Drepturi salariale, Aplicarea indicelui anual de crestere a preturilor de consum la salariul de baza
27 martie 2020Exceptie de la citarea partilor precum si de la comunicarea oricaror acte de procedura prin BPI
27 martie 2020
Drepturi salariale, Aplicarea unor sporuri in raport de functia/postul detinut
Materia - Apel - conflict de munca: drepturi banesti, daune interese
Drepturi salariale stabilite prin negociere, actele aditionale fiind semnate atat de catre angajat cat si de catre angajator; discriminare - tratament diferentiat, aplicat de catre unitatea angajatoare
Temei de drept: art. 65 din Codul Muncii, art.120 alin.1 Codul Muncii, art. 237 ind. 1 alin.
(2) si (3) din Legea societatilor nr. 31/1990
Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 282/8 mai
2017
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Iasi sub nr. XX41/99/2016, contestatorul X solicitat in contradictoriu cu intimata Casa Judeteana de Pensii Iasi obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei sale prin luarea in considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, in loc de cel utilizat de 30 de ani, conform Deciziei nr. 11/2015 pronuntata de ICCJ si acordarea drepturilor de pensie recalculate prin obligarea intimatei la plata diferentelor intre pensia cuvenita si pensia incasata, incepand cu data introducerii actiunii.
Prin sentinta civila nr. 1712 din data de 02.11.2016, Tribunalul Iasi a respins actiunea formulata de Sindicatul Drumarilor Elie Radu in numele si pentru reclamantul Y in contradictoriu cu parata Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - C.N.A.I.R. - S.A. (denumirea anterioara fiind Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania sa - C.N.A.D.N.R. - S.A.).
Pentru a dispune astfel prima instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:
”Reclamantul Y este angajatul paratei Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (fosta Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A.), incepand cu data de 14.10.1991, initial ocupand functia de sef sectie/analist II, in baza contractului individual de munca fara numar incheiat la 14.10.1991.
Ulterior, au fost perfectate inca doua contracte individuale de munca, respectiv contractul individual de munca nr. 40/06.03.1996, pentru functia de sef sectie) si contractul individual de munca fara numar si fara data, pentru functia de director adjunct tehnic cu delegatie incepand din data de 15.08.1996.
Se mai retine de catre instanta ca, in timp, au fost incheiate acte aditionale succesive la contractul individual de munca al reclamantului, prin care au fost modificate anumite clauze contractuale.
Conform actului aditional nr. 701/08.06.2011, reclamantul a fost angajat in functia de analist in cadrul Directiei Tehnice Calitate si Protectia Mediului - Biroul Coordonare Laboratoare Rutiere, fiind remunerat cu un salariu de baza de 2950 lei, fara a beneficia de indemnizatie de conducere.
Prin actele aditionale nr. 229/12.03.2012 si nr.1140/01.04.2013 a fost modificat succesiv locul de munca al reclamantului, acesta desfasurandu-si activitatea de analist in cadrul Serviciului Protectia Mediului - Directia Achizitii Terenuri, Acorduri, Avize, Relocari Utilitati si Protectia Mediului, iar ulterior in cadrul Directiei Intretinere si Siguranta Circulatiei Autostrazi/Serviciul Peisagistica.
Conform actului aditional nr. 3/40/1996, incepand din data de 01.06.2013, reclamantul a beneficiat de un salariu de baza de 3200, fara indemnizatie de conducere si a activat ca analist in cadrul Serviciului Peisagistica.
Incepand cu 22.10.2013, in baza actului aditional nr. 4/40/1996 din 04.11.2013, reclamantul a ocupat functia de sef birou in cadrul Directiei Intretinere si Siguranta Circulatiei DN si Autostrazi/Biroul Harti Strategice de Zgomot si Amenajari in zona drumului. De asemenea, s-au stabilit si drepturile salariale cuvenite noii functii, respectiv un salariu de baza de 3424 lei si o indemnizatie de conducere de 30%.
Incepand cu 02.04.2014, in baza actului aditional nr. 5/40/1996 din 15.04.2014, reclamantul si-a desfasurat activitatea de sef birou in cadrul Biroului Harti Strategice de Zgomot si Amenajari in zona drumului/Directia pentru Siguranta si Monitorizarea Traficului Rutier, pentru ca prin actul aditional nr. 6 din 08.07.2014 (cu aplicabilitate de la 01.07.2014) sa i se modifice drepturile salariale, in sensul stabilirii salariului de baza in cuantum de 3574 lei lunar, spor pentru vechimea in munca de 30%, spor pentru activitate neintrerupta de 10% si indemnizatie de conducere de 30%.
In final, prin actul aditional nr. 7 din 26.08.2015 (cu aplicabilitate de la 01.08.2015), reclamantului - Sef Birou Harti Strategice de Zgomot si Amenajari in zona drumului/Directia pentru Siguranta si Monitorizarea Traficului Rutier/Directia Generala de Monitorizare si Intretinere a Infrastructurii Rutiere/C.N.A.D.N.R. S.A. Central - i-a fost majorat salariul de baza lunar brut la 3774 lei, fiindu-i mentinute sporul pentru vechimea in munca de 30%, sporul pentru activitate neintrerupta de 10% si indemnizatia de conducere de 30%.
Prin decizii ale directorului general al unitatii parate (decizia nr. 1049/22.07.2011, decizia nr. 307/21.03.2012, decizia nr. 413/19.04.2012, decizia nr.1122/12.09.2012) reclamantul a fost desemnat coordonator proiect/expert cooptat in cadrul unor echipe de proiect pentru gestionarea proiectului propus pentru finantare prin instrumente structurale ,,Harti topografice si baza de date tip GIS aferenta gestionarii prin software-ul Sound Plan v6.5 a zgomotului generat de traficul rutier pe drumurile nationale”.
Prin prezenta actiune, reclamantul solicita obligarea unitatii angajatoare la plata diferentei dintre salariul pe care trebuia sa-l aiba ca sef proiect si salariul primit, respectiv 40% din salariul de baza din 18.09.2012 pana in 22.10.2013 si de 10% din salariul de baza din 22.10.2013 si pana la zi, la plata unui spor de 75% din salariul de baza, ca urmare a derularii unor proiecte conform art. 95 din contractul colectiv de munca din 18.09.2012 si pana la zi si la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs, ca urmare a neplatii la termen a acestor sume de bani, reprezentand daune interese in cuantum de 0,04%/zi de intarziere.
Potrivit disp. art. 10 din Codul muncii contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu. De asemenea, potrivit disp. art. 159 alin. 1 si art. 160 din Codul muncii, salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca si cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.
Procedura stabilirii salariilor este reglementata prin disp. art. 162 alin. 1 si 2 din Codul muncii, potrivit carora: (1) Nivelurile salariale minime se stabilesc prin contractele colective de munca aplicabile; (2) Salariul individual se stabileste prin negocieri individuale intre angajator si salariat.
Instanta are in vedere faptul ca, in cauza, partile semnatare ale contractelor colective de munca la nivel de unitate au stabilit prin art. 96 din Contractul Colectiv de Munca nr. 78/28.04.2011, Contractul Colectiv de Munca nr. 201/15.05.2013, Contractul Colectiv de Munca nr. 196/02.06.2014 si Contractul Colectiv de Munca nr. 277/18.07.2015 ca „indemnizatiile de conducere, diferentiate in raport cu raspunderea functiei, sunt cele stabilite in grila de salarizare”.
Conform Grilei de Salarizare (Anexa 2) din aceste contracte colective de munca, indemnizatia de conducere corespunzatoare functiei de sef birou - functie pe care o detine reclamantul incepand cu data de 22.10.2013 - este de 30% (pct. 18), iar pentru functia de analist - functie pe care reclamantul a detinut-o in perioada 18.09.2012 (data de la care se solicita indemnizatia de conducere) - 21.10.2013 - nu se prevede acordarea unei indemnizatii de conducere (pct. 12).
Indemnizatia de conducere in procent de 40% este stabilita, printre altele, pentru functia de sef proiecte (pct. 21).
Faptul ca functiile de sef birou si, respectiv, sef proiecte sunt doua functii distincte, fara posibilitatea detinerii concomitente sau preferentiale a acestora de catre un salariat, rezulta si din faptul ca, prin aceeasi grila de salarizare, s-au stabilit in mod distinct si diferit si limitele de salarizare (minim - maxim).
Mai mult, din statul de functii nr. 5/2520/09.08.2012 al C.N.A.D.N.R. S.A pe anul 2012, rezulta ca functia de analist in cadrul Serviciului Protectia Mediului pe care o detinea reclamantul in anul 2012 (poz. 309) este distincta fata functia de sef proiect (poz. 361, 369, 395, 413, 423, 442, 454, 462) si nu are prevazuta o indemnizatie de conducere, spre deosebire de functia de sef proiect, care are prevazuta o indemnizatie de conducere de 40%.
La fel, din statele de functii nr. 5/3724/17.10.2013 si nr. 5/117/16.01.2014 ale C.N.A.D.N.R. S.A rezulta ca functia de analist in cadrul Directiei Intretinere si Siguranta Circulatiei DN si Autostrazi (fara indemnizatie de conducere) si functia de Sef Birou Harti Strategice de Zgomot si Amenajari in zona drumului (indemnizatie de conducere de 30%) sunt distincte fata functia de sef proiect, care are prevazuta o indemnizatie de conducere de 40%.
Reclamantul nu a detinut functia de sef proiecte ci functia de analist si ulterior cea de sef birou. Numirea sa, prin decizii ale directorului general (in iulie 2011, martie 2012, aprilie 2012 si septembrie 2012), in calitate de coordonator de proiect sau expert cooptat nu a insemnat o modificare a contractului individual de munca, in sensul modificarii felului muncii, ci a reprezentat atribuirea unei calitati temporare in exercitarea sarcinilor de serviciu.
Fata de aceste considerente, instanta constata ca este neintemeiata cererea reclamantului privind obligarea paratei la plata diferentei dintre salariul pe care trebuia sa-l aiba ca sef proiect si salariul primit, respectiv 40% din salariul de baza din 18.09.2012 pana in 22.10.2013 si de 10% din salariul de baza din 22.10.2013 si pana la zi si urmeaza sa o respinga.
In ceea ce priveste cererea referitoare la obligarea paratei la plata unui spor de 75% din salariul de baza,
ca urmare a derularii unor proiecte conform art. 95 din contractul colectiv de munca din 18.09.2012 si pana la zi, instanta retine urmatoarele:
Potrivit disp. art. 95 alin 5 si urmatoarele din Contractul Colectiv de Munca nr. 78/28.04.2011, Contractul Colectiv de Munca nr. 201/15.05.2013, Contractul Colectiv de Munca nr. 196/02.06.2014 si Contractul Colectiv de Munca nr. 277/18.07.2015 (5) Cu aprobarea Directorului General, in cadrul CNADNR se vor constitui unitati de implementare (personal tehnic, economic, juridic, diriginti de
S
antier etc.) a proiectelor finantate din fonduri comunitare nerambursabile, din imprumuturi externe rambursabile si proiecte de investitii finantate de la bugetul de stat si venituri proprii.
- Persoanele nominalizate prin decizia directorului general sa faca parte din fiecare unitate de implementare a proiectelor prevazuta la alin. (5), pot beneficia de la data intrarii in vigoare a prezentului CCM de o majorare a salariului de baza cu pana la 75% cu incadrarea in fondul de salarii gestionat de CNADNR pentru acordarea acestei majorari salariate, proportional cu timpul efectiv alocat realizarii activitatilor pentru fiecare proiect, indiferent de numarul de proiecte in care este implicat, fara a depa
S
i durata maxima a timpului de lucru prevazuta de normele legale in vigoare. - Poate beneficia de drepturile salariale prevazute la alin. (6) si personalul de specialitate cu atributii in derularea unor proiecte de investitii majore (autostrazi, drumuri expres, centuri ocolitoare, reabilitari drumuri nationale) finantate din alte surse decat cele mentionate la alin. (5).
- Unitatile de implementare a proiectelor din CNADNR sunt responsabile de realizarea activitatilor stabilite a fi efectuate in mod direct in graficul de activitati aprobat, precum si a celor care deriva din obligatiile beneficiarului fata de autoritatea finantatoare conform contractului/acordului ordinului de finantare semnat si in conformitate cu sistemul de management si control intern aplicabil. Activitatile prestate in cadrul proiectelor finantate din fondurile prevazute la alin. (5) de catre personalul CNADNR nominalizat in echipele de proiect sunt reflectate corespunzator in cuprinsul fisei postului, conform prevederilor legale in vigoare.
- Majorarea prevazuta la alin. (6) se acorda numai pe perioada de implementare a proiectului a
S
a cum a fost stabilita in contractul/acordul/ordinul de finantare semnat”. - Cheltuielile cu salariile personalului din echipele de proiect, inclusiv contributiile salariale suportate de catre angajat si angajator, pot fi rambursate de autoritatea finantatoare, in conformitate cu regulile de eligibilitate, procedurile de rambursare aplicabile si cu procentul de cofinantare stabilit in contractul/acordul/ordinul de finantare semnat cu autoritatea finantatoare. Pentru persoanele implicate in mai multe echipe de proiecte, rambursarea cheltuielilor se face pentru fiecare proiect in parte, proportional cu timpul efectiv realizat, conform fisei de pontaj.
- Conducatorul CNADNR are obligatia de a se asigura de respectarea conditiilor si limitelor stabilite prin prevederile prezentului CCM la nivelul tuturor unitatilor de implementare a proiectelor organizate in cadrul CNADNR”.
Asadar, raportat la aceste clauze din contractele colective de munca la nivel de unitate, instanta constata ca acestea nu cuprind dispozitii imperative ci permisive, care nu impun o conduita, ci o propune ca putand fi posibila, ba chiar indica si o anumita conditie de care depinde realizarea propunerii.
Prin urmare, disp. art. 95 alin 5 si urmatoarele nu confera dreptul membrilor unitatii de implementare a proiectului de a beneficia de un spor de_ 75% din salariul de baza (astfel cum a solicitat reclamantul), ci doar vocatia de majorare a salariului de baza cu pana la 75%, fiind si conditionata de incadrarea in fondul de salarii gestionat de CNADNR pentru acordarea acestei majorari salariale.
Mai mult, reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata unui spor de 75% din salariul de baza din 18.09.2012 si pana la zi, in conditiile in care, in aceasta perioada, potrivit sustinerilor din cererea de chemare in judecata si actelor depuse la dosar, acesta a facut parte dintr-o singura unitate de implementare (constituita prin decizia nr. 1122/12.09.2012), iar potrivit alin. 9 al art. 95, majorarea cu pana la 75% a salariului de baza se poate acorda numai pe perioada de implementare a proiectului.
Or, potrivit contractului de finantare fara numar, semnat de partile contractante (Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si C.N.A.D.N.R. S.A.) la data de 16.07.2012 s-a stabilit finantarea nerambursabila din fonduri publice de catre Autoritatea de Management in cadrul Programului Operational Sectorial - Transport Axa Prioritara 3 pentru implementarea Proiectului ,,Harti topografice si baza de date tip GIS aferenta gestionarii prin software-ul Sound Plan v6.5 a zgomotului generat de traficul rutier pe drumurile nationale”.Conform Art. 2 - Durata Contractului - contractul a intrat in vigoare la data semnarii lui de catre ambele parti (16.07.2012), iar data finalizarii contractului a fost 31.03.2013.
Prin urmare, raportat la disp. alin. 9 al art. 95 din CCM, analiza unei eventuale discriminari in modul de salarizare va avea in vedere perioada 18.09.2012 (data de la care se solicita sporul de 75% din salariul de baza) - 31.03.2013 (data de final a contractului de finantare).
Reglementarea generala in materia discriminarii este data de dispozitiile O.G. nr. 137/2000 privind sanctionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit dispozitiilor art. 2, alin. 1 din O.G. nr. 137/2000, prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.
Reglementarea speciala, in materia dreptului muncii, este data de disp. art. 5 din Codul muncii, care instituie in alin. 1 principiul nediscriminarii („In cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii”), iar in alin. 2 interdictia oricarei discriminari („Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa”).
Cat priveste drepturile salariale, art. 159, alin. 3 din Codul muncii prevede ca, la stabilirea si la acordarea salariului este interzisa orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala.
Asadar, in cazul discriminarii in raporturile de munca, anumiti salariati sunt dezavantajati de catre angajator fata de alti salariati, pe baza unor criterii, ceea ce determina existenta un tratament diferentiat.
Prin urmare, pentru constatarea unei ipostaze discriminatorii ca tratament diferentiat, injust este necesar sa se faca raportarea la persoane aflate in situatii identice, analoage sau comparabile si care beneficiaza de un tratament diferentiat.
In aceste conditii, o analiza asupra drepturilor salariale ale persoanelor care nu au lucrat impreuna cu reclamantul la proiectul coordonat de acesta, prin prisma unei eventuale discriminari, ar fi irelevanta.
Prin adresa nr. 26/669/01.03.2016 parata a indicat o lunga lista cu proiecte, care din 2012 si pana in prezent s-au incadrat in dispozitiile art. 95 din CCM, insa, din analiza acestei liste, rezulta ca toate proiectele in discutie sunt de executie lucrari (constructie, modernizare, reabilitare s.a.), in timp ce proiectul coordonat de catre reclamant (,,Harti topografice si baza de date tip GIS aferenta gestionarii prin software-ul Sound Plan v6.5 a zgomotului generat de traficul rutier pe drumurile nationale”) are un alt caracter, respectiv de analiza.
Lipsa de echivalenta in ceea ce priveste caracterul proiectelor, raportata si la lipsa unei obligatii de acordare a unor cresteri salariale (existand doar posibilitatea) face ca cele doua situatii sa nu poata fi privite ca egale si nu intra in sfera discriminarii vizate de O.G. nr. 137/2000 si art. 5 si art. 158 alin. 3 din Codul muncii.
In cauza, problema litigioasa este daca salariatii care au lucrat la proiectul coordonat de reclamant au avut parte de un tratament diferentiat, aplicat de catre unitatea angajatoare, C.N.A.D.N.R. S.A. (actualmente C.N.A.I.R. S.A.) in detrimentul reclamantului, care nu a primit acelasi tratament.
Prin urmare, se va avea in vedere in raport cu salarizarea reclamantului doar salarizarea persoanelor care au facut parte din echipa principala, respectiv, intrucat acestea au avut, conform deciziei nr. 1122/12.09.2012, o implicare directa in executarea proiectului, la fel ca reclamantul, fiind in situatia unei situatii analoage.
Astfel, verificand dovezile de stabilire a drepturilor salariale („fluturasii de salarii”) a salariatilor, instanta constata in lunile septembrie, octombrie si decembrie 2012 salariata a beneficiat de anumite cresteri salariale, insa aceste cresteri nu sunt datorate aplicarii art. 95 alin. 5 si urm. din CCM (care prevad o majorare a salariului de baza de pana la 75 %), fiind denumite O.S. 200%.
De aceleasi cresteri salariale a beneficiat salariata in luna februarie 2013. Restul salariatilor, respectiv nu au beneficiat de cresteri salariale potrivit art. 95 alin. 5 si urm. din CCM in perioada 12.09.2012 - 31.03.2013.
Verificand statele de plata ale reclamantului, instanta constata ca in perioada septembrie 2012 - martie 2013 a beneficiat de acordarea unor „Premii” in cuantum de 1425 lei lunar, insa, nefiind facuta nicio trimitere la temeiul in baza caruia a fost premiat, nu poate retine aplicarea art. 95 alin. 5 si urm. din CCM in perioada 12.09.2012 - 31.03.2013.
Retinandu-se ca salariatii care au lucrat impreuna cu reclamantul nu au beneficiat de cresteri salariale potrivit art. 95 alin. 5 si urm. din CCM in perioada 12.09.2012 - 31.03.2013, situatia de fapt nu intra in sfera discriminarii vizate de O.G. nr. 137/2000 si art. 5 si art. 158 alin. 3 din Codul muncii.
Fata de aceste considerente, instanta constata ca este neintemeiata cererea reclamantului de obligare a paratei la plata unui spor de 75% din salariul de baza, ca urmare a derularii unor proiecte, conform art. 95 din contractul colectiv de munca din 18.09.2012 si pana la zi.
Ca urmare a faptului ca cererile reclamantului de obligare a paratei la plata unor drepturi salariale neachitate sunt neintemeiate, implicit, instanta constata ca este neintemeiata si cererea privind obligarea paratei la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs, de 0,04 %/zi intarziere.
Fata de toate aceste considerente, raportat la dispozitiile legale invocate, instanta va respinge actiunea formulata de Sindicatul Drumarilor Elie Radu, in numele si pentru reclamantul Y, in contradictoriu cu parata Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - C.N.A.I.R. - S.A. (denumirea anterioara fiind Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania sa - C.N.A.D.N.R. - S.A.).”
Impotriva acestei sentinte a formulat apel, in termen Si motivat, Sindicatul Drumarilor, criticand-o ca fiind netemeinica, pentru urmatoarele argumente:
In primul rand apelantul a solicitat o indemnizatie de conducere pentru o perioada de 40% si pentru o alta perioada de 10%. A solicitat aceasta indemnizatie de conducere intrucat prin contractul colectiv de munca la nivel de companie se mentioneaza faptul ca un sef de proiect beneficiaza de o astfel de indemnizatie de conducere.
Prin sentinta apelata, instanta de fond retine faptul ca apelantului i s-a atribuit o calitate temporara in exercitarea unor sarcini de serviciu si nu i se cuvine vreo plata salariala in acest sens. Suma de bani pe care apelantul o solicita de la intimata este doar pana la finalizarea proiectului, respectiv 31.12.2015. Din inscrisurile depuse la dosarul cauzei rezulta ca ultimul act aditional incheiat este actul aditional nr.4 care are finalitate 31.12.2015 si raportul de progres final care are aceeasi perioada reglementata.
Apelanta a precizat ca prin cererea de apel a solicitat 40% din salariul de baza din 18.09.2012 pana in 22.10.2013 si 10% din salariul de baza din 22.10.2013 si pana la zi. Prin raspunsul la intampinare a precizat faptul ca solicita aceste majorari doar pana la finalizarea proiectului, respectiv 31.12.2015.
Asa cum rezulta din actele si lucrarile dosarului, apelantul a fost numit printr-o decizie a companiei coordonator de proiect. Prin aceiasi decizie apelantului i se atribuia denumirea de sef unitate implementare proiect, sef de proiect, in 2013 i se spune coordonator de proiect, in rapoartele de progres apare cand coordonator cand sef de proiect. Pentru intimata aceasta notiune de sef proiect, coordonator de proiect , responsabil proiect este acelasi lucru pentru ca exista o singura persoana cu functie de conducere in cadrul proiectului si acest lucru poate fi relevat din cuprinsul acelor decizii de numire atat a sefului de proiect cat si a echipei de coordonare din care rezulta ca nu exista vreo alta persoana care sa se ocupe de aceasta gestionare a proiectului.
In fapt, apelantul a facut tot ce tinea de competentele sale pentru derularea proiectului. In drept, a avut decizii de numire inclusiv pe sef proiect si in acelasi timp i-a fost recunoscuta calitatea sub semnatura directorului general in momentul in care au fost emise acele rapoarte de proiect. Apelantul a si facut munca si i-a fost recunoscuta si calitatea de sef proiect. Instanta de fond a retinut ca daca nu are un act aditional la contractul individual de munca contractul nu se poate modifica.
Sustine apelantul ca nu se afla in aceasta situatie intrucat disp.art.17 prevad ca in cazul in care se modifica contractul individual de munca angajatorul are obligatia sa informeze salariatul cu privire la modificarile pe care le propune , dupa care sa initieze acel act aditional.
In cauza de fata un astfel de lucru nu s-a intamplat din partea intimatei. Este obligatia care incumba pe care nu si-a exercitat-o, propria culpa nu poate fi invocata de catre intimata in aceasta situatie. Apelantul nu a facut decat sa execute o decizie a directorului general. Acelasi efect asupra raporturilor de munca la avut fie ca vorbim despre incheierea vreunui act aditional fie ca vorbim despre numire. Este o maniera atipica de procedare a companiei care ignora dispozitiile Codului muncii fapt ce nu trebuie imputat apelantului. Apelantul a executat acea functie, proiectul fiind un succes real pentru care acesta trebuia sa fie salarizat. Apelantul nu a cerut decat sa se aplice prevederile minimale din contractul colectiv de munca. Dispozitiile art. 39 alin.1 din Codul muncii prevad ca salariatul trebuie sa fie salarizat pentru munca prestata, nu pentru functia ocupata. Daca apelantul a prestat munca pentru sef proiect tot asa trebuia sa fie salarizat. Art. 159 din Codul muncii mai stabileste principiile conform carora negocierea poate fi individuala, fie si colectiva. In cazul de fata avem o negociere colectiva care este concretizata intr-un contract colectiv de munca care spune ca pentru functia de sef proiect trebuie sa existe o indemnizatie de conducere de 40%, apelantul acest lucru a cerut.
Avand in vedere faptul ca s-a primit o indemnizatie din 2013, apelantul a cerut decat pentru perioada in care nu a primit deloc indemnizatie de conducere sa beneficieze de o astfel de indemnizatie, apoi a solicitat doar diferenta de 10%.
Prin comportamentul intimatei s-a ajuns la incalcarea unor principii fundamentale din dreptul muncii, respectiv contractele colective de munca au putere de lege intre partile contractante iar salarizarea trebuie sa se faca pentru munca desfasurata. Nu exista niciun conflict de notiuni asa cum sustine instanta de fond ca nu este acelasi lucru sef de proiect cu sef birou. Apelantul nu a sustinut niciodata ca seful de proiect este similar cu functia de sef de birou. Apelantul a fost un executant la inceput apoi a fost numit sef de proiect si nu a mai putut sa desfasoare o alta activitate. Doar aceasta simpla chestiune formala, respectiv lipsa unui act aditional care sa stipuleze functia dar care se regaseste in deciziile de numire pe aceasta functie nu crede ca pot duce la impiedicarea salariatului de a beneficia de drepturile salariale pentru munca efectiv prestata . Sustine apararea ca in toate deciziile de numire in functie se regaseste functia de sef proiect . In decizia din 2012, se face referire la functia de sef proiect si in acelasi timp in toate rapoartele de progres se arata in mod expres functia de sef de proiect , este adevarat similara cu cea de responsabil sau coordonator si care este utilizata in mod aleatoriu de catre intimata dupa cum ii convenea dar esenta este aceiasi.
A doua chestiune pe care a invocat-o este daca tot a desfasurat activitate intr-un proiect international , reglementarile din contractul colectiv de munca , respectiv art.95 prevad faptul ca se beneficiaza de un spor de pana la 75%. Instanta de fond a respins aceasta cerere pe principiul ca aceste norme sunt permisive , ca este conditionata de incadrarea in fondul de salarii, ca finantarea s-a incheiat la data de 31.03.2013, ca alti au beneficiat dar apelantul nu se afla intr-o pozitie similara.
Sustine apelantul ca indeplineste toate conditiile prevazute de art.95 din contractul colectiv de munca avand in vedere ca acesta a fost numit intr-o unitate de implementare prin decizie, in vederea gestionarii proiectului POST Harti topografice si baza de date de tip GIS aferenta gestionarii prin software-ul Sound PLAN V 6.5 a zgomotului generat de traficul rutier pe drumurile nationale. Desi apelantul a fost numit incepand cu anul 2011 in functia de sef proiect nu a beneficiat pana in prezent de prevederile art.95 din contractul colectiv de munca nici in ce priveste grila corespunzatoare de salarizare si nici nu a primit lunar vreun stimulent procentual din maximul de 75% prevazut de lege.
Se sustine, de asemenea, ca prin Raportul nr.5/6436 din 09.01.2014 emis de Departamentul Resurse Umane s-a stabilit ca apelantul indeplineste conditiile mentionate in art.95 din contractul colectiv de munca pentru a beneficia de sporul de 75%. Toata echipa de implementare a proiectului condusa de catre apelant a beneficiat de astfel de sume de bani (contrar celor retinute de instanta de fond), ceea ce inseamna ca proiectul era eligibil, existau sume de bani, munca desfasurata se incadra in conditiile art.95 din contractul colectiv de munca. Desi apelantul a sustinut in fata instantei de fond ca persoane care coordonau proiecte similare cu ale sale au beneficiat de astfel de sume de bani, instanta a apreciat ca acestea vizau activitati de constructie. O astfel de diferentiere nu are nicio relevanta, deoarece obiectul contractului de finantare nu atrage aplicarea art.95 din contractul colectiv de munca. Niciuna din conditiile mentionate la art.95 din contractul colectiv de munca nu impunea ca proiectele sa fie desfasurate doar in domeniul constructiilor. O astfel de retinere a instantei este una in afara cadrului contractual care reglementa acordarea sporului solicitat de apelant.
Mai mult, atat membrii echipei principale de proiect condusa de apelant, cat si sefii de proiecte din proiecte similare au beneficiat de sume de bani conform art.95 din contractul colectiv de munca si nu exista niciun motiv pentru care apelantul sa nu primeasca astfel de sume de bani.
Apreciaza apelantul ca atitudinea angajatorului este una abuziva, care trebuie sanctionata de catre instanta de judecata prin acordarea macar a unei sume de bani primite de membrii echipei, daca nu acordarea procentului maximal de 75% astfel cum au primit unii membrii ai echipei.
Cu privire la daunele interese, apararea sustine ca daca va fi admis apelul se va impune ca pe langa plata acestor sume de bani sa se dispuna si plata de daune interese avand in vedere ca tot prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate s-a specificat ca neplata drepturilor salariale sau plata lor cu intarziere duce la aplicarea acestor daune interese si fiind la fel o clauza negociata intr-un contract colectiv de munca isi produce efecte.
In consecinta, apreciaza ca instanta a gresit cand a respins primul capat de cerere si solicita admiterea apelului, in sensul modificarii sentintei atacate prin obligarea intimatei la plata drepturilor salariate solicitate, respectiv Indemnizatia de conducere pentru sef proiect: in cuantum de 40% din salariu, pentru perioada 25.08.2012 si pana la 01.06.2013; in cuantum de 10% din salariu pentru perioada 01.06.2013- 31.12.2015; acordarea de daune interese conform celor mentionate in cererea de chemare in judecata; obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata la fond si apel.
In drept, art. 460 si urm. Cpc, Codul Muncii, OG 137/2000.
Intimata Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere Bucuresti
a formulat
intampinare,
prin care solicita respingerea apelului ca nefondat, reluand apararile
S
i argumentele expuse prin intampinarea formulata in dosarul instantei de fond.
Apelantul Sindicatul Drumarilor a formulat raspuns la intampinarea
formulata de C.N.A.I.R., reiterand apararile expuse atat in cererea de chemare in judecata, cat
S
i in motivele de apel.
In apel s-a administrat proba cu inscrisuri.
Cu privire la exceptia tardivitatii invocata de catre intimata parata prin intampinare, Curtea s-a pronuntat, in sensul respingerii, prin incheierea de
S
edinta din 13.03.2017, constatand ca apelul a fost introdus in termenul legal.
Analizand actele si lucrarile dosarului si sentinta criticata in raport de criticile formulate, Curtea constata ca apelul declarat de apelantul Sindicatul Drumarilor in numele si pentru membrul de sindicat reclamant Y este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune:
Preliminar, Curtea retine ca instanta de fond, in expunerea argumentelor faptice si juridice ce au condus la pronuntarea solutiei criticate, a facut o descriere amanuntita atat a situatiei de fapt cat si a temeiurilor de drept pe baza carora si-a formulat convingerea cu privire la cauza dedusa judecatii, aSa incat Curtea apreciaza ca fiind de prisos reluarea tuturor acestora, urmand sa-si insuseasca pe deplin analiza efectuata in considerente de instanta fondului. Toate motivele invocate in apelul formulat au fost invocate si in fata instantei de fond, fiind inlaturate in mod convingator si temeinic argumentat de catre aceasta.
Reclamantul, prin actiunea formulata, solicita obligarea paratei la plata diferentei dintre salariul pe care trebuia sa-l aiba ca sef proiect si salariul primit, respectiv 40% din salariul de baza din 18.09.2012 pana in 22.10.2013 si de 10% din salariul de baza din 22.10.2013 si pana la zi,
Curtea retine insa ca, astfel cum rezulta din actele aditionale nr. 229/12.03.2012 si nr.1140/01.04.2013, reclamantul a prestat munca in cadrul paratei, in perioada 18.09.201222.10.2013, in calitate
de analist
in cadrul Serviciului Protectia Mediului - Directia Achizitii Terenuri, Acorduri, Avize, Relocari Utilitati si Protectia Mediului, iar ulterior in cadrul Directiei Intretinere si Siguranta Circulatiei Autostrazi/Serviciul Peisagistica.
Incepand cu 22.10.2013, in baza actului aditional nr. 4/40/1996 din 04.11.2013, reclamantul a ocupat functia de
sef birou
in cadrul Directiei Intretinere si Siguranta Circulatiei DN si Autostrazi/Biroul Harti Strategice de Zgomot si Amenajari in zona drumului, acesta avand un salariu de baza de 3424 lei si o indemnizatie de conducere de 30%.
Incepand cu 02.04.2014, in baza actului aditional nr. 5/40/1996 din 15.04.2014, reclamantul si-a desfasurat activitatea de
sef birou
in cadrul Biroului Harti Strategice de Zgomot si Amenajari in zona drumului/Directia pentru Siguranta si Monitorizarea Traficului Rutier, pentru ca prin actul aditional nr. 6 din 08.07.2014 (cu aplicabilitate de la 01.07.2014) sa i se modifice drepturile salariale, in sensul stabilirii salariului de baza in cuantum de 3574 lei lunar, spor pentru vechimea in munca de 30%, spor pentru activitate neintrerupta de 10% si indemnizatie de conducere de 30%.
Prin actul aditional nr. 7 din 26.08.2015 (cu aplicabilitate de la 01.08.2015), reclamantului - Sef Birou Harti Strategice de Zgomot si Amenajari in zona drumului/Directia pentru Siguranta si Monitorizarea Traficului Rutier/Directia Generala de Monitorizare si Intretinere a Infrastructurii Rutiere/C.N.A.D.N.R. S.A. Central - i-a fost majorat salariul de baza lunar brut la 3774 lei, fiindu-i mentinute sporul pentru vechimea in munca de 30%, sporul pentru activitate neintrerupta de 10% si indemnizatia de conducere de 30%.
Chiar daca prin deciziile nr. 1049/22.07.2011, nr. 307/21.03.2012, nr. 413/19.04.2012 si nr.1122/12.09.2012 reclamantul a fost desemnat
coordonator proiect expert
cooptat in cadrul unor echipe de proiect pentru gestionarea proiectului propus pentru finantare prin instrumente structurale ,,Harti topografice si baza de date tip GIS aferenta gestionarii prin software-ul Sound Plan v6.5 a zgomotului generat de traficul rutier pe drumurile nationale”,
acesta nu a fost angajat, _prin contractul individual de munca si actele aditionale la acesta in functia de sef proiecte pentru care,
conform
„Grilei de Salarizare” (Anexa 2)
la
Contractele
Colective de Munca nr. 78/28.04.2011, nr. 201/15.05.2013, nr. 196/02.06.2014 si nr. 277/18.07.2015, indemnizatia de conducere era de 40% (pct.21).
De asemenea, in cauza nu s-a probat ca reclamantul-apelant ar fi exercitat in mod permanent in perioada 18.09.2012 si pana la zi, calitatea de sef de proiecte.
De asemenea, reclamantul apelant a mai solicitat obligarea intimatei la plata unui spor de 75% din salariul de baza ca urmare a derularii unor proiecte conform art. 95 din Contractul colectiv de munca din 18.09.2012 si pana la zi.
In mod corect prima instanta a retinut ca
disp. art. 95 alin.6 si urmatoarele din Contractele colective de munca
anterior mentionate, prevad ca persoanele nominalizate prin decizia directorului general sa faca parte din fiecare unitate de implementare a proiectelor prevazuta la alin.5,
pot beneficia
de la data intrarii in vigoare a prezentului CCM de o majorare a salariului de baza cu pana la 75%
cu incadrarea in fondul de salarii gestionat de CNADNR pentru acordarea acestei majorari salariale,
proportional cu timpul efectiv alocat realizarii activitatilor pentru fiecare proiect, indiferent de numarul de proiecte in care este implicat, fara a depa
s
i durata maxima a timpului de lucru prevazuta de normele legale in vigoare.
Prin urmare, conform disp.art.1267 din Codul civil, interpretand sistematic aceasta clauza prevazuta in Contractul colectiv de munca, atribuindu-i intelesul ce rezulta din continutul intregului articol,
rezulta ca aceasta nu este suficient de clara si neconditionata incat sa fie considerata o clauza care sa oblige angajatorul la acordarea majorarii salariale in acest procent pentru toate persoanele nominalizate prin decizia directorului general sa faca parte din fiecare unitate de implementare a proiectelor.
In ceea ce priveste situatia de discriminare invocata in cauza de catre reclamant Potrivit art.1 alin.2 din O.U.G. nr.137/2000, si art.1 din Protocolul nr.12 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului prevede ca: „Exercitarea oricarui drept prevazut de lege trebuie sa fie asigurata fara nicio discriminare bazata, in special, pe sex, pe rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau oricare alta situatie.”
Curtea retine ca apelantul a invocat in cauza si a dovedit existenta unor fapte care permit a se presupune existenta unei discriminari in cadrul raporturilor de munca, potrivit disp.art.27 alin.4 din O.G. nr.137/2000, insa cu probele administrate in cauza nu s-a dovedit ca reclamantului i s-a aplicat un tratament diferentiat in raport cu alti salariati aflati in situatii comparabile.
In ceea ce priveste existenta unei discriminari, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, „discriminarea inseamna a trata diferit, fara o justificare obiectiva si rezonabila, persoanele aflate in situatii similare sau comparabile (Willis c. Regatului Unit, nr. 36042/97, par. 48). Cu toate acestea, nu orice diferenta de tratament semnifica o incalcare a art. 14. Trebuie sa se stabileasca faptul ca alte persoane sunt intr-o situatie similara sau in mod comparabil s-ar bucura de un tratament preferential si ca aceasta distinctie este discriminatorie (Unal Tekeli c. Turciei, 16 noiembrie 2004, nr. 29865/96, par. 49).
Pentru aceste considerente, in temeiul disp. art. 480 alin. 1 Cod. proc. civila, respinge ca nefondat, apelul declarat de apelantul Sindicatul Drumarilor in numele si pentru membrul de sindicat reclamant Y.