pitesti si certificat pentru autenticitate de procuror, au fost redate convorbirile inregistrate in mediul ambiental in data de 11.12.2012, intre persoana vatamata N si invinuitul U la restaurantul „***” din municipiul Pitesti, rezultand ca inculpatul continua sa-i inspire persoanei vatamate temerea ca, in viitor, va dezvalui sotului acesteia relatia lor extraconjugala, conditionand, totodata, plata ratelor bancare obtinerea unui folos pentru sine si anume de a beneficia de favorurile sexuale din partea acesteia.

In cursul cercetarii penale, respectiv la data de 17.12.2012, N a pus la dispozitia organelor de cercetare penala un CD-R marca Traxdata, procedandu-se de catre organele de politie la 19.12.2012 la redarea in forma scrisa a discutiei care se afla stocata pe respectivul CD, rezultand ca inculpatul U conditioneaza plata ratelor bancare de continuarea relatiei extraconjugale, inclusiv de obtinerea de favoruri sexual.

Starea de fapt retinuta a fost stabilita pe baza urmatoarelor mijloace de proba:   plangerea si declaratiile persoanei vatamate, declaratiile martorilor, procesul-verbal de redare rezumativa a convorbirilor inregistrate ambiental, inscrisurile aflate la dosar si declaratiile inculpatului.

Desi in cursul urmaririi penale inculpatul a recunoscut savarsirea faptelor, in fata instantei a negat, sustinand ca declaratiile din cursul urmaririi penale au fost date din teama de a nu fi arestat.

A precizat ca, de fapt, sotul persoanei vatamate stia inca din vara sau toamna anului 2010 ca aveau o relatie si i-a interzis persoanei vatamate sa se mai intalneasca cu el. A mai aratat ca din totalul sumelor imprumutate persoana vatamata i-a dat aproximativ 20.000-22.000 lei, oferindu-se insa sa plateasca toate ratele datorita sentimentelor de afectiune pe care le avea fata de N.

De asemenea, a recunoscut ca a conditionat plata ratelor de continuarea relatiei, recunoscand inclusiv ca a lovit-o de doua ori pe persoana vatamata. A mai declarat ca i-a comunicat persoanei vatamate ca va lua legatura cu sotul ei, deoarece a apreciat ca a platit mai mult decat suma imprumutata. Totodata, a mentionat ca ambii au mai avut relatii extraconjugale cu alte persoane.

Instanta de fond a constatat ca declaratia inculpatului din fata instantei nu se coroboreaza in totalitate cu restul materialului probator administrat in cauza, in timp ce plangerea si declaratiile persoanei vatamate se coroboreaza cu declaratiile martorilor si procesul-verbal de redare rezumativa a convorbirilor inregistrate ambiental.

Ca urmare a intrarii in vigoare a noilor coduri, potrivit art. 5 din noul Cod penal, in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplica legea mai favorabila.

Fata de cele retinute, s-a constatat ca fapta inculpatului U, care in perioada septembrie 2011-decembrie 2012, pentru a beneficia de favoruri sexuale din partea persoanei vatamate N, a amenintat-o pe aceasta cu darea in vileag a relatiei extraconjugale dintre parti, fapta compromitatoare pentru persoana amenintata, sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata, inclusiv prin neplata unor rate bancare pentru creditele contractate de partea vatamata in folosul sau, in conditiile in care victima nu dispunea de mijloace financiare pentru onorarea acestora, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de santaj in forma continuata, prevazuta de art. 194 al. 1 si 2 Cod penal de la 1968, cu retinerea art. 41 al.2 Cod penal de la 1968.

La individualizarea si cuantificarea pedepsei, au fost avute in vedere dispozitiile art.72 Cod penal, iar gradul de pericol social concret al faptei a fost apreciat in functie de urmatoarele elemente: conditiile si imprejurarile savarsirii faptei, pe fondul relatiei initiale extraconjugale dintre parti, persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, atitudinea inculpatului in fata organelor judiciare; culpa concurenta a victimei, dispozitiile art.42 Cod penal de la 1968.

Prin prisma acestor considerente, judecatorul fondului a considerat  ca scopul educativ-preventiv al procesului penal poate fi atins prin aplicarea unei pedepse privative de libertate orientata la minimul special prevazut de art. 194 al. 1 si 2 Cod penal de la 1968, care sa fie de natura a-i atrage inculpatului atentia asupra caracterului antisocial al faptei sale.

Apreciind ca pedeapsa in sine reprezinta un avertisment serios si suficient pentru ca inculpatul sa constientizeze pericolul social al conduitei sale si sa evite pe viitor implicarea in astfel de situatii si fiind intrunite cumulativ conditiile prevazute de art. 81 Cod penal de la 1968, prima instanta a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

S-au interzis drepturile prevazute de art.64 lit. a) teza a II-a si lit. b) Cod penal de la 1968, deoarece interzicerea si a drepturilor prevazute de art. 64 lit. a) teza I si lit. c) Cod penal de la 1968 nu este justificata si nu urmareste un scop legitim.

Potrivit art. 71 al. 5 Cod penal de la 1968, pe durata suspendarii executarii pedepsei se suspenda si executarea pedepselor accesorii, astfel ca instanta a dispus suspendarea pedepselor accesorii.  

Persoana vatamata N s-a constituit parte civila cu suma de 180.000 lei, din care 100.000 lei daune morale, iar restul daune materiale, concretizate in contravaloarea sumelor necesare achitarii creditelor bancare la ING Bank, C Bank Europe si L Bank, ulterior, prin notele scrise depuse la dosar, s-a majorat catimea obiectului cererii sub aspectul daunelor materiale la 84.160,94 lei.

A rezultat ca pana in iulie 2012 inculpatul a fost cel care a achitat ratele. Ulterior, pentru perioada iulie - decembrie 2012, partea civila a achitat 4.200 lei, in cursul anului 2013 -9160,09 lei, iar in ianuarie 2012 suma de 500 lei, rezultand asadar un total de 13.860,09 lei, la care se adauga suma de 24.080,20 lei ce urma sa mai fie achitata incepand cu februarie 2014. Prin urmare, s-a retinut ca valoarea totala a sumelor deja platite si ce urmeaza a fi achitate in continuare pentru plata integrala a creditului de la ING Bank este de 37.940,29 lei. La aceasta valoare se adauga suma de 45.720 lei, achitata de catre partea civila pentru creditul de la L Internet Bank, sens in care rezulta un cuantum de total de 83.660,29 lei.

Sub aspectul culpei, s-a constatat ca partea civila are o culpa de 25%. Edificatoare sub aspectul existentei culpei partii civile a fost chiar declaratia data in fata instantei. Partea civila nu a fost in niciun fel constransa sa inceapa aceasta relatie extraconjugala, ci din contra a fost o relatie initial reciproc asumata. In fata instantei, a declarat ca ,,existenta unei relatii extraconjugale nu este nimic nou in ziua de azi”. Mai mult, din materialul probator a rezultat ca partea civila a profitat de vizitele pe care le facea la domiciliul inculpatului, in scopul monitorizarii starii de sanatate a sotiei inculpatului, ce traversa o perioada dificila a existentei sale urmare pierderii unei sarcini. Ori, in calitate de medic si mai apoi de prieten de familie, cu totul altul ar fi trebuie sa fie comportamentul partii civile, dat fiind ca prin prisma profesiei, partea civila cunostea vulnerabilitatea familiei inculpatului.

Cu toate acestea, actiunile ulterioare ale inculpatului, care a incercat prin diverse mijloace sa o constranga sa-i acorde favoruri sexuale, au fost de natura a-i cauza partii civile si un prejudiciu moral, insa acesta a fost apreciat de catre prima instanta ca fiind net inferior valorii pretinse ce este exagerata.

Constatand indeplinite si celelalte doua conditii ale raspunderii civile delictuale (existenta unei fapte ilicite a inculpatului si a legaturii de cauzalitate intre aceasta fapta si prejudiciul suferit de partile civile), judecatorul fondului a admis in parte actiunea civila si l-a obligat pe inculpat sa suporte consecintele pagubitoare ale faptei sale in limita culpei sale de 75% retinuta de catre instanta.

Impotriva sentintei, in termen legal a formulat apel inculpatul U, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie si solicitand desfiintarea, iar pe fond achitarea sa in temeiul dispozitiilor art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 lit. b) Cod procedura penala, precum si respingerea actiunii civile in totalitate.

In motivarea apelului, inculpatul a aratat ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de santaj, nici in forma continuata, nici in forma simpla. Dispozitiile art. 194 alin. 1 Cod penal anterior prevad ca santajul presupune constrangerea prin amenintare sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, pentru a obtine un folos material de catre partea persoanei care exercita amenintarile.

S-a sustinut ca instanta de fond a plecat de la o premisa falsa, si anume aceea ca toate ratele bancare au fost dobandite in folosul inculpatului, lucru nereal. Inculpatul a recunoscut de la inceput ca, din toate sumele imprumutate, a beneficiat doar de 22.000 lei, dar a achitat prin plata ratelor bancare suma de 45.000 lei. Asadar, obligatia legala a inculpatului fata de partea vatamata se stinsese in momentul achitarii sumei mentionate.

A mai precizat apelantul ca, intr-adevar, i-a promis partii vatamate ca o va ajuta sa achite si restul ratelor bancare, dar aceasta pentru ca simtea ca avea o obligatie morala fata de ea, prin prisma relatiilor dintre ei si a sentimentelor de afectiune pe care le incerca la momentul respectiv. Din momentul in care partea vatamata i-a spus inculpatului ca nu vor mai fi impreuna, aceasta obligatie morala nu a mai subzistat, si acesta a fost mesajul continuu pe care i l-a transmis partii vatamate, din toate interceptarile rezultand aceasta.

In privinta amenintarii, s-a punctat ca aceasta presupune o presiune exercitata asupra victimei; partea vatamata avea posibilitatea legala ca, in ipoteza in care se considera prejudiciata material, sa actioneze pe cale civila, pentru a-si recupera diferentele de bani pe care le reclama. Apelantul nu a amenintat-o niciodata pe partea vatamata ca va da in vileag o fapta compromitatoare pentru ea si familia ei si nici nu putea face aceasta, dat fiind ca familia partii vatamate cunostea de existenta acestei relatii extraconjugale.

Este adevarat ca, asa cum sustine partea vatamata, inculpatul s-a prezentat la magazinul sotului sau, insa nu cu intentia de a-i spune despre relatia dintre ei doi, ci pentru a-i solicita sa-i restituie diferenta de bani pe care a platit-o in plus la banca. Pe de alta parte, pentru a exista infractiunea de santaj in forma agravanta, ar trebui  sa existe o fapta compromitatoare; or, in fata instantei de fond, fiind intrebata de catre aparatorul inculpatului, partea vatamata raspuns ca existenta unei relatii extraconjugale nu este ceva nou in aceasta lume. Asadar, partea vatamata si-a asumat cu buna stiinta aceasta relatie, nu s-a ferit in niciun mod, pentru ca inculpatul era primit aproape zilnic la cabinetul dansei, iar toate persoanele apropiate stiau de existenta ei.

In subsidiar, s-a solicitat inlaturarea obligatiei de plata a daunelor morale catre partea vatamata. Apelantul-inculpat a sustinut ca in mod gresit a fost obligat de catre instanta de fond la plata daunelor materiale reprezentand ratele lunare.

Astfel, s-a aratat ca infractiunea de santaj nu este producatoare de prejudicii de ordin material, ci doar de ordin moral, ea fiind indreptata impotriva libertatii psihice, iar nu a patrimoniului.

Referitor la ratele lunare, apelantul a precizat ca acestea au fost contractate in perioada in care partea vatamata si inculpatul erau in relatii bune. Nu a obligat-o si nu a santajat-o nimeni sa le contracteze. In ipoteza in care ar exista sume imprumutate de partea vatamata pentru inculpat si pe care acesta sa nu le fi platit, partea vatamata avea posibilitatea sa il actioneze civil, fiind aplicabila institutia contractului de imprumut existenta in legea civila.

In fine, s-a subliniat ca nu s-a facut dovada sumelor imprumutate catre inculpat si nici a conditiilor de restituire.

Examinand hotararea atacata cu apel prin prisma criticilor care i-au fost aduse, precum si sub toate aspectele, astfel cum prevede art. 417 alin. ultim din Codul de procedura penala, Curtea constata ca apelul este neintemeiat, dupa cum se va arata in continuare.

Judecatorul cauzei a stabilit situatia de fapt in urma unei atente analize a probatoriului administrat in cauza, cantarind toate aspectele deduse judecatii si luand in considerare apararile pe care inculpatul le-a formulat pe tot parcursul procesului penal.

In mod intemeiat instanta de fond a decis inlaturarea sustinerilor inculpatului, intrucat varianta sa este contrazisa de dovezile testimoniale si ce celelalte probe produse de acuzare (procesul-verbal de redare rezumativa a convorbirilor inregistrate ambiental, copiile contractelor de credit si suporturile CD-R prezentate de partea vatamata etc.).

Fiind intrunite elementele constitutive ale infractiunii de santaj, atat sub aspect obiectiv, cat si subiectiv, judicios a fost dispusa condamnarea, sentinta atacata respectand exigentele art. 396 alin. 2 Cod procedura penala.

Curtea nu va relua argumentele expuse pe larg in considerentele sentintei, in baza carora judecatorul fondului a formulat aceasta concluzie, insa va face precizarea ca isi insuseste in tot rationamentul conform caruia activitatea infractionala desfasurata de inculpat a fost apta sa-i insufle partii vatamate temerea ca, odata ce adulterul pe care l-a comis ar fi fost cunoscut de sotul sau, relatia de familie ar fi fost compromisa.

Este adevarat ca, la un moment dat, fiica persoanei vatamate a ajuns sa stie despre relatia manei sale, mai precis a banuit, atunci cand a auzit o convorbire telefonica a acesteia cu „un barbat”, insa nu se poate pretinde ca, din acest motiv, persoana vatamata nu s-ar mai fi simtit amenintata ca, odata expusa aventura sa cu un pacient (anume, cu inculpatul), nu ar mai fi suferit repercusiuni pe plan familial.

Individualizarea sanctiunii aplicate apelantului-inculpat s-a facut dandu-se eficienta tuturor criteriilor statornicite de lege, judecatorul tinand totodata seama de pericolul social concret al infractiunii, cum si de circumstantele reale si cele personale incidente in speta.

Cat priveste latura civila a cauzei, prima instanta a hotarat cu impartialitate asupra daunelor pretinse, luand in considerare toate probele, respectiv declaratiile martorilor a, inscrisurile depuse de parti si expertiza contabila prin care s-a concluzionat ca partea civila a achitat pentru creditul Pit 2615 din data de 22.03.2011 incheiat de Cabinetul medical individual „***” cu L Internet Bank suma de 45.720 lei, iar la data de 05.02.2014 valoarea neachitata a creditului nr. 511979/03.07.2009 incheiat de partea civila N cu ING Bank era de 24.080,20 lei.

In speta, s-a facut dovada ca victima infractiunii de santaj a suferit un prejudiciu moral, iar la cuantificarea acestuia au fost avute in vedere principiile echitatii si proportionalitatii.

De asemenea, s-a demonstrat ca partea civila a contractat creditele bancare la  care face referire expertul desemnat de instanta in folosul inculpatului, iar in momentul in care a dorit sa puna capat relatiei intime cu acesta din urma, beneficiarul real al creditelor respective a refuzat sa mai plateasca ratele.

De aceea, obligarea inculpatului la plata daunelor materiale este justa, solutia adoptata de judecator fiind legala si temeinica.

Pentru cele ce preced, Curtea a concluzionat ca hotararea atacata este legala si temeinica, urmand a fi mentinuta, cu consecinta respingerii ca nefondat a apelului declarat impotriva ei, in baza art. 421 pct. 1 lit. b) Cod procedura penala.