Culpa soferului de pe ambulanta, Respectarea principiului prezumtiei de nevinovatie

Luand in considerare ca nu s-a dovedit ca inculpata a desfacut in timpul deplasarii centurile de fixare ale victimei, tinand seama ca nu este exclusa posibilitatea ca victima sa fi fost proiectata pe sub centuri, dat fiind forta mare a impactului (ambulanta se deplasa cu o viteza de 73 km/h in premomentul impactului, conform raportului de expertiza tehnica), avand in vedere ca din fotografiile judiciare efectuate la cercetarea la fata locului rezulta ce cel putin doua centuri de fixare erau inchise, dar si faptul ca concluziile raportului de expertiza tehnica coroboreaza date indirecte, ce sunt doar partial corecte, curtea apreciaza ca nu sunt suficiente elemente de fapt care sa conduca la concluzia ca inculpata a contribuit la decesul victimei, prin aceea ca ar fi desfacut centurile de fixare care il tineau imobilizat pe pacient, in timpul transportului.

Trebuie avut in vedere faptul ca in materie penala functioneaza principiul prezumtiei de nevinovatie, prevazut de art. 4, potrivit caruia orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva, principiu care se intregeste cu principiul in dubio pro reo, potrivit caruia dupa administrarea intregului probatoriu orice indoiala in formarea convingerii organelor judiciare se interpreteaza in favoarea suspectului sau inculpatului.

Art. 37 alin. 2 si art. 54 alin. 1 din O. U. G. nr. 195/2002

Art. 4 Cod procedura penala Art. 178 alin. 1, 2 Cod penal Art. 396 alin. 10 Cod procedura penala

Prin sentinta penala nr. 473/17.04.2018 pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul nr. ... /212/2016 s-au hotarat urmatoarele:

In baza art.396 alin.5 in ref. la art.16 alin.1 lit.b Cod pr.penala achita inculpata [...] cu privire la infractiunea prev. de art.192 alin.1 si 2 Cod penal cu art.5 Cod penal intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala.

In baza art.386 Cod pr.penala in ref. la art.5 Cod penal nou schimba incadrarea juridica a inculpatului [...] in art. 178 alin.1 si 2 Cod penal vechi cu art.5 Cod penal nou.

In baza art.178 alin.1 si 2 Cod penal vechi cu art.5 Cod penal nou si art.375 Cod pr.penala condamna inculpatul [...] pentru infractiunea de ucidere din culpa la pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare.

In baza art. 81 Cod penal suspenda conditionat executarea pedepsei inchisorii pe o durata de 4 ani si 6 luni, termen de incercare stabilit in conditiile art. 82 Cod penal.

In baza art. 71 Cod penal interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si b Cod penal si in baza art. 71 alin. 5 Cod penal constata suspendata executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal a caror nerespectare atrage revocarea suspendarii executarii pedepsei.

In baza art.397 Cod pr.penala admite in parte actiunea civila formulata de partile civile si obliga partea responsabila civilmente [...] la plata daunelor materiale in suma de 8000 lei catre partea civila [...] si a daunelor morale in suma de cate 10000 lei fiecare catre partile civile [...], [...] si [...].

Respinge cererea privind daunele morale formulata de [...] si [...] ca nedovedita.

In baza art.274 Cod pr.penala obliga inculpatul [...] la plata cheltuielilor judiciare in suma de 1500 lei catre stat.

In baza art.276 alin.1 si 2 Cod pr.penala obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare in suma de 2294,50 lei (4589:2=2294,50 lei) catre partile civile [...], [...] si [...].

Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut ca la data de 20.07.2011, in jurul orelor 21,00, lucratorii de politie rutiera din cadrul [...], fiind in exercitarea atributiilor de serviciu, au fost sesizati prin intermediul serviciului de dispecerat ca pe strada [...] din orasul [...], judetul Constanta, in zona intersectiei cu strada [...], s-a produs un accident de circulatie soldat cu victime - si s-au deplasat la locul indicat.

Asa cum rezulta din cele consemnate in procesul-verbal de constatare intocmit la data de 20.07.2011, in jurul orelor 21,00, politistii rutieri au constatat ca evenimentul rutier a fost produs de autoturismul marca Renault Megane, cu numarul de inmatriculare [...], in timpul in care fusese condus de inculpatul [...] pe strada ... din orasul [...], dinspre orasul Eforie Sud catre Municipiul Constanta, iar cand a ajuns in zona intersectiei cu strada [...], nu s-a asigurat la schimbarea directiei
de mers spre stanga si a intrat in coliziune cu autospeciala marca Mercedes Benz cu nr. de inmatriculare [...], apartinand Serviciului de Ambulante Judetean Constanta, autospeciala aflata in timpul misiunii si care era condusa de numitul [...].

In urma tamponarii a avut loc accidentarea victimei [...] de 79 de ani, care se afla in interiorul ambulantei, in calitate de pacient, pe targa speciala din dotarea autospecialei, a asistentei medicale care se afla in interiorul ambulantei, si anume a lui
[...]
cat si a soferului ambulantei, pe nume [...].

Atat inculpatul
[...]
cat si numitul [...] au fost testati cu aparatul etilotest si s-a constatat ca acestia nu consumasera anterior bauturi alcoolice.

In urma verificarii starii tehnice a autovehiculelor care au fost implicate in evenimentul rutier, s-a constatat ca acestea erau corespunzatoare circulatiei pe drumurile publice.

In urma efectuarii cercetarilor penale
s-a stabilit
ca la data de
20.07.2011, in jurul orelor 21,00,
numitul
[...]
a condus autoturismul marca Renault Megane, cu numarul de inmatriculare [...] pe strada [...] din orasul [...], dinspre orasul Eforie Sud catre Municipiul Constanta iar cand a ajuns in zona intersectiei cu strada [...], nu s-a asigurat la schimbarea directiei de mers spre stanga si a intrat in coliziune cu autospeciala marca Mercedes Benz cu nr. de inmatriculare [...], apartinand Serviciului de Ambulante Judetean Constanta, autospeciala aflata in timpul misiunii si care era condusa de numitul [...].

In urma tamponarii a avut loc accidentarea victimei [...], de 79 de ani, care a suferit leziuni corporale care au dus ulterior, la decesul sau, la spitalul unde a fost internat pentru a primi ingrijiri mediale, conf. raportului medico-legal de necropsie nr. .../A3/2011 din data de 07.06.2013, al SJML Constanta.

Din concluziile raportului de expertiza tehnica auto judiciara rezulta ca in premomentul impactului, victima [...] nu era asigurata corespunzator, in centurile targii, desi din declaratiile martorilor audiati a rezultat ca in momentul in care a fost urcat in ambulanta, aceasta a fost asigurat cu centurile respective atat de catre soferul [...] cat si de asistenta [...].

Din
concluziile raportului de expertiza judiciara tehnica auto
efectuata de catre expertul tehnic desemnat [...], a rezultat ca in premomentul impactului ambulanta se deplasa cu o viteza de 73 km/h si autoturismul Renault se deplasa cu o viteza de 37 km/h.

Locul impactului dintre cele doua autovehicule a fost situat in intersectia dintre strada [...] si strada [...], la circa 5-7 m dupa marcajul pietonal.

Cauza producerii accidentului o constituie neacordarea de prioritate ambulantei de catre conducatorul autoturismului Renault.

Starea de pericol a fost generata de catre conducatorul autoturismului Renault care in loc sa circule cat mai pe partea dreapta a drumului, a virat la stanga, fara a acorda prioritate ambulantei, care in premomentul accidentului circula pe banda din mijloc, cu semnalele acustice si luminoase in functiune.

Accidentul putea fi evitat de catre conducatorul autoturismului Renault, daca dadea prioritate de trecere ambulantei si initia manevra de viraj spre stanga numai dupa trecerea ambulantei.In premomentul producerii impactului, victima nu era asigurata corespunzator, in centurile targii.

Inculpata [...]a formulat obiectiuni cu privire la neluarea in considerare a gradului ridicat de uzura al chingilor cu care a fost imobilizata victima pe targa, chingi care astfel s-au largit a facut sa fie posibil ca pacientul sa fie aruncat de pe targa pe sub ele si astfel sa se loveasca de obiectele din interiorul masinii - si a solicitat refacerea expertizei in acest sens, insa obiectiunile au fost respinse de lucratorul de politie, prin ordonanta motivata din data de 11.01.2016.

Pentru inculpatul [...], expertul-parte [...] a formulat prin „mentiunile" sale, un punct de vedere distinct cu privire raportul de expertiza intocmit de expertul desemnat [...].

Inculpatul [...] a formulat de asemenea obiectiuni cu privire la raportul de expertiza mentionat

Pentru lamurirea divergentelor formulate de inculpat s-a dispus audierea in calitate de martor, a expertului [...].

Inculpatul [...] a recunoscut fapta comisa, pe care a relatat-o in varianta lui personala.

Inculpata [...] nu a recunoscut comiterea faptei, sustinand ca cele 3 chingi cu care era prevazuta targa ambulantei au fost stranse la plecarea in cursa spre spital, dupa conformatia fizica a pacientului, iar pe drum acestea nu au fost desfacute de vreo persoana.

Instanta a constatat ca in declaratia din data de 3.06.2014- martorul [...] a declarat faptul ca in seara de 20.07.2011 era de serviciu, in jurul orelor 19.30-20.00 au primit solicitarea sa se deplaseze in [...] la o urgenta, a ramas in masina pana a fost solicitat de asistenta medicala. Dupa 10 minute a fost chemat de asistenta pentru a prelua pacientul pe targa. S-a deplasat in locuinta unde a vazut ca se mai aflau sotia pacientului, fiica si afara venise ginerele. Au pus pacientul pe targa din panza pentru a-l putea scoate din casa, iar cand au ajuns afara l-au pus pe targa cu roti.

Pacientul a fost asigurat cu toate cele trei centuri ale acesteia de catre el si asistenta medicala, iar ginerele ii tinea picioarele. Apoi l-au urcat in ambulanta. In spate cu pacientul a ramas asistenta, iar el a urcat la volan.

Martorul a aratat ca activitatea de asigurare a pacientilor pe targa mobila inainte de transport apartine conform regulamentului de ordine interioara atat ambulantierului cat si asistentei sau medicului ce face parte din echipaj.

Precizeaza ca centurile au fost ajustate potrivit constitutiei corporale a pacientului, iar targa a fost fixata pe suportul destinat acesteia din ambulanta. Pe timpul deplasarii nu stie daca au fost sau nu decuplate centurile care asigurau pacientul intrucat el era atent la drum si nu cunoaste ce se intampla in spate.

Mai arata ca circula pe banda 1 pe varianta [...], str.[...], iar la intersectia cu str. [...] a vazut la cca 1 m cum din partea sa dreapta venea un autoturism marca Renault Megane care nu a oprit la indicatorul Stop de pe acea strada si venea direct catre mine. Martorul a reusit sa puna frana, a incercat sa il evite pe partea stanga, dar nu a reusit si a fost lovit de acesta in partea sa dreapta.

L-a aruncat pe trotuar pe partea stanga, pe contrasens, oprindu-se intre zidul unei case si stalp. A ramas incarcerat in ambulanta si a reusit sa anunte prin statie dispeceratul despre eveniment. Nu stie ce s-a intamplat in momentul accidentului cu pacientul. La fata locului au sosit politia si mai multe ambulante, a fost scos din masina, dar nu stie ce s-a mai intamplat acolo intrucat a fost transportat la spital.

A aflat ca pacientul a decedat, dar nu a stiut ca a cazut de pe targa in ambulanta si nici nu stie cum s-ar fi putut produce acest lucru.

In declaratia din data de 24.04.2014 martora [...] a aratat ca a vazut cum a fost asigurat pe targa fratele sau, cu centurile de siguranta ale targii cu roti, de catre soferul ambulantei si asistenta in zona pieptului, a braului si a picioarelor, dupa care a fost urcat in ambulanta. Acelasi lucru l-a vazut si martora [...].

In declaratia din dat de 28.03.2012 inculpata [...] a declarata ca la momentul in care a observat-o, adica dupa preluarea victimei de noua ambulanta, targa era ridicata exact cum se vede in plansa fotografica din dosar, iar centurile acesteia erau cuplate. Nu isi explica cum a fost proiectat pacientul pe podea, dar banuieste ca in impact acesta a iesit de sub centuri. Soferul ambulantei a ramas incarcerat.

A mai declarat ca in caroserie ea s-a asezat pe „scaunul asistentei” si si-a cuplat centura de siguranta.

Nu a purtat discutii cu pacientul de nici o natura. Acesta era in stare de constienta.

La un moment dat a simtit ca ambulanta a franat brusc, dupa care a lovit cu capul cu partea dreapta peretele ambulantei si si-a revenit cand cineva incerca sa deschida usa ambulantei.

Mai arata ca circulai cu semnalele luminoase si acustice in functiune, iar despre impact care a fost foarte puternic nu a fost prevenita in nici un fel.

In declaratia din data de 08.05.2014, inculpata a declarat ca nu crede ca au parcurs o distanta foarte mare pana la locul accidentului, probabil cateva minute. Mai arata ca in acest timp in habitaclul ambulantei unde se afla pacientul nu au intervenit elemente de natura a acorda asistenta acestuia. La un moment dat au fost implicati intr-un accident rutier despre care nu isi aminteste mai nimic, probabil datorita impactului. Stie ca atunci cand si-a revenit era pe scaun si cineva incerca sa deschida usa laterala. Nu stie ce s-a intamplat in momentul accidentului cu pacientul, dar ulterior a constatat ca era pe pardoseala ambulantei, parca cu fata in jos, iar pe pardoseala era sange. Banuieste ca ar fi putut aluneca pe sub centuri in urma impactului.

La dosar se afla raportul de expertiza tehnica efectuat de expert [...] care concluzioneaza urmatoarele: cauza producerii accidentului o constituie neacordarea de prioritate ambulantei de catre conducatorul autoturismului Renault care in loc sa circule cat mai pe partea dreapta a drumului a virat stanga fara a acorda prioritate ambulantei care in premomentul accidentului circula pe banda de mijloc, cu semnalele acustice si luminoase in functiune.

Acest raport de expertiza tehnica auto efectuat la data de 22.02.2015 a fost comunicat inculpatului [...] la 05.05.2015, martorului [...] la 02.12.2015 si inculpatei [...] la data de 08.12.2015, adica dupa 7 luni de la comunicarea catre inculpat!!!

Inculpata a formulat obiectiuni la raportul de expertiza tehnica si a solicitat refacerea raportului de expertiza motivat, iar prin Ordonanta din data de 11.01.2016 organul de cercetare penala a respins cererea inculpatei de efectuare a unei noi expertize tehnice auto pe motiv ca nu sunt intrunite conditiile art.181 Cod pr.penala si de administrare a probei cu martori pe motiv ca nu este relevanta.

Analizand toate probele administrate in cauza, instanta a constatat ca toate probele coroborate conduc la faptul ca este dovedita savarsirea faptei de catre inculpatul [...]. Din probele administrate nu rezulta vina comuna cu conducatorul auto al ambulantei, astfel ca instanta a constatat vina exclusiva a inculpatului.

Cu privire la fapta de care este acuzata inculpata [...], in sensul ca „
a desfacut chingile speciale care-l tineau pe bolnav imobilizat pe targa pe care se afla culcat, iar aceasta a constituit cauza pentru care,
in urma tamponarii autospecialei cu autoturismul condus de inculpatul
[...], victima
[...]
a fost aruncata de pe targa si s-a lovit de obiectele din interiorul ambulantei, astfel ca a suferit leziuni corporale care au dus, ulterior, la decesul sau, la spitalul unde a fost internat pentru a primi ingrijiri mediale,
asa cum rezulta din raportul medico-legal de necropsie nr. 431/A3/2011 din data de 07.06.2013, al SJML Constanta”.

La punctul 6.9 din expertiza s-a raspuns la obiectivul: ”Sa se analizeze si sa se determine posibilitatea alunecarii si proiectarii victimei [...] de pe targa fixa din autospeciala SAJ Constanta pe podeaua autovehiculului , in conditiile asigurarii acesteia cu centurile de siguranta si sa se determine momentul aparitiei acestei proiectari (primul sau al doilea impact) prin simularea in program informatic, daca exista aceasta posibilitate.”

Instanta a constatat ca acest obiectiv al raportului de expertiza nu este legal stabilit de organul de cercetare penala intrucat simularea in program informatic nu este proba in procesul penal si nici metoda legala de efectuare a unei expertize tehnice auto.

Chiar si in alta ipoteza, concluziile raportului de expertiza auto in sensul ca in baza simularii cu PC-Crash rezulta ca in momentul primului impact dintre ambulanta si autoturism victima nu era asigurata in centuri sunt contradictorii si nu sunt lamurite cu nimic in continutul expertizei.

Ori, din declaratia inculpatei rezulta ca centurile erau cuplate imediat dupa accident, prin urmare expertul a concluzionat total eronat cu privire la a doua varianta de simulare cu pacientul nelegat de scaun in care pacientul s-a desprins de scaun in momentul impactului.

Din toate probele administrate instanta a constatat fara echivoc faptul ca pacientul era legat in centuri corespunzator in premomentul impactului si ca inculpata nu a actionat in nici un fel asupra chingilor(centurilor), acestea fiind cuplate si dupa impact. In declaratia sa data la 28.03.2012 inculpata a aratat ca la momentul la care a observat-o, adica dupa preluarea victimei de noua ambulanta, targa era ridicata exact cum se vede in plansa fotografica din dosar, iar centurile acesteia erau cuplate.

Instanta a constatat ca nu rezulta din nici o proba administrata legal in aceasta cauza ca inculpata ar fi desfacut chingile pacientului in premomentul accidentului rutier. Instanta mai constata ca expertul a ales pur si simplu ipoteza simulata a pacientului care nu este legat de scaun doar pentru ca in speta pacientul a fost gasit pe podea. Dar expertul nu se bazeaza in aceste concluzii pe nici un alt mijloc de proba strans si administrat in prezentul proces penal.

Ori, in luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului instanta hotaraste motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila.

In cauza acuzatia inculpatei [...] nu a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila, de fapt nu a fost dovedita deloc.

Instanta a inlaturat partea din expertiza tehnica auto ce priveste simularea in sistem informatic ca neavand valoare probatorie, intrucat simularea in sistem informatic nu este proba in procesul penal.

De asemenea, instanta observa ca nu s-a avut in vedere de catre organele de urmarire penala nici declaratia inculpatei din 28.03.2012 in care a precizat ca la preluarea pacientului de catre noua ambulanta chingile targii erau cuplate, iar targa era in pozitia ridicat ca in plansele fotografice de la dosar.

Impotriva sentintei penale nr. 473/17.04.2018 pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul nr. .../212/2016 au declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta, inculpatul [...], partile civile [...] si [...].

Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta a criticat gresita achitare a inculpatei [...], cu motivarea ca solutia se bazeaza pe o gresita interpretare a legii si a probelor administrate in cauza, solicitarea fiind de condamnare a inculpatei.

Inculpatul [...] a solicitat retinerea unei culpe de doar 50% in producerea decesului victimei [...], restul de culpa apartinand inculpatei [...]; a mai criticat individualizarea pedepsei, solicitarea fiind de reducere a acesteia, prin acordarea unei eficiente mai mari a dispozitiilor art. 396 alin. 10 Cod procedura penala.

Partile civile [...] si [...] au criticat solutia de respingere a actiunii civile pe care au formulat- o, apreciind ca se impune acordarea daunelor morale solicitate, in considerarea relatiei de afectiune cu victima.

Partile civile [...], [...], [...], [...] si [...] au declarat apel si impotriva incheierii din data de

2018. pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul nr. [...]/212/2016
      , apreciind ca in mod neintemeiat au fost acordate cheltuielile judiciare solicitate de inculpata [...], deoarece acestea nu au fost generate de exercitarea actiunii civile, ci de apararile efectuate pe latura penala a cauzei.

Examinand sentinta penala si incheierea penala apelate prin prisma criticilor formulate de apelanti, precum si din oficiu, conform art. 420 Cod procedura penala, Curtea constata urmatoarele:

Cu privire la apelurile declarate de partile civile [...] si [...] impotriva sentintei penale nr. 473/17.04.2018 pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul nr. [...]/212/2016,
curtea constata ca sunt tardive.

In conformitate cu dispozitiile art. 410 alin. 1 Cod procedura penala, termenul de apel este de 10 zile si curge de la comunicarea copiei minutei. Inculpatul a declarat apel dupa comunicarea sentintei penale, iar nu a minutei hotararii, insa termenul de apel se calculeaza de la data comunicarii minutei hotararii, care este anterioara comunicarii hotararii.

Astfel cum rezulta din comunicarile aflate la filele din dosarul primei instante, copia minutei a fost comunicata partilor civile [...] si [...] la datele de 26.04.2018 pentru [...]
,
respectiv 25.04.2018 pentru [...] ( prin afisare, termenul de comunicare considerandu-se implinit la data de 07.05.2018 ).

Avand in vedere data primirii copiei minutei, partile civile avea posibilitatea de a declara apel in termenul general de apel de 10 zile, calculat incepand cu data de 26.04.2018 pentru partea civila [...], respectiv data de 07.05.2018 pentru partea civila [...].

Termenul procedural de apel de 10 zile se calculeaza potrivit dispozitiilor art. 269 alin. 2 Cod procedura penala, potrivit cu care la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteste ora sau ziua de la care incepe sa curga termenul, nici ora sau ziua in care acesta se implineste. Asa fiind, termenul de apel de 10 zile este un termen ce se calculeaza pe zile libere.

In aceste conditii, tinand seama de dispozitiile art. 269 alin. 2 Cod procedura penala, curtea constata ca apelurile partilor civile [...] si [...], declarate la data de 24.05.2018, au fost formulat cu depasirea termenului procedural de 10 zile, intrucat ultima zi pentru declararea apelului cu respectarea termenului procedural era
07.05.2018
(zi lucratoare) pentru partea civila [...], respectiv

2018. pentru partea civila [...], motiv pentru care partile civile sunt decazute din exercitiul dreptului de a declara apel, conform art. 268 alin. 1 Cod procedura penala, iar apelurile declarate sunt tardive, urmand a fi respinse ca atare, fara posibilitatea instantei de apel de a analiza criticile sale privind fondul cauzei.

Cu privire la apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta,
curtea constata ca intemeiat a fost pronuntata solutia de achitare a inculpatei [...].

Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut ca inculpata [...] ar fi desfacut chingile speciale care il tineau pe bolnav imobilizat pe targa din ambulanta, ceea ce a determinat ca in timpul accidentului rutier bolnavul sa fie aruncat de pe targa, cu consecinta producerii unor leziuni corporale care au condus la deces.

Acuzatia s-a intemeiat pe concluziile raportului de expertiza tehnica efectuat in faza de urmarire penala, unde s-a retinut ca victima a cazut de pe targa din cauza faptului ca nu era asigurata cu cele trei centuri prevazute prin constructia targii; se motiveaza de expertul tehnic ca, daca centurile ar fi fost fixate, nu ar fi permis corpului pacientului sa treaca pe sub acestea, iar centurile din dreptul pieptului au o constructie speciala care nu permit corpului sa se deplaseze pe directia de mers a ambulantei, in cazul unei franari violente, dupa cum folia de culoare portocalie ar fi ramas pe targa, daca victima ar fi alunecat. Expertul tehnic a efectuat si o simulare, prin intermediul unui program informatic, ce l-a determinat sa formuleze aceste concluzii.

Curtea constata ca afirmatia privind conduita inculpatei [...] de a desface centurile cu care victima [...] a fost prinsa pe targa nu este sustinuta decat de concluziile din continutul expertizei tehnice. Este cert ca victima [...] a fost asigurata pe targa cu cele trei centuri, astfel cum rezulta din declaratiile partii civile [...], martorilor [...], [...], [...] si inculpatei [...]. De altfel, nici acuzarea nu sustine ca victima nu ar fi fost asigurata cu cele trei centuri la urcarea in ambulanta, astfel ca trebuie identificate probele care sustin acuzatia ca inculpata [...], in timpul transportului, ar fi desfacut centurile.

Inculpata [...], in mod constant, a declarat ca nu a desfacut centurile cu care ar fi fost asigurata victima.

Curtea constata ca la cercetarea la fata locului nu au fost efectuate verificari explicite privind starea centurilor de fixare a pacientului pe targa, pentru a se stabili daca acestea erau desfacute sau erau inchise, aspect esential pentru stabilirea eventualei vinovatii a inculpatei [...], insa au fost efectuate fotografii judiciare. In fotografiile nr. 23, 24 se observa si centurile de fixare a pacientului pe targa, insa acestea nu sunt suficient de clare pentru a permite formularea unor opinii certe, insa se poate distinge ca cel putin cele doua centuri de la nivelul picioarelor si al abdomenului par a fi legate, in timp ce pentru cea de la nivelul pieptului nu se pot face aprecieri, dar nu este exclusa posibilitatea de a fi fost desfacuta.

Verificarea starii centurilor de fixare in momentele imediat urmatoare accidentului rutier ar fi permis formularea unor aprecieri bazate pe elemente certe, in conditiile in care niciuna din persoanele audiate nu a putut furniza date privind starea centurilor de fixare dupa producerea accidentului rutier.

Raportul de expertiza tehnica concluzioneaza ca nu exista posibilitatea ca victima sa poata fi proiectata de pe targa, daca centurile erau fixate, insa din fotografiile judiciare nu se releva elemente speciale de constructie pentru centuri, care sa nu permita deplasarea persoanei, in cazul unui impact violent. Este vizibil ca centurile de fixare au un sistem simplu de prindere, care, contrar opiniei exprimate de expert, nu poate exclude proiectarea pacientului, mai ales daca acestea nu sunt fixate foarte strans pe corpul pacientului. De asemenea, din fotografiile judiciare atasate procesului verbal de cercetare la fata locului rezulta ca targa era ridicata, in zona partii superioare a corpului, justificat de faptul ca victima voma si in acest fel se impiedica o posibila asfixiere a cailor respiratorii. Chiar si inculpata [...] a declarat ca partea superioara a targii a fost ridicata la un unghi de 30 grade, insa din fotografiile judiciare pare a fi un unghi mai mare. In aceste conditii, aprecierea din expertiza ca, in momentul impactului, victima ar fi trebuit sa se deplaseze pe directia de mers a ambulantei, daca ar fi fost proiectata pe sub centuri, nu poate fi primita, deoarece nu tine cont de faptul ca targa era ridicata, ceea ce ar fi putut face ca victima sa cada in lateral. De altfel, simularea efectuata cu programul PC Crash a fost realizata cu pozitia targii la orizontala, fara a se tine seama ca fusese ridicata la un unghi de cel putin 30 grade, asa incat rezultatele obtinute la simulare nu sunt relevante, deoarece nu au fost folosite datele reale privind pozitia targii, ceea ce putea influenta modul in care pacientul ar fi putut fi proiectat.

Se mai sustine ca victima nu ar fi putut voma in zona mediana a targii, daca era prinsa in centuri, insa inculpata [...] a mentionat ca victima a vomat in ambulanta anterior plecarii, ceea ce explica prezenta urmelor de voma in acea zona.

Asadar, concluziile raportului de expertiza tehnica se bazeaza pe interpretarea unor elemente de fapt, dar care nu sunt in totalitate exacte, de aceea aprecierile trebuie primite cu rezerva, mai ales ca reprezinta doar opinii de specialitate bazate pe interpretari ale unor date indirecte sau variabile. Simularea efectuata prin folosirea unui program informatic nu a tinut seama de pozitia ridicata a targii, asa incat nici rezultatul nu poate fi avut in vedere, deoarece introducerea parametrilor initiali de lucru este foarte importanta, altfel putandu-se influenta direct rezultatele finale.

In sprijinul acuzatiei ca inculpata [...] ar fi desfacut centurile de fixare ale victimei [...] nu se aduc elemente de fapt certe, bazate pe constatari obiective la fata locului, declaratiile unor persoane, ci se invoca exclusiv concluziile raportului de expertiza tehnica, care insa se intemeiaza pe coroborarea unor date indirecte si rezultatul simularii efectuata prin folosirea programului informatic PC Crash. Acestea din urma nu pot fi considerate suficiente, intrucat hotararea de condamnare trebuie sa se intemeieze pe constarea existentei unor fapte, dincolo de orice indoiala rezonabila, standard ce nu este atins in cauza, mai ales ca aprecierile din expertiza nu sunt lipsite de critica, asa cum am aratat.

Luand in considerare ca nu s-a dovedit ca inculpata [...] a desfacut in timpul deplasarii centurile de fixare ale victimei [...], tinand seama ca nu este exclusa posibilitatea ca victima sa fi fost proiectata pe sub centuri, dat fiind forta mare a impactului (ambulanta se deplasa cu o viteza de 73 km/h in premomentul impactului, conform raportului de expertiza tehnica), avand in vedere ca din fotografiile judiciare efectuate la cercetarea la fata locului rezulta ce cel putin doua centuri de fixare erau inchise, dar si faptul ca concluziile raportului de expertiza tehnica coroboreaza date indirecte, ce sunt doar partial corecte, curtea apreciaza ca nu sunt suficiente elemente de fapt care sa conduca la concluzia ca inculpata [...]a contribuit la decesul victimei [...], prin aceea ca ar fi desfacut centurile de fixare care il tineau imobilizat pe pacient, in timpul transportului.

Trebuie avut in vedere faptul ca in materie penala functioneaza principiul prezumtiei de nevinovatie, prevazut de art. 4, potrivit caruia orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva, principiu care se intregeste cu principiul in dubio pro reo, potrivit caruia dupa administrarea intregului probatoriu orice indoiala in formarea convingerii organelor judiciare se interpreteaza in favoarea suspectului sau inculpatului.

Regula
in dubio pro reo
constituie un complement al prezumtiei de nevinovatie, un principiu institutional care reflecta modul in care principiul aflarii adevarului se regaseste in materia probatiunii. Ea se explica prin aceea ca, in masura in care dovezile administrate pentru sustinerea vinovatiei celui acuzat contin o informatie indoielnica tocmai cu privire la vinovatia faptuitorului in legatura cu fapta imputata, autoritatile judecatoresti penale nu isi pot forma o convingere care sa se constituie intr-o certitudine si, de aceea, ele trebuie sa concluzioneze in sensul nevinovatiei acuzatului si sa-l achite.

Infaptuirea justitiei penale cere ca judecatorul sa nu se intemeieze, in hotararile pe care le pronunta, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobandita pe baza de probe decisive, complete, sigure, in masura sa reflecte realitatea obiectiva (fapta supusa judecatii). Numai asa se formeaza convingerea, izvorata din dovezile administrate in cauza, ca realitatea obiectiva (fapta supusa judecatii) este, fara echivoc, cea pe care o infatiseaza realitatea reconstituita cu ajutorul probelor, in scopul cunoasterii. Chiar daca in fapt s-au administrat probe in sprijinul invinuirii, iar alte probe nu se intrevad ori pur si simplu nu exista si totusi indoiala persista in ceea ce priveste vinovatia, atunci indoiala „echivaleaza cu o proba pozitiva de nevinovatie” si deci inculpatul trebuie achitat.

Aceasta este si ipoteza in prezenta cauza, deoarece probele administrate nu au rasturnat prezumtia de nevinovatie a inculpatei [...], lipsind certitudinea ca inculpata a actionat in sensul mentionat in actul de sesizare a instantei, aceasta reprezentand doar o posibilitate, care nu permite pronuntarea unei solutii de condamnare.

In concluzie, curtea retine ca nu s-a dovedit ca inculpata [...] a desfacut centurile de fixare a victimei [...], de aceea singurul culpabil de producerea accidentului rutier si decesul victimei [...] este inculpatul [...], care a incalcat dispozitiile art. 37 alin. 2 si art. 54 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002.

Ca atare, se va mentine solutia de achitare a inculpatei [...], nefiind intemeiate criticile procurorului.

Cu privire la apelul declarat de inculpatul [...],
curtea constata ca nu este intemeiat.

Luand in considerare argumentele expuse anterior, la analiza apelului declarat de procuror, culpa in producerea accidentului rutier si urmarea produsa - decesul victimei [...] - apartine exclusiv inculpatului [...], asa incat nu se poate retine ca acesta are o culpa de doar 50%, concurenta cu o culpa de 50% a inculpatei [...].

Individualizarea pedepsei aplicata inculpatului [...] respecta criteriile de individualizare prev. de art. 74 Cod penal, inclusiv conduita procesuala sincera, ce a condus la retinerea cauzei de atenuare a pedepsei prev. de art. 396 alin. 10 Cod procedura penala.

Infractiunea de ucidere din culpa prev. de art. 178 alin. 1, 2 Cod penal este pedepsita cu inchisoarea de la 2 la 7 ani, iar prin aplicarea cauzei de atenuare a pedepsei prev. de art. 396 alin. 10 Cod procedura penala rezulta limite cuprinse intre 1 an si 4 luni si 4 ani si 8 luni inchisoare. Prima instanta a aplicat in concret o pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare, cuantum ce este orientat catre minimul special redus. Prin aplicarea cauzei de atenuare a pedepsei prev. de art. 396 alin. 10 Cod procedura penala instanta nu este obligata sa aplice o pedeapsa sub minimul special neredus, ci doar sa stabileasca o pedeapsa intre limitele speciale reduse prin aplicarea cauzei de reducere, in cazul de fata o pedeapsa cuprinsa intre 1 an si 4 luni si 4 ani si 8 luni inchisoare, conditie respectata de prima instanta, asa incat nu poate fi primita critica inculpatului privind neaplicarea cauzei de reducere a pedepsei.

La stabilirea cuantumului pedepsei prima instanta a luat in considerare modul de savarsire a infractiunii, natura acesteia, urmarea produsa, persoana inculpatului si conduita sa procesuala. Inculpatul [...] este singurul culpabil de producerea accidentului rutier si decesul victimei [...], iar incalcarea regulilor privind circulatia pe drumurile publice este grava, in conditiile in care inculpatul [...] nu a respectat reguli de baza, cum sunt cele prev. de art. 37 alin. 2 si art. 54 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, respectiv nu a acordat prioritate la trecerea unui autovehicul cu regim de circulatie prioritara si nu s-a asigurat corespunzator la trecerea de pe o banda pe alta. In urma accidentului rutier a survenit decesul victimei [...], dar si avarierea celor doua autovehicule implicate in accident, precum si a unei locuinte ce a fost lovita de ambulanta. Aceste urmari indica amploarea si gravitatea rezultatelor negative produse prin fapta ilicita a inculpatului.

Este real ca inculpatul a recunoscut savarsirea faptei, este o persoana integrata social, insa la individualizarea pedepsei trebuie sa se tine seama si de circumstantele reale de savarsire a faptei, si nu numai de persoana inculpatului, in asa fel incat sa se asigure un just echilibru intre toate aceste elemente, pentru a se stabili o pedeapsa corespunzator individualizata.

Astfel, circumstantele reale de comitere a faptei, urmarea produsa, chiar si cu luarea in considerare a persoanei inculpatului si a conduitei procesuale determina curtea sa considere necesara aplicarea pedepsei de 2 ani si 6 luni inchisoare, ce este oportuna si proportionala cu gravitatea faptei comise in circumstantele mai sus descrise si urmareste asigurarea echilibrului dintre protectia societatii prin mentinerea ordinii de drept si prevenirea savarsirii de noi infractiuni.

Drept urmare, nu este intemeiata solicitarea inculpatului [...] de aplicare a unei pedepse mai

reduse

Cu privire la apelul formulat impotriva incheierii din data de 07.05.2018 pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul nr. [...]/212/2016,
curtea constata ca prima instanta a obligat prin aceasta incheiere pe partile civile [...], [...] si [...] sa plateasca in solidar catre inculpata [...]suma de

500. lei, reprezentand onorariul aparatorului ales al inculpatei, conform chitantei nr. 290/30.03.2018, in temeiul art. 276 alin. 5 Cod procedura penala.

Dispozitiile art. 276 alin. 5 Cod procedura penala prevad ca „in caz de achitare, persoana vatamata sau partea civila este obligata sa plateasca inculpatului si, dupa caz, partii responsabile civilmente cheltuielile judiciare facute de acestia, in masura in care au fost provocate de persoana vatamata sau de partea civila”.

Cum inculpata [...] a fost achitata, acesta este indreptatita sa solicite de la persoana vatamata sau partea civila cheltuielile judiciare pe care le-a efectuat in cursul procesului penal, daca acestea au fost determinate de persona vatamata sau partea civila.

In cauza, cheltuielile judiciare pretinse de inculpata [...] reprezinta onorariul aparatorului ales, care a acordat asistenta juridica inculpatei atat pentru solutionarea actiunii penale, cat si a actiunii civile. Actiunea penala a fost exercitata din oficiu de organele de urmarire penala, independent de vointa partilor civile [...], [...] si [...], astfel ca cheltuielile judiciare efectuate de inculpata [...] in legatura cu solutionarea actiunii penale nu pot fi imputate acestora. Insa partile civile [...], [...] si [...] au exercitat actiunea civila in cadrul procesului penal, inclusiv fata de inculpata [...], de aceea cheltuielile efectuate de inculpata in legatura cu solutionarea actiunii civile sunt datorate de partile civile [...], [...] si [...], intrucat inculpata a fost achitata. Suma de 1.500 lei pretinsa de inculpata [...] include atat cheltuieli in legatura cu actiunea penala, cat si cu actiunea civila, fara sa fi fost diferentiate de inculpata, insa caracterul accesoriu al actiunii civile determina curtea sa aprecieze ca fiind mai reduse acestea, comparativ cu cele derivate din solutionarea actiunii penale.

Astfel, partile civile [...], [...] si [...] nu pot suporta intreaga suma de 1.500 lei, ci doar suma ce deriva din solutionarea actiunii civile, astfel ca neintemeiat prima instanta a acordat integral suma de

500. lei solicitata de inculpata. De aceea, se impune a se acorda inculpatei doar parte din suma de

500. lei, respectiv suma de 450 lei, ce este apreciata ca suficienta si exprimand cheltuielile determinate de solutionarea actiunii civile. In principal, asistenta juridica acordata inculpatei a vizat actiunea penala, asa incat din onorariul total mare parte a fost platit de inculpata in acest scop, din acest motiv curtea retine ca din suma de 1.500 lei doar 450 lei trebuie acordata inculpatei, ca avand legatura cu solutionarea actiunilor civile formulate de partile civile [...], [...] si [...].

Fata de aceste considerente, curtea apreciaza ca neintemeiat prima instanta a acordat inculpatei intreaga suma, urmand a se acorda numai suma de 450 lei, ce va fi defalcata in trei parti, fiecare dintre partile civile avand de achitat suma de 450 lei. Partile civile nu pot fi obligate in solidar sa plateasca suma de 450 lei, intrucat legea nu prevede aceasta forma a obligatiei datorate in temeiul art. 276 alin. 5 Cod procedura penala. Solidaritatea dintre debitori nu se prezuma, ea nu exista decat daca este stipulata in mod expres de parti ori este prevazuta de lege, astfel cum se prevede in art. 1445 Cod Civil. Deoarece in cazul obligatiei partilor civile de a plati cheltuielile judiciare catre inculpat nu este prevazuta solidaritatea, se aplica regula divizibilitatii.

In consecinta, se impune reformarea incheierii din data de 07.05.2018 pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul nr. [...]/212/2016, in sensul obligarii fiecareia dintre partile civile [...], [—] si [—] la plata a cate 150 lei fiecare catre inculpata [...], reprezentand cheltuieli judiciare.

Astfel, apelurile declarate de partile civile [...], [...] si [...] impotriva incheierii din data de

2018. pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul nr. [...]/212/2016 sunt fondate.

Referitor la apelurile declarate de partile civile [...] si [...] impotriva aceleiasi incheieri, curtea constata ca nu au obligati prin incheiere la plata cheltuielilor judiciare catre inculpata [...], astfel ca nu pot fi retinute elemente de nelegalitate sau de netemeinicie in ceea ce ii priveste, urmand a fi respinse apelurile acestora impotriva incheierii din data de 07.05.2018 pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul nr. [...]/212/2016.

Pentru aceste considerente, in baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedura penala curtea va respinge ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta si inculpatul [...] impotriva sentintei penale nr. 473/17.04.2018 pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul nr. [...]/212/2016.

In baza art. 421 pct. 1 lit. a Cod procedura penala curtea va respinge ca tardive apelurile declarate de partile civile [...] si [...] impotriva sentintei penale nr. 473/17.04.2018 pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul nr. [...]/212/2016.

In baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedura penala curtea va respinge ca nefondate apelurile declarate de partile civile [...] si [...] impotriva incheierii din data de 07.05.2018 pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul nr. [...]/212/2016.

In baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedura penala vor fi admise apelurile declarate de partile civile [...], [...] si [...] impotriva incheierii din data de 07.05.2018 pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul nr. [...]/212/2016.

In baza art. 423 alin. 1 Cod procedura penala se va desfiinta integral incheierea din data de

2018. pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul nr. [...]/212/2016 si, rejudecand:

In baza art. 279 Cod procedura penala raportat la art. 276 alin. 5 Cod procedura penala va fi admisa in parte cererea formulata de inculpata [...] si va obliga fiecare din partile civile [...], [...] si [...] la plata a cate 150 lei fiecare catre inculpata [...], reprezentand cheltuieli judiciare.

In baza art. 275 alin. 2 Cod procedura penala vor fi obligati inculpatul [...] si partile civile [...] si [...] la plata a cate 300 lei fiecare, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat in apel, ca efect al respingerii apelurilor.

In baza art. 275 alin. 3 Cod procedura penala celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat in apel vor ramane in sarcina acestuia.

Sentinta penala nr. 1006/P/02.11.2018 Judecator redactor Marius Damian Mitea

A