Filiatia Fata De Mama | Consultanță Juridică 24/7 - Discută Cu Un Avocat Online
Filiatia fata de mama 1
Divortul, Desfacerea casatoriei, Procedura Divortului
24 februarie 2013
avocatura bucuresti
Impartirea bunurilor comune in timpul casatoriei
24 februarie 2013

Filiatia fata de mama

consultanta juridica avocat

consultanta juridica avocat

Filiaţia fata de mama - anterior Noului Cod Civil

 

În sens larg, filiaţia reprezintă legătura juridică dintre o persoană şi ascendeţii săi ca urmare a descendenţei biologice.

În sens restrâns, filiaţia desemnează raportul de descendenţă a unei persoane faţă de părinţii săi.

În raport cu mama, filiaţia se numeşte maternitate, iar în raport cu tatăl, paternitate.

Filiaţia maternă rezultă din faptul material al naşterii copilului de către o anumită femeie.

1) Stabilirea filiaţiei faţă de mamă prin certificatul de naştere.

Interesează două elemente de fapt: împrejurarea că o anumită femeie a dat naştere unui copil şi identitatea copilului care revendică maternitatea cu aceea a copilului născut de femeia respectivă.

Filiaţia faţă de mamă se dovedeşte prin certificatul constatator al naşterii. Actul de naştere e întocmit de ofiţerul de stare civilă al autorităţii administraţiei publice locale în a cărei rază teritorială s-a produs naşterea, pe baza declaraţiei verbale a oricăruia dintre părinţi, sau; dacă din diferite motive aceştia nu o pot face, a declaraţiei medicului, a persoanelor care au fost de faţă la naştere, a personalului din unitatea în care a avut loc naşterea, a rudelor sau a vecinilor care au luat cunoştinţă de naşterea copilului, precum şi pe baza actului de identitate al mamei şi al declarantului, a certificatului medical constatator al naşterii şi după caz, a certificatului de căsătorie al părinţilor (art.17 alin. 1 şi art.19 din Legea nr. 119/1996).

Contestarea maternităţii care rezultă din certificatul constatator al naşterii.

Acţiunea în contestarea maternităţii, rezultând din actul de stare civilă e admisibilă în două situaţii:

1) posesia de stare nu corespunde stării civile rezultând din certificatul de naştere

2) persoana deţine numai certificatul constatator al naşterii nu şi folosinţa stării civile, adică starea de drept e diferită de starea de fapt.

Acţiunea în contestarea maternităţii e imperescriptibilă şi poate fi promovată de orice persoană interesată. Dacă cel care contestă maternitatea e însuşi copilul, acţiunea are un dublu caracter: pe de o parte contestarea maternităţii rezultate din certificatul de naştere sau folosinţa stării civile, şi pe de altă parte, de stabilire a adevăratei filiaţii faţă de mamă.

Este admisibil orice mijloc de probă în dovedirea acţiunii. Menţiunile din actul de stare civilă care constituie constatări personale ale existenţei de stare civilă nu pot fi înlăturate decât prin înscrierea în fals.

 

2) Stabilirea filiaţiei faţă de mamă prin recunoaşterea voluntară a mamei.

Prin recunoaşterea de maternitate se înţelege declaraţia făcută de bunăvoie de către o femeie, în oricare din formele prevăzute de lege, prin care recunoaşte că e mama unui anumit copil.

Recunoaşterea voluntară de maternitate e posibilă atunci când:

- naşterea nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă

- copilul a fost trecut în registrul de stare civilă ca fiind născut din părinţi necunoscuţi

Aceste dispoziţii nu pot fi extinse prin analogie.

Stabilirea filiaţiei materne e admisibilă şi faţă de copilul major.

 

Formele recunoaşterii de maternitate.

Sub sancţiunea nulităţii absolute, recunoaşterea de maternitate poate fi făcută numai în următoarele forme:

- prin declaraţie verbală sau scrisă la orice serviciu de stare civilă; înscrierea recunoaşterii se va efectua în registrul de stare civilă al localităţii unde a fost înregistrată naşterea

 - prin înscris autentic – înţelegem înscrisul autentificat de notar, declaraţia mamei dată în faţa instanţei de judecată şi consemnată în încheierea de şedinţă

- prin testament – deşi testamentul este revocabil, recunoaşterea filiaţiei nu se poate revoca. De asemenea, recunoaşterea de filiaţie făcută prin testament produce efecte juridice imediate, care retroactivează până la momentul naşterii. Maternitatea astfel stabilită se va înscrie în actul de naştere al copilului prin menţiune, la cerere sau din oficiu.

 

Caracterele juridice ale recunoaşterii de maternitate

1) act juridic strict personal;

2) act juridic unilateral, care produce efecte indiferent şi independent de acceptarea recunoaşterii de către beneficiarul actului;

3) act juridic declarativ, produce efecte juridice retroactiv până la data naşterii sau concepţiei copilului, în privinţa drepturilor lor;

4) act juridic pur şi simplu, care nu poate fi afectat de modalităţi;

5) act juridic irevocabil, chiar şi dacă a fost exprimat într-un testament;

6) act juridic solemn, valabil exprimat fie prin declaraţie la ofiţerul de stare civilă, înscris autentic sau testament;

7) act juridic opozabil erga omnes.

 

Contestarea recunoaşterii de maternitate.

Recunoaşterea care nu corespunde adevărului poate fi contestată de orice persoană interesată.

 

Nulitatea recunoaşterii de maternitate.

Constituie cauze de nulitate absolută în această materie:

- recunoaşterea nu se încadrează în cazurile prevăzute de art. 48 alin. 1 Codul familiei

- recunoaşterea a fost făcută de o altă persoană decât mama sau reprezentantul acesteia care are procură specială şi autentică

- femeia de la care emană recunoaşterea este lipsită de voinţă conştientă

- mărturisirea de maternitate nu respectă condiţiile de formă impuse de legiuitor

Constituie cauze de nulitate relativă în această materie:

- vicirea consimţământului prin eroare, dol sau violenţă

 

3) Stabilirea filiaţiei faţă de mamă prin hotărâre judecătorească

Cazurile în care e admisibilă stabilirea maternităţii pe cale judecătorească.

Stabilirea maternităţii se poate realiza pe cale de acţiune în justiţie numai în cazurile:

a) când, din orice împrejurare, dovada filiaţiei faţă de mamă nu se poate face prin certificatul constatator al naşterii (naşterea nu a fost înregistrată, copilul a fost înregistrat ca fiind născut din părinţi necunoscuţi). Acţiunea nu e admisibilă atunci când actul de naştere poate fi reconstituit sau întocmit ulterior.

b) când se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul constatator al naşterii, adică există un raport de filiaţie dar acesta nu corespunde adevărului. Acţiunea în stabilirea altei maternităţi decât cea care rezultă din actul constatator al naşterii, fără ca în prealabil acest raport să fi fost contestat, e inadmisibilă.

Dacă la data cererii copilul e adoptat, acţiunea e admisibilă, dacă stabilirea filiaţiei se încadrează în ipotezele din art. 50 Codul familiei.

 

Contestarea maternităţii stabilite pe cale judecătorească.

Maternitatea care rezultă din certificatul de naştere eliberat în baza hotărârii judecătoreşti de stabilire a filiaţiei faţă de mamă, irevocabilă, poate fi contestată de persoanele care nu au avut calitatea de părţi în proces, dacă justifică un interes direct şi personal.

Dreptul la acţiunea în contestaţia maternităţii stabilită pe cale judiciară este imprescriptibil. În probaţiune sunt admisibile toate mijloacele de probă legale.

Vizualizati pachetul complet de servicii accesand pagina: Avocat Divort 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Consultații Juridice
Consultații Juridice
Bună ziua, Cu ce vă putem ajuta?
Connecting...
Programează Consultație
Luni – Vineri: 10:00 – 18:00

Onorarii Rezonabile - orare, fixe, de succes
Busy
:
:
:

Datele introduse sunt folosite pentru a vă contacta. Prin utilizarea serviciilor, acceptați politica de confidențialitate.
Suntem online
:
:
Această sesiune de discuții s-a încheiat.