Furt. Participatie improprie.
Cod penal , art. 31, art. 208 alin.1, art.41 alin.2
Fapta unei persoane care cu intentie determina o minora in varsta de 13 ani sa sustraga diverse sume de bani de la parintii sai intruneste elemente constitutive ale infractiunii de participatie improprie la infractiunea de furt.
Curtea de Apel Ploiesti, Sectia Penala si pentru cauze cu minori si de familie,
Decizia penala nr. 544/R din 26 aprilie 2011.
Prin sentinta penala nr. 29 din 18.01.2011 a Judecatoriei Ramnicu Sarat in baza art. 31 raportat la art.208 al.1 cu art.41 al.2 Cod penal a fost condamnat inculpatul I.L.S. la pedeapsa de 1 an inchisoare si s-au aplicat dispozitiile art.71,64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal.
A fost obligat inculpatul la 47.000 lei despagubiri civil catre partea civila R.V. si la 600 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a dispune astfel instanta de fond a retinut ca partea vatamata este administratorul unei societati agricole si a adunat in timp bani pe care i-a ascuns intr-o scafa din tavanul unui hol al imobilului sau. Fiica partii vatamate R.I.M. in varsta de 13 ani era prietena cu inculpatul care la acel moment avea varsta de 21 ani, si cum acesta cunostea ca partea vatamata are bani i-a cerut minorei sa-i imprumute suma de 1.100 lei pentru ca sa deschida o societate comerciala.
Aceasta suma inculpatul i-a restituit-o fiului partii vatamate, respectiv martorului R.S.I. Minora cunostea unde parintii pastreaza banii si cand a luat suma de 1.100 lei, bani pe care i-a predat inculpatului, a vazut ca in acel loc era o suma mare de bani .
La sfarsitul luni august inculpatul i-a cerut minorei R.I.M. suma de 30.000 lei pentru a-si cumpara autoturism, spunandu-i acestuia ca ii va restitui, imprejurare in care minora a luat din casa acesti bani si i-a predat inculpatului iar acesta si-a cumparat un autoturism.
Inculpatul nu i-a restituit banii, iar la data de 15.09.2008 inculpatul i-a mai cerut minorei suma de 15.000 lei, bani pe care si de aceasta data minora i-a dat fara stirea parintilor, iar la patru zile dupa aceasta, inculpatul i-a mai cerut suma de 2000 lei, afirmand ca vrea sa achite o rata la masina, de aceasta data minora a luat banii i-a pus in caiet si i-a predat invinuitului prin intermediul colegei sale P.C.
Situatia de fapt, expusa mai sus, a fost stabilita prin coroborarea plangerii partii vatamate, fotografii judiciare, procesul verbal de cercetare la fata locului, declaratiile martorilor coroborate cu declaratiile de recunoastere a inculpatului.
Fapta inculpatului, care profitand de relatia de prietenie cu minora RI.M. in varsta de 13 ani si de naivitatea acesteia, a determinat-o sa sustraga in perioada august – septembrie 2008 in mod reperat, diverse sume de bani din casa parintilor, bani pe care i-a folosit in scopuri personale respectiv suma de 48.100 lei, s-a considerat ca intruneste elementele constitutive ale infractiunii de participatie improprie la furt, prevazuta de art. 31 raportat la art. 208 al. l Cod penal cu aplicarea art. 4l al. 2 Cod penal.
La individualizarea pedepsei s-a avut in vedere persoana inculpatului, care se afla la prima incalcare a legii penale, pozitia nesincera a acestuia pe tot parcursul procesului penal, imprejurarea ca prejudiciul nu a fost recuperat de catre partea vatamata, pericolul social concret al faptei, modalitatea in care aceasta a fost comisa, respectiv profitand de varsta partii vatamate, precum si faptul ca inculpatul nu este angajat si nu desfasoara o activitate utila.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei, partea vatamata s-a constituit parte civila cu suma de 49.000 lei, insa din probele administrate instanta de fond a retinut ca fiica partii vatamate a inmanat inculpatului suma totala e 48.100 lei, din care inculpatul a restituit suma de 1100 lei, fiind astfel nerecuperata suma de 47.000 lei.
Impotriva acestei solutii a declarat recurs inculpatul, pe care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivarea acestei cai de atac a precizat ca din probele administrate nu se poate retine ca ar fi determinat-o pe minora sa sustraga parintelui sau suma reclamata, el cerand doar suma de 1.110 lei, pe care de altfel a restituit-o.
Examinand recursul formulat prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, a criticilor invocate, cat si sub toate aspectele conform art. 386/6 alin. 3 Cod procedura penala, Curtea a apreciat ca aceasta cale de atac este nefondata.
Reanalizand probele administrate in cauza, Curtea a considerat ca inculpatul se face vinovat de infractiunea pentru care a fost trimis in judecata, iar prejudiciul este cel stabilit de prima instanta.
Din probele administrate s-a retinut ca partea vatamata R.V. in cursul anului 2008 a avut importante sume de bani, aspect ce rezulta din inscrisurile de la CEC Bank, depuse la dosar, conform carora acesta a derulat mai multe activitati in agricultura.
Desi inculpatul nu a recunoscut ca ar fi determinat-o cu intentie pe R.I.M., fiica minora a partii vatamate, cu care inculpatul avea o relatie de prietenie, in anul 2008 sa sustraga mai multe sume de bani de la parintele sau, aceasta aparare este contrazisa de declaratiile pe care minora si martora P.C. le-au dat in cauza, in faza de urmarire penala si in faza cercetarii judecatoresti .
Inculpatul a sustinut in apararea sa ca ar fi derulat diverse intermedieri de vanzare –cumparare autoturisme, a lucrat in constructii si/sau a primit aceste sume de bani de la mama sa, care la randul ei le-a obtinut in urma unor tranzactii imobiliare.
Referitor la cel din urma aspect, inculpatul a depus la dosar un contract de vanzare cumparare autentificat la notariat si un inscris sub semnatura privata. Din inscrisul sub semnatura privata, care nu poarta data cand a fost intocmit, a rezultat ca numita I.M., mama inculpatului, ar fi primit de la cumparatorii O.G. si O.F., la data de 12.08.2007, suma de 20.000 lei, urmand ca restul pana la 83.000 lei sa-i primeasca in luna martie 2008. Din contractul de vanzare cumparare rezulta ca I.M. si D.L.F. au vandut in data de 13.08.2007 numitilor O.G., casatorita cu O.F., dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Braila, iar pretul vanzarii a fost de 20.000 lei, primit integral si personal .
Se observa astfel ca inscrisul sub semnatura privata doreste sa prezinte o alta realitate decat cea autentificata de notar, motiv pentru care nu poate fi luat in considerare ca veridic, asa cum in mod justificat a facut-o si instanta de fond, dand astfel curs dispozitiilor art. 63 alin. 2 Cod procedura penala.
A mai sustinut inculpatul ca a obtinut diverse venituri din constructii, fara insa a face proba cu inscrisuri asupra acestora. A fost audiat in acest sens martorul E.D., care a declarat ca in cursul anilor 2007,2008, 2009,2010 a lucrat impreuna cu inculpatul, sporadic 2-3 luni pe an, perioada in care au fost platiti cum sume de aproximativ 100 lei/zi. Adunand aceste sume de bani, probate de catre inculpat nu rezulta sume necesare achizitionarii si ulterior schimbarii mai multor autoturisme, respectiv Fiat, cu care a avut un accident, Ford, BMW si un Peugeot 607. Despre aceste autoturisme inculpatul face vorbire in declaratia sa data in faza de urmarire penala.
De asemenea, la dosarul cauzei mai exista o adresa de la Administratia Fiscala Ramnicu Sarat, conform careia inculpatul nu figureaza cu venituri in anul 2008. Din cele de mai sus, rezulta cu certitudine inculpatul in anul 2008 a determinat-o cu intentie pe minora R.I.M.(in varsta de 13 ani) sa sustraga diverse sume de bani, pana la limita de 47.000 lei de la partea vatamata R.V.
In final, s-a considerat ca aceasta situatie de fapt intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 31 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Si cu referire la pedeapsa aplicata, s-a considerat ca aceasta a fost just individualizata de catre instanta de fond, care a tinut cont de criteriile prevazute de art. 72 Cod penal, indeosebi celor referitoare la modalitate de comitere, respectiv de faptul ca si-a exercitat influenta asupra unei minore de numai 13 ani, de numarul de acte materiale, cat si de cuantumul prejudiciului produs.
(Judecator Florentin Teisanu)