Deschidere procedura adoptie, Refuz abuziv, Suplinirea consimtamantului parintelui

In mod exceptional, instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor firesti de a consimti la adoptia copilului daca se dovedeste, prin orice mijloc de proba, ca acestia refuza in mod abuziv sa-si dea consimtamantul la adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului (art.8 din Legea nr.273/2004 republicata cu modificarile ulterioare).

Suplinirea consimtamantului mamei se impune, avand in vedere ca exercitarea drepturilor de catre o persoana, inclusiv a celor parintesti, trebuie sa se realizeze cu buna credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege.

Evaluarea refuzului apelantei s-a facut de catre instanta ca avand un caracter abuziv raportat nu numai la momentul actual cand este incarcerata, ci la intreaga atitudine a parintelui fata de minor pana la momentul nasterii prezentului proces.

Prin cererea inregistrata sub nr.... petenta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Dolj a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna deschiderea procedurii adoptiei interne pentru minorul B.S.A. nascut la data... in mun. Craiova, judetul Dolj, CNP... fiul lui B.L., incarcerata la Penitenciarul Craiova, iar drepturile si obligatiile parintesti privind minorul in cauza sa fie exercitate de catre Directorul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Dolj.

S-a mentionat ca minorul B.S.A. se afla in plasament la asistentul maternal profesionist D.D. cu domiciliul in

In fapt, minorul B.S.A., nascut la data de... provenit dintr-o relatie de concubinaj a numitei B.L. si avand paternitatea nerecunoscuta a intrat in atentia DGASPC Dolj in data de 22.03.2011, cand mama acestuia s-a prezentat impreuna cu el la sediul DGASPC Dolj si a afirmat ca in urma cu o zi atat ea cat si fiul ei fusesera agresati de catre concubinul ei, P.E.

In urma acestei sesizari specialisti din cadrul DGASPC Dolj impreuna cu reprezentanti ai Sectiei de Politie nr. 6 Craiova s-au deplasat la domiciliul numitului P.E. care i-a inapoiat actele mamei, iar in ceea ce privea agresiunea fata de minorul B.S.A a negat orice implicare, afirmand ca acesta s-ar fi lovit de o masa din locuinta.

In vederea evaluarii starii de sanatate minorul B.S.A. a fost internat in Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova. La internarea in spital acesta a fost diagnosticat astfel: policontuzionat-agresiune fizica. 1.sindrom silverman-policontuzionat, multiple excoriatii si echimoze in diverse faze de evolutie la nivelul membrelor, torace, abdomen, regiunea fetei, fractura 1/3 medie radius drept, fractura veche 1/3 proximala cubitus, hematom periorbital , echimoza pleoapa inferioara, hematom epicranian stang.

Avand in vedere ca in urma anchetelor efectuate de catre reprezentantii DGASPC Dolj s-a concluzionat faptul ca minorul B.S.A nu mai putea fi lasat in grija mamei sale si a

concubinului acesteia, directorul general al DGASPC Dolj prin Dispozitia nr a dispus

pentru acesta instituirea masurii plasamentului in regim de urgenta la Centrul de Urgenta pentru Copilul Abuzat -"Casa Katarina ". In data de 28.04.2011 Tribunalul Dolj, prin S.C. nr. 168/28.04.2011, a dispus pentru minorul B.S.A inlocuirea masurii plasamentului in regim de urgenta de la Centrul de Urgenta pentru Copilul Abuzat -"Casa Katarina " cu masura plasamentului la asistentul maternal profesionist D.D.C. domiciliata in

Din punct de vedere al starii de sanatate, in prezent, minorul B.S.A este clinic sanatos, el nefigurand in evidentele medicului de familie cu boli cronice sau contagioase.

In urma evaluarii psihologice au fost constatate urmatoarele: prezinta deficiente la nivelul proceselor cognitive si atentionale, deprinderile bazale si de autoservire sunt formate, memoria prezinta o capacitate slaba de engramare si reproducere, limbajul expresiv verbal este format, vocabularul este saracacios, se implica in activitati simple; prezinta o usoara timiditate, abilitatile de scris si citit sunt formate.

Mama minorului, numita B.L., are domiciliul in municipiul Craiova, judetul Dolj, dar in fapt aceasta este incarcerata la Penitenciarul Craiova, a fost consiliata si informata anterior exprimarii consimtamantului la adoptie si in acest sens a fost intocmit si un raport.

Numita B.L., desi a fost incurajata de catre reprezentantii DGASPC Dolj pentru a depune plangere impotriva concubinului sau aceasta nu a facut acest lucru, iar la primul termen de judecata aceasta i-a luat apararea concubinului sau afirmand ca ea l-ar fi agresat pe fiul ei.

In urma anchetelor efectuate a reiesit faptul ca niciuna dintre rudele minorului care au putut fi identificate nu au dorit sa se ocupe de cresterea si ingrijirea minorului.

Avand in vedere ca finalitatea P.I.P. este adoptia interna si tinand seama de faptul ca reintegrarea minorului in familia naturala nu este posibila, s-a considerat ca deschiderea procedurii adoptiei interne este tocmai in interesul superior al acestui minor, care merita sa fie crescut de o familie sau persoana care sa-i asigure conditii adecvate de crestere, ingrijire si educare si care sa manifeste afectiune fata de acesta.

In dovedirea actiunii, au fost depuse urmatoarele acte: raportul privind situatia copilului B.S.A nr.... , certificat nastere B.S.A, planul individualizat de protectie a minorului B.S.A, raport implementare PIS, istoric social, rapoarte de intrevedere, raport reevaluare trimestriala a situatiei copilului B.S.A, minute intalniri, referate, referat sesizare DGASPC Dolj, declaratii, evaluare psihologica, rapoarte vizita la domiciliu, dispozitie director general al DGASPC Dolj, anchete sociale, sentinta civila a Tribunalului Dolj 168/2011, rapoarte vizite la domiciliu, adrese, raport informare si consiliere mama, adrese invitatii rude.

Prin sentinta nr.177 din 27 martie 2014, pronuntata de Tribunalul Dolj in dosarul nr...., s-a admis actiunea formulata de petenta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia

Copilului Dolj in contradictoriu cu intimata B.L., incarcerata la Penitenciarul Craiova si s-a deschis procedura adoptiei interne pentru minorul B.S.A, nascut la data... in mun. Craiova, judetul Dolj, fiul lui B.L., dispunandu-se ca drepturile si obligatiile parintesti privind minorul sa fie exercitate, respectiv indeplinite, de Directorul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Dolj.

S-a retinut ca minorul B.S.A, nascut la data de... , provenit dintr-o relatie de concubinaj a numitei B.L. si avand paternitatea nerecunoscuta a intrat in atentia DGASPC Dolj in data de 22.03.2011 cand mama acestuia s-a prezentat impreuna cu el la sediul DGASPC Dolj si a afirmat ca in urma cu o zi atat ea cat si fiul ei fusesera agresati de catre concubinul ei, P.E.

In urma acestei sesizari specialisti din cadrul DGASPC Dolj impreuna cu reprezentanti ai Sectiei de Politie nr. 6 Craiova s-au deplasat la domiciliul numitului P.E. care i-a inapoiat actele mamei, iar in ceea ce privea agresiunea fata de minorul B.S.A. a negat orice implicare, afirmand ca acesta s-ar fi lovit de o masa din locuinta. In vederea evaluarii starii de sanatate, minorul B.S.A a fost internat in Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova, fiind diagnosticat astfel: policontuzionat - agresiune fizica. 1.sindrom Silverman-policontuzionat, multiple excoriatii si echimoze in diverse faze de evolutie la nivelul membrelor, torace, abdomen, regiunea fetei, fractura 1/3 medie radius drept, fractura veche 1/3 proximala cubitus, hematom periorbital os echimoza pleoapa inferioara, hematom epicranian stang.

In drept, instanta a retinut ca potrivit dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 273/2004 „incuviintarea deschiderii procedurii adoptiei interne se face numai daca: a) planul individualizat de protectie stabileste necesitatea adoptiei interne; b) sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 26, sau dupa caz cele prevazute de art. 27); c) parintii copilului sau, dupa caz, tutorele isi exprima consimtamantul la adoptie, in conditiile prezentei legi; dispozitiile art.8, precum si prevederile legale care reglementeaza situatiile speciale privind consimtamantul parintilor se aplica corespunzator.

Din economia dispozitiei legale anterior mentionata rezulta ca pentru incuviintarea de catre instanta de judecata a deschiderii unei proceduri de adoptie interna se cer a fi intrunite cumulativ doua conditii: - stabilirea de catre planul individualizat de protectie necesitatea adoptiei copilului si respectiv - exprimarea consimtamantului parintilor firesti ori a tutorelui copilului in vederea adoptiei acestuia.

Relativ la prima conditie - stabilirea de catre planul individualizat de protectie necesitatea adoptiei copilului - instanta a constatat ca este indeplinita. Astfel, din cuprinsul planului individualizat de protectie ( f.33-35) rezulta ca finalitate adoptia interna a minorului B.S.A.

In privinta celei de-a doua conditii - exprimarea consimtamantului parintilor firesti ori a tutorelui copilului in vederea adoptiei -, instanta a retinut ca, in raport de dispozitiile art. 15 din legea nr. 273/2004, mama minorului, numita B.L. a aratat ca nu este de acord cu adoptia minorului.

Instanta, din cuprinsul dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei a retinut ca „principiul interesului superior al copilului va prevala in toate (...) cauzele solutionate de catre instantele de judecata” si care pun in discutie copilul.

Interesul superior al copilului urmeaza a fi stabilit prin examinarea tuturor criteriilor consacrate in acest scop de doctrina si jurisprudenta, respectiv: varsta copilului, posibilitatile de a i se asigura o buna dezvoltare fizica, intelectuala si morala, atasamentul fata de minor, grija manifestata de persoane care il cresc,acestea formand un ansamblu guvernat de principiul egalitatii, ceea ce inseamna ca nu se poate retine caracterul primordial sau determinant al unuia sau altuia dintre criteriile respective.

Altfel spus, in aprecierea interesului superior al minorului nu se poate absolutiza vreunul dintre criteriile enuntate, instanta urmand a le evalua in ansamblul lor, prin analizarea fiecarui criteriu in contextul celorlalte.

In speta, instanta a constatat ca interesul superior al minorului B.S.A., este acela de a fi deschisa procedura adoptiei interne, ca la finalul acesteia sa i se gaseasca parinti care, cu adevarat sa fie preocupati de cresterea si educarea acestuia, care sa-i ofere atat afectiune cat si un climat familial adecvat unei dezvoltari fizice si psihice normale.

Minorul are stabilita filiatia doar fata de mama, paternitatea fiind nerecunoscuta si instanta, din analiza coroborata a tuturor inscrisurilor depuse la dosarul cauzei, a constatat ca mama minorului se afla in executarea unei pedepse privative de libertate, fiind condamnata la pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni inchisoare stabilita prin sentinta penala nr. 1395/25.04.2013 a Judecatoriei Craiova, definitiva prin dec. nr. 1394/20 iunie 2013 a Curtii de Apel Craiova, pentru savarsirea infractiunilor de vatamare corporala si rele tratamente aplicate minorului prevazute de art. 181 alin. 1, alin.1 ind. 1 Cod Penal si art. 306 Cod Penal, partea vatamata fiind insusi fiul sau, minorul B.S.A. Prin aceeasi sentinta s-a interzis ca pedeapsa complementara dar si ca pedeapsa pedeapsa accesorie drepturile prevazute de art. 64 lit. d, e Cod Penal.

Tinand cont ca natura infractiunilor pentru care numita B.L. a fost trimisa in judecata, modul si mijloacele de savarsire a faptelor, asupra fiului sau B.S.A, in varsta de 6 ani, o fac nedemna sa poata exercita drepturile parintesti si dreptul de a fi tutore sau curator.

In raport de cele expuse, instanta a constatat ca refuzul acesteia de a-si exprima consimtamantul la adoptie este unul abuziv, astfel ca va suplini consimtamantul acesteia.

S-a retinut ca reintegrarea minorului B.S.A. in familia naturala nu este posibila, deoarece mama se afla in executarea unei pedepse privative de libertate si nu exista rude pana la gradul IV inclusiv care sa se ocupe de cresterea si ingrijirea copilului, si nici asistentul maternal profesionist D.D. nu doreste sa adopte pe minor.

Avand in vedere situatia prezentata precum si planul individualizat de protectie care a stabilit ca necesitate adoptia interna precum si interesul superior al minorului de a beneficia in viitor de suportul moral si material al unei familii precum si de stabilitate s-a dispus deschiderea procedurii adoptiei interne pentru copilul B.S.A.

Impotriva sentintei a formulat apel intimata B.L., criticand-o pentru nelegalitate, fara ca aceasta sa fi precizat motivele de apel desi i s-a solicitat sa completeze acest neajuns in cadrul procedurii de regularizare.

Potrivit art.470 alin.1 lit.c si d Cod Procedura Civila, cererea de apel trebuie sa cuprinda motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul si probele invocate in sustinerea apelului, neindeplinirea acestor cerinte fiind sanctionata cu decaderea conform art.470 alin.3 Cod Procedura Civila.

Raportat la dispozitiile art.476 alin. 2 Cod Procedura Civila care vizeaza efectul devolutiv al apelului, instanta de apel se va pronunta in fond numai pe baza probelor si motivelor invocate la prima instanta, in situatia in care apelul nu se motiveaza.

In acest context se constata ca apelanta, mama minorului B.S.A., nascut la... , nu a consimtit la deschiderea procedurii adoptiei interne, situatie in care instanta a suplinit acest consimtamant in conditiile art.8 din legea 273/2004, considerand ca refuzul este o atitudine abuziva a mamei in functie de toate probele dosarului.

Apelanta a fost condamnata la o pedeapsa cu executare prin privare de libertate de 3 ani si 6 luni inchisoare, stabilita prin sentinta penala nr.1395 din 25 aprilie 2013 a Judecatoriei Craiova, definitiva prin decizia civila nr.1394/20 iunie 2013 a Curtii de Apel Craiova, pentru savarsirea infractiunilor de vatamare corporala si rele tratamente aplicate minorului B.S.A., fiul sau, prevazute de art.181 alin.1, alin.1 ind. 1 Cod Penal si art.306 Cod Penal. Au fost interzise ca pedeapsa complementara, dar si ca pedeapsa accesorie drepturile prevazute de art.64 lit.d si e Cod Penal, respectiv dreptul de a alege si drepturile parintesti, avand in vedere natura infractiunilor savarsite de B.L. asupra fiului sau, in varsta de 6 ani.

Parintele sau parintii decazuti din drepturile parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului, avand in vedere ca este obligatoriu consimtamantul reprezentantului legal conform art.9 din Legea nr.273/2004 republicata cu modificarile ulterioare.

In mod exceptional, instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor firesti de a consimti la adoptia copilului daca se dovedeste, prin orice mijloc de proba, ca acestia refuza in mod abuziv sa-si dea consimtamantul la adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului (art.8 din Legea nr.273/2004 republicata cu modificarile ulterioare)

Adoptia se face in interesul celui adoptat, asa cum este prevazut expres in legislatia romana, norme care sunt conforme art.20 din Conventia cu privire la drepturile copilului (Natiunile Unite, 1990), potrivit carora orice copil care este lipsit temporar sau definitiv de mediul sau familiar si care, in propriul sau interes nu poate fi lasat in acest mediu, are dreptul la protectie din partea statului care poate fi acordata si sub forma adoptiei.

Interesul superior al minorului nu este definit in legislatie insa acesta constituie o notiune complexa raportat la situatia particulara a fiecarui minor, avandu-se in vedere varsta acestuia, posibilitatea parintilor de a-i asigura o buna dezvoltare fizica, intelectuala si morala, atasamentul reciproc al parintilor si copilului, grija manifestata fata de copil pe parcursul convietuirii pana la momentul initierii actiunii de deschiderea procedurii de adoptie, asigurarea resurselor materiale pentru un trai decent etc.

Aceste criterii enuntate sunt apreciate de instanta in interesul copilului, ele formand un ansamblu astfel incat instanta are obligatia de a le evalua in acest ansamblu, fara a-l absolutiza pe unul sau pe altul dintre ele.

Masura adoptiei este ultima dintre masurile de protectie alternativa la care are dreptul minorul in ipoteza in care nu poate fi lasat in grija parintelui firesc, cum este in speta, si tocmai de aceea potrivit art.26 din Legea nr.273/2004 republicata si cu modificarile ulterioare, pentru deschiderea adoptiei interne este necesara indeplinirea a doua conditii cumulative: existenta planului individualizat de protectie prin care sa se stabileasca necesitatea adoptiei interne si consimtamantul la adoptie al parintilor firesti.

In cauza, planul de individual de protectie s-a finalizat prin deschiderea procedurii adoptiei interne avand in vedere ca toate celelalte demersuri prevazute de lege au esuat, discutabila in cauza de fata fiind lipsa consimtamantului parintelui firesc, respectiv mama apelanta a minorului, paternitatea fiind nerecunoscuta si nici stabilita legal.

In mod temeinic si legal instanta de fond a apreciat ca se impune aplicarea dispozitiilor art.8 din Legea nr.273/2004 republicata si cu modificarile ulterioare si a suplinit consimtamantul mamei, avand in vedere ca exercitarea drepturilor de catre o persoana, inclusiv a celor parintesti, trebuie sa se realizeze cu buna credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege.

Evaluarea refuzului apelantei s-a facut de catre instanta ca avand un caracter abuziv raportat nu numai la momentul actual cand este incarcerata, ci la intreaga atitudine a parintelui fata de minor pana la momentul nasterii prezentului proces.

Manifestarea de vointa a apelantei pe parcursul procesului in sensul ca nu consimte la deschiderea procedurii de adoptie nu este de natura a se retine ca fiind o modificare esentiala in atitudinea acesteia fata de minor, astfel ca in contextul probatoriu administrat refuzul constituie un abuz din partea mamei.

Infractiunea pentru care a fost condamnata nu este un element singular in contextul probatoriu avand in vedere ca din toate celelalte acte: istoric social, raport privind situatia copilului, evaluare psihologica, anchete sociale, rezulta ca acesta prezinta deficiente la nivelul proceselor cognitive si atentionale, are vocabular saracacios, prezinta o timiditate usoara, precum si teama manifestata de minor in prezenta mamei cand a fost prezentat spre audiere in instanta penala, sunt de natura a duce la concluzia ca mama a fost pe tot parcursul convietuirii dezinteresata de situatia minorului, nu s-a preocupat pentru a-i asigura acestuia o atmosfera de liniste, intelegere care sa determine o dezvoltare fizica si emotionala corespunzatoare copilului.

In functie de cele expuse se constata ca refuzul manifestat de apelanta este abuziv, astfel incat in mod temeinic si legal instanta de fond a suplinit consimtamantul in conditiile art.8 din Legea nr.273/3004 republicata cu modificarile ulterioare si aplicand art.480 alin.1 Cod. Proc.Civ. se va respinge ca nefondat apelul.
(Decizia civila nr. 5/24 iunie 2014 - Sectia I civila, rezumat judecator Nela Dragut)