Contestatie la executare somatie de plata

Legislatie relevanta
:
art.179 alin.3 Legea nr.263/2010, art.181 alin.1 Legea nr.263/2010.

Rezumat
:  
Contestatie tardiva. Apararile pe care le mai poate invoca pensionarul in cadrul unei contestatii, odata ce titlul executoriu este deja pus in executare, iar contestatorul se raporteaza la ultima somatie primita de la intimata, somatie care il incunostinta doar cu privire la restul de debit ramas inca neexecutat.

Obiectul judecatii il constituie contestatia formulata impotriva titlului executoriu reprezentat de decizia  de debit din 29 martie 2012, emisa de Casa Judeteana de Pensii, solicitandu-se anularea tuturor formelor de executare silita, exercitate in baza titlului executoriu contestat, inclusiv a somatiei  de plata din 7 iunie 2017 si intoarcerea executarii silite.

Prin decizia din 29.03.2012, emisa de intimata Casa Judeteana de Pensii, s-a dispus constituirea unui debit in sarcina contestatoarei in suma totala de 14 486 lei, reprezentand drepturi de pensie incasate necuvenit in perioada 2009 – 2012. Plata necuvenita a drepturilor a fost generata de nerespectarea procedurii legate de expertizare asupra capacitatii de munca. Decizia de recuperare a sumelor constituie titlu executoriu (art. 179 alin.3  Legea nr.263/ 2010). Contestarea a luat la cunostinta de actele de executare silita efectuate de intimata incepand cu august 2012 si nu poate sustine ca nu a stiut de existenta acestora.

Prin somatia din 7.06.2017 contestatoarea a fost instiintata cu privire la debitul ramas neplatit 9522 lei, in baza titlului executoriu, insa acesta reprezinta un act de executare distinct, prin intermediul caruia debitorul este incunostintat in legatura cu plata sumelor prevazute in titlul executoriu.

Contestatoarea a promovat prezenta contestatie ulterior comunicarii somatiei din 7 iunie 2017, iar contestatia sa ar fi trebuit sa vizeze doar acest act de executare si nu titlul executoriu reprezentat de decizia din 29.03.2012 emisa de Casa Judeteana de Pensii.

 

   Decizia civila nr.399/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

 

Prin sentinta civila nr.196/22.02.2018 Tribunalul Galati a admis exceptia tardivitatii contestatiei la executare formulata impotriva titlului executoriu.

A respins contestatia la executare formulata de contestatoarea ..., in contradictoriu cu intimata ..., impotriva titlului executoriu ca fiind tardiv formulata.

A respins contestatia la executare formulata de contestatoarea ..., in contradictoriu cu intimata ... impotriva actelor de executare si cererea de intoarcere a executarii silite ca fiind nefondate.

Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Galati sub nr. 13682/233/2017 la data de 06.07.2017, contestatoarea ... a formulat in contradictoriu cu intimata Casa Judeteana de Pensii X contestatie la executare impotriva executarii silite pornita impotriva sa, solicitand anularea titlului executoriu reprezentat de decizia nr. 240/29.03.2012 emisa de intimata, anularea tuturor formelor de executare si intoarcerea executarii silite prin restituirea sumelor retinute prin poprire din pensie.

In motivarea cererii, contestatoarea a aratat ca intimata nu a emis titlu de creanta care sa stea la baza emiterii titlului executoriu, respectiv a deciziei nr. 240/29.03.2012, titlu care putea fi atacat in contencios administrativ conform art. 205 Cod procedura fiscala.

A mai aratat ca titlul executoriu nu i-a fost comunicat, iar simpla publicare a acestuia pe site-ul unitatii fara o comunicare personala echivaleaza cu necomunicarea acestuia si chiar inexistenta titlului de creanta, avand in vedere dispozitiile art. 44 Cod procedura fiscala, care prevad faptul ca actele administrative fiscale se comunica prin publicitate doar in situatii de exceptii, dupa epuizarea celorlalte modalitati de comunicare.

Referitor la inexistenta titlului de creanta care sa stea la baza emiterii deciziei nr. 240/29.03.2012, a  aratat ca potrivit art. 172 Cod procedura fiscala, persoanele interesate pot face contestatie impotriva oricarui act de executare efectuat cu incalcarea dispozitiilor legale, contestatia putand fi facuta si impotriva titlului executoriu in temeiul caruia a fost pornita executarea silita, in cazul in care acest titlu nu este o hotarare data de o instanta de judecata sau de un alt organ jurisdictional si daca pentru contestarea lui nu exista o alta procedura prevazuta de lege.

Referitor la motivele contestatiei la executare, a aratat ca potrivit art. 110 alin. 2 si 3 Cod procedura fiscala colectarea creantelor fiscale se face in temeiul unui titlu de creanta sau al unui titlu executoriu, dupa caz, ca titlu de creanta este actul prin care se stabileste si se individualizeaza creanta fiscala, precum si faptul ca actul fiscal produce efecte din momentul comunicarii acestuia, potrivit art. 45 Cod procedura fiscala, acesta devenind titlu executoriu la data la care creanta fiscala este scadenta potrivit art. 141 alin. 2 Cod procedura fiscala.

In prezenta cauza, s-a sustinut ca nu exista titlu de creanta si nu a fost comunicat, astfel ca in mod gresit s-a declansat executarea silita.

Un alt motiv al contestatiei la executarea vizeaza incalcarea dispozitiilor art. 119 Cod procedura fiscala, potrivit carora intimata avea obligatia de a intocmi decizii de impunere pentru respectivele sume incasate necuvenit, decizii care trebuiau sa cuprinda si modul de calcul. Astfel, chiar daca in titlu executoriu sunt mentionate sume de plata, in cel mai rau caz intimata trebuia sa intocmeasca un proces verbal prin care sa indice modul de calcul in temeiul art. 142 Cod procedura fiscala.

Mai mult, intimata avea si obligatia notificarii anuale a debitului si emiterii anuale a deciziilor de impunere, insa in prezenta cauza nu s-a emis nici macar titlu de creanta, iar titlu executoriu nu i-a fost comunicat, fiindu-i comunicata doar somatia nr. 7996/07.06.2017 la data de 21.06.2017.

Pe fondul cauzei a aratat ca nu datoreaza sumele pretinse de intimata, intrucat din actele medicale atasate rezulta ca sufera de coxartroza avand proteza la piciorul drept si multiple afectiuni ce dateaza din perioada 2008-2009. Prin urmare, decizia de pensionare anticipata a fost emisa in mod legal si nu este culpa sa ca medicul de la Medicina Muncii este cercetat penal.

Mai mult, a fost reanalizata din punct de vedere medical in anul 2012 si s-a dispus iesirea sa la pensie pe caz de boala pe baza acelorasi argumente care au stat la baza emiterii deciziei de pensionare din anul 2009, astfel ca sumele primite in perioada 2009-2012 le-a incasat cu titlu legal.

In drept, cererea nu a fost motivata.

Cererea este scutita de la plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar in temeiul art. 157 din Legea nr. 263/2010.

Legal informata, intimata C.J.P. a formulat intampinare, prin care a invocat exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Galati avand in vedere dispozitiile art. 152 din Legea nr. 263/2010 si art. 35 din Legea nr. 304/2004, iar pe fond a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.

In motivarea cererii, a aratat ca in cauza contestatoarea a fost inscrisa la pensie de invaliditate gradul II cu incepere de la 30.10.2009 in baza deciziei asupra capacitatii de munca nr. 3396/27.10.2009, prin decizia nr. 227181/25.11.2009, astfel ca a beneficiat de pensie de invaliditate gradul II in perioada 30.10.2009-29.02.2012, in baza Legii nr. 19/2000.

Ca urmare a verificarilor efectuate s-a constatat ca numita ... a beneficiat de pensie de invaliditate fara respectarea procedurii de incadrare in grad de invaliditate pentru perioada 30.10.2009-29.02.2012, fiind emisa in acest sens decizia administrativa de debit nr. 227181/14.03.2012, definitiva prin necontestare.

In baza acestei decizii administrative s-a emis titlul executoriu, respectiv decizia nr. 240/29.03.2012 privind recuperarea sumelor incasate necuvenit, respectiv suma de 14.846 lei.

Ulterior, printr-o noua decizie medicala nr. 533/10.04.2012, ca urmare a evaluarii capacitatii de munca s-a stabilit ca numita ... este incadrabila in gradul III de invaliditate, decizie care produce efecte doar pentru viitor, motiv pentru care s-a emis si decizia administrativa nr. 227181/13.06.2012.

Prin urmare, fata de dispozitiile art. 107 din Legea nr. 263/2010 se impune recuperarea sumelor incasate necuvenit, la care se adauga si sumele platite pentru transmiterea pensiei, iar incepand cu data de 12.04.2012 contestatoarei i s-au facut retineri lunare de 100 lei.

A mai aratat ca urmare a controlului Curtii de Conturi s-a constatat ca pentru recuperarea debitelor (inclusiv a contestatoarei) de catre institutie se realizeaza prin sume mici, fapt pentru care se impune aplicarea concomitenta a procedurilor de executare silita, fiind emisa somatie in acest sens pentru suma de 9.522 lei, cu respectarea dispozitiilor legale aplicabile.

In drept, au fost invocate dispozitiile art. 205-208 Cod procedura civila.

Prin sentinta civila nr. 6641/13.10.2017 Judecatoria Galati a admis exceptia necompetentei materiale si a declinat competenta de solutionare in favoarea Tribunalului Galati, pe rolul acesteia dosarul fiind inregistrat sub acelasi numar, la data de 17.11.2017.

In temeiul dispozitiilor art. 258 din noul Cod procedura civila, instanta a incuviintat pentru parti proba cu inscrisuri.

La termenul de judecata din data de 01.02.2018 instanta a invocat din oficiu exceptia tardivitatii contestatiei la executare formulata impotriva titlului executoriu reprezentat de decizia nr. 240/29.03.2012 emisa de C.J.P.

Analizand si coroborand materialul probator administrat in prezenta cauza, instanta a retinut urmatoarele:

Contestatoarea ... a beneficiat de drepturi de asigurari sociale, respectiv pensie pentru pierderea capacitatii de munca in baza deciziei asupra capacitatii de munca nr. 3396/27.10.2009, fiind incadrat in gradul II de invaliditate, incepand cu data de 30.10.2009, in baza deciziei nr. 227181/25.11.2009 emisa in baza Legii nr. 19/2000.

Ulterior, au fost revizuite deciziile medicale asupra capacitatii de munca, iar in temeiul dispozitiilor art. 107 din Legea nr. 263/2010, s-a emis decizia administrativa de revizuire nr. 227181/14.03.2012 prin care s-a constatat ca nu s-a respectat procedura legala de expertizare asupra capacitatii de munca, decizie definitiva prin necontestare.

Ulterior, potrivit acestei decizii, avand in vedere si dispozitiile art. 107 alin. 2 si art. 179 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 s-a emis decizia nr. 240/29.03.2012 privind recuperarea sumelor incasate necuvenit pentru perioada 30.10.2009-29.02.2012.

Contestatia la executare vizeaza si aceasta decizie, care constituie titlu executoriu si care putea fi contestata potrivit art. 179 alin. 4 din Legea nr. 263/2010 in termen de 15 zile de la comunicare, potrivit art. 173 din Codul fiscal. Practic, in baza acesteia s-a pornit executarea silita pentru recuperarea debitului in cuantum de 14.846 lei, fiind emisa somatie in acest sens, respectiv somatia nr. 996/07.06.2017 care formeaza obiectul prezentei cereri.

In prezenta cauza, cum contestatia vizeaza si titlul executoriu reprezentat de  decizia de recuperare a debitului nr. 240/29.03.2012, instanta a retinut  ca aceasta putea fi promovata in termen de 15 zile de la comunicare, dar prezenta contestatie a fost formulata la data de 06.07.2017, la mai mult de 5 ani de la data emiterii si sistarii dreptului la pensie prin decizia nr. 227181/14.03.2012, decizie care nu a fost contestata, aceasta devenind definitiva.

Mai mult, s-a retinut  si faptul ca incepand cu luna august 2012 au fost poprite veniturile contestatoarei, in vederea recuperarii debitului, dupa cum reiese din fisa de plata a contestatoarei, astfel ca se putea promova contestatie la executare impotriva titlului executoriu in termen de cel mult 15 zile de la data primei popriri, respectiv luna august 2012, data la care a luat cunostinta de executarea silita inceputa impotriva sa.

 Fata de toate acestea s-a constatat ca exceptia tardivitatii este intemeiata fiind respinsa contestatia la executare impotriva titlului executoriu ca fiind tardiv formulata.

Insa, chiar si in cazul in care nu ar fi fost tardiva contestatia la executare, instanta a retinut ca s-ar fi putut invoca aspecte legate de procedura, de forma, dar si aspecte de fond.

Ori, in prezenta cauza, in ceea ce priveste decizia nr. 240/29.03.2012 privind recuperarea sumelor incasate necuvenit, instanta a retinut  ca aceasta a fost intocmita cu respectarea dispozitiilor din Ordinul nr. 1232/09.11.2011 al Presedintelui C.N.P.P., art. 140 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, art. 9 alin. 4 din Statutul C.N.P.P. prin care s-a aprobat formularele deciziilor pe care le pot emite, astfel ca nu a fost  avuta in vedere sustinerea contestatorului ca este nula.  

Instanta a retinut ca in conditiile in care decizia medicala asupra capacitatii de munca emisa ca urmare a evaluarii capacitatii de munca prin care s-a modificat gradul de invaliditate nu a fost contestata potrivit art. 71 alin. 6 din Legea nr. 263/2010, aceasta a ramas definitiva.

 Mai mult, urmare a analizarii dosarului de pensie, s-a retinut ca nu s-a emis direct decizia de stabilire a debitului, ci o decizie de revizuire prin care s-a sistat plata pensiei, s-a revizuit pensia stabilita anterior si s-a dispus recuperarea sumelor incasate necuvenit. Asa cum rezulta din continutul acestei decizii, potrivit art. 149 din Legea nr. 263/2010, impotriva acestei decizii se putea formula contestatie la comisia de contestatii.

In cadrul acelei contestatii, se putea invoca apararile cu privire la existenta sau inexistenta actelor medicale, la modalitatea in care partea si-a indeplinit obligatiile prevazute de lege privind prezentarea documentelor medicale, prezentarea la expertizare, eventuala culpa in intocmirea dosarului de pensionare.

Decizia de stabilire a debitului, analizata in prezenta cauza, este un act subsecvent deciziei de revizuire. Legalitatea deciziei de stabilire a debitului depinde, in primul rand de legalitatea deciziei de revizuire. Conform principiului general de drept, nulitatea actului principal atrage nulitatea actului subsecvent, si nu invers.

Astfel, apararile de fond ar fi putut viza numai neregularitati ale modului de stabilire a dreptului: erori de calcul, perioada pentru care s-a calculat debitul, dar nu si aspectele care vizeaza legalitatea acordarii sau nu a pensiei de invaliditate. Acestea ar fi putut fi invocate in contestatiile impotriva deciziei asupra capacitatii de munca, asupra deciziei de revizuire, pentru care legea a prevazut cai de atac separate. In acest sens, s-a stabilit si prin dispozitiile art. 172 alin. 3 din Codul fiscal coroborate cu dispozitiile art. 713 alin. 2 Cod procedura civila.

Restituirea sumelor, asa cum s-a stabilit prin decizie, este obligatorie, indiferent de existenta sau inexistenta culpei contestatoarei. In cauza, decizia prin care s-a stabilit recuperarea sumelor e definitiva, iar Casa Teritoriala de Pensii era obligata sa emita decizia prin care se stabileste cuantumul sumei incasate necuvenit, decizie ce constituie titlu executoriu. Sumele incasate de contestatoare cu titlu de prestatii de asigurari sociale sunt necuvenite, nu mai au temei legal, intrucat decizia prin care erau stabilite a fost revizuita.

Este adevarat ca ulterior, printr-o noua decizie medicala nr. 533/10.04.2012, in urma unei noi evaluari asupra capacitatii de munca s-a stabilit ca numita ... este incadrabila in gradul III de invaliditate, insa s-a retinut ca aceasta decizie produce efecte doar pentru viitor, motiv pentru care s-a emis si decizia nr. 227181/13.06.2012 privind acordarea pensiei de invaliditate. Nu a fost retinuta nici sustinerea contestatoarei in sensul ca nu stie ce reprezinta sumele de plata, intrucat din anexa la decizia nr. 240/29.03.2012 rezulta sumele incasate necuvenit, un total de 14.846 lei, executata partial prin poprire, astfel ca a mai ramas de recuperat suma de 9.522 lei, pentru care     s-a emis si somatia la data de 07.06.2017.

In aceste conditii, s-a retinut ca motivele prezentei contestatii impotriva somatiei vizeaza de fapt modul in care s-a stabilit debitul prin titlul executoriu.

Reiese ca nu se critica de catre contestator modul in care se face executarea, care nu a invocat vreun motiv de nulitate a somatiei, ca act de executare, astfel ca instanta a constatat faptul ca aceasta cuprinde toate mentiunile obligatorii prevazute de art. 668 Cod procedura civila fiind  respinsa contestatia la executare ca fiind nefondata.

Ca o consecinta a modului de solutionare a contestatiei la executare, instanta a retinut ca nu sunt intrunite nici conditiile pentru a se dispune intoarcerea executarii silite prin restabilirea situatiei anteriore, astfel cum sunt reglementate prin dispozitiile art. 723 Cod procedura civila si prin urmare a  respins si aceasta cerere ca fiind nefondata.

Impotriva sentintei civile a declarat apel contestatoarea ..., criticand-o pentru urmatoarele motive:

Hotararea instantei de fond privitoare la exceptia tardivitatii este nelegala, intrucat nu exista un titlu de creanta emis de intimata C.J.P., care sa stea la baza emiterii titlului executoriu, respectiv a deciziei privind recuperarea sumelor nr. 240/29.03.2012, pe care sa il poata ataca in contencios administrativ conform art. 205 din Codul de procedura fiscala.

A aratat si dovedit ca acest titlu executoriu al intimatei nu i-a fost comunicat, astfel incat se poate considera ca nu exista si nu poate produce efecte juridice.

Simpla publicare a titlului executoriu pe site-ul unitatii fara o comunicare personala echivaleaza cu necomunicarea si chiar inexistenta titlului de creanta, avand in vedere ca dispozitiile art. 44 din Codul de procedura fiscala prevad faptul ca actele administrativ fiscale se comunica prin publicitate doar in situatii de exceptie, dupa epuizarea celorlalte modalitati de comunicare.

Casa Judeteana de Pensii X nu i-a comunicat titlul de creanta, titlul executoriu si nici somatia in baza careia s-au retinut sume din pensie, ci numai adresa nr. 7996/07.06.2017 comunicata la 21.06.2017, intelegand ca datoreaza bani fara sa stie exact motivatia.

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca, eludand legea in privinta modalitatii de comunicare a titlului de creanta si a actelor de executare, intimata trebuie sa fie sanctionata prin anularea tuturor formelor de executare silita, cu consecinta intoarcerii executarii prin restituirea sumelor retinute ilegal din pensie.

Mai mult decat atat, reprezentantul intimatei, desi i s-a pus in vedere sa depuna dovada comunicarii deciziei nr. 240/2012, nu a putut depune niciun act in acest sens, fapt ce dovedeste in plus justetea sustinerilor sale.

Ca atare, nu se poate retine ca titlul executoriu trebuia atacat in 15 zile de la comunicare, intrucat nu a existat o comunicare.

Contrar sustinerilor instantei, nu avea cum sa atace acest titlu nici in momentul in care intimata a inceput sa ii retina din pensie, intrucat nu i s-a comunicat decizia in materialitatea ei si nu avea cum sa atace cuponul de pensie, avand in vedere ca acesta nu constituie act de executare silita.

Totodata, datorita starii de invaliditate, nici nu a avut resursele fizice necesare pentru a merge in nenumarate audiente la intimata ca sa afle care este actul pus in executare silita.

Ca atare, a atacat unicul act de executare care i s-a comunicat, respectiv adresa nr. 7996/07.06.2017 din care rezulta si numarul si data titlului executoriu.

De asemenea, se mentioneaza de o decizie de revizuire care ar fi precedat deciziei nr. 240/2012, dar nici aceasta nu i s-a comunicat pentru a putea fi atacata in contencios administrativ.

Ca atare, in mod nelegal instanta de fond a admis exceptia tardivitatii invocata din oficiu.

Pe fond, considera ca intimata a declansat in mod nelegal procedura executarii silite impotriva sa, in conditiile in care titlul de creanta nu a fost comunicat in conformitate cu prevederile art. 44 Cod procedura fiscala, si nici nu exista.

In raport de textele legale mentionate, nu numai opozabilitatea, dar si producerea efectelor titlului executoriu este conditionata de comunicarea titlului de creanta catre contribuabil, acesta luand astfel cunostinta de existenta obligatiei de plata in sarcina sa, precum si de data scadenta a acesteia.

Per a contrario
, in lipsa comunicarii titlului de creanta, anterior inceperii executarii, organul fiscal nu poate pretinde aducerea la indeplinire a obligatiei de plata, cu atat mai mult nu poate proceda la executarea silita a acesteia.

Altfel spus, titlul de creanta necomunicat nu poate deveni titlu executoriu, intrucat nu poate expira termenul de contestare a titlului de creanta si nici termenul de plata, iar executarea facuta in temeiul unui titlu de creanta necomunicat este nula din moment ce titlul de creanta nu a devenit titlu executoriu, executarea fiind facuta astfel in lipsa acestuia.

Intimata a incalcat dispozitiile art. 119 Cod procedura fiscala, conform carora, in situatia de fata, avea obligatia de a intocmi decizii de impunere pentru pretinsele sume incasate necuvenit, decizii care urmau sa cuprinda si modul de calcul al acestora.

Chiar daca in titlul executoriu sunt trecute sume de plata, intimata avea obligatia de a emite un proces-verbal prin care sa arate modul de calcul al acestor sume in temeiul art. 142 Cod procedura fiscala.

Neprocedand in acest mod, executarea silita este nelegala si se impune a fi anulata.

Conform dispozitiilor Codului de procedura fiscala, intimata avea obligatia notificarii anuale a debitului si emiterea anuala a deciziilor de impunere pentru a da posibilitatea contribuabilului sa achite sau sa conteste respectivele decizii.

In cazul de fata, nu exista titlu de creanta care sa stea la baza emiterii titlului executoriu care nu i-a fost comunicat, unicul act comunicat fiind somatia nr. 7996/07.06.2017, comunicata la data de 21.06.2017.

Pe fondul cauzei considera ca nu datoreaza sumele pretinse de intimata, intrucat, asa cum rezulta din multiplele acte medicale atasate contestatiei, sufera de coxartroza, avand proteza la piciorul drept si multiple afectiuni ce dateaza din perioada 2008-2009, decizia de pensionare anticipata pe caz de boala fiind emisa in mod legal, in baza actelor medicale doveditoare.

Nu este culpa sa ca medicul de la medicina muncii, care a emis adeverinta care a stat la baza emiterii deciziei de pensionare in anul 2009, a fost cercetat penal pentru emiterea in fals a unor astfel de decizii.

In cazul sau decizia a fost emisa pe drept, in baza afectiunilor de care sufera astfel incat nu poate fi vorba de sume incasate necuvenit.

Mai mult, dupa intocmirea dosarului penal al medicului a fost reanalizata din punct de vedere medical, in anul 2012 s-a dispus iesirea sa la pensie pe caz de boala in baza acelorasi argumente care au stat la baza emiterii deciziei de pensionare din anul 2009.

Acest lucru dovedeste ca, in cazul sau actele au fost emise legal de catre medicul de la medicina muncii si ca sumele primite cu titlul de pensie in perioada 2009-2012 le-a incasat cu titlu legal, in baza a numeroase acte medicale, si nu pot constitui sume incasate necuvenit.

Pe de alta parte, sumele pretinse sunt imense si nu are posibilitatea de a le achita, in conditiile in care are nevoie de ingrijiri medicale permanente.

Instanta de fond nu a analizat sustinerile  formulate, unica argumentare fiind aceea ca exista o decizie de revizuire definitiva care nu a fost atacata, fara a lua in calcul ca acea decizie nu a fost comunicata ca sa poata fi atacata.

Nepronuntandu-se pe toate apararile sale, desi a intrat si pe fondul cauzei, instanta de fond a pronuntat o hotarare motivata partial, multe din aspectele invocate fiind nemotivate.

A solicitat admiterea apelului, desfiintarea sentintei civile apelate si, in rejudecare, admiterea contestatiei la executare.

Intimata Casa Judeteana de Pensii ... a formulat intampinare, solicitand respingerea apelului ca nefondat si pastrarea in tot a sentintei civile, in sensul respingerii actiunii contestatoarei ca fiind nefondata.

In fapt, contestatoarea a obtinut pensia de invaliditate in baza unei decizii medicale de incadrare in gradul II emisa in lipsa documentatiei medicale care sa certifice respectarea procedurii de incadrare in grad de invaliditate, astfel ca legea autorizeaza in mod expres revizuirea dreptului de pensie stabilit initial, actul administrativ ce a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice a redevenit revocabil pentru ca a fost obtinut prin frauda, ilegalitatea lui deriva si din conduita culpabila si a contestatoarei.

In acest context, in temeiul art. 106 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin HG nr. 257/2011, s-a efectuat revizuirea deciziilor medicale asupra capacitatii de munca in perioada anilor 2009-2011. Verificarea in vederea revizuirii deciziilor medicale s-a efectuat conform procedurii de verificare a incadrarii in grad de invaliditate prevazuta in anexa nr. 2 la Ordinul nr. 1418/2011 prin convocarea pensionarului si expertizarea medicala asupra capacitatii de munca cu emiterea deciziei medicale cu efect pentru viitor.

Din verificarile efectuate de catre o echipa de control a CNPP si comisia de verificare constituita la nivelul Casei Judetene de Pensii ... s-a constatat ca numita ... nu are dosar medical in evidenta cabinetului de expertiza medicala nr. 4 si ca a solicitat acordarea pensiei de invaliditate in baza unei decizii medicale de incadrare in gradul II emisa in lipsa documentatiei medicale care sa certifice respectarea procedurii de incadrare in grad de invaliditate.

Drept urmare, debitul constatat din decizia nr. 240/29.03.2012, reprezentand suma incasata necuvenit in perioada 30.10.2009-29.02.2012, s-a efectuat cu respectarea dispozitiilor legale in materia asigurarilor sociale, asupra acestuia au fost aplicate masurile de executare silita prevazute de Codul de procedura fiscala coroborat cu Codul de procedura civila, inca din anul 2012.

Motivat de faptul ca exista suspiciuni asupra autenticitatii unor inscrisuri ce au stat la baza deschiderii dreptului de pensie privind-o pe contestatoarea ..., a fost inaintata organelor de cercetare penala plangerea penala nr. D4339/17.04.2012, ca o completare la Dosar nr. 1046/P/2011 inregistrat la Parchetul de pe langa Tribunalul Galati.

A apreciat ca solutia primei instante este legala si temeinica, intrucat institutia intimata a respectat legislatia de asigurari sociale (Legea nr. 263/2010) si Codul de procedura fiscala.

A depus la dosar o copie a plangerii penale inregistrata sub nr. D4339/17.04.2012 adresata Parchetului de pe langa Tribunalul Galati.

Examinand sentinta civila apelata potrivit motivelor invocate si dispozitiilor legale incidente, in conformitate cu prevederile art. 479 alin. 1 din noul Cod de procedura civila curtea apreciaza apelul ca fiind nefondat pentru urmatoarele considerente:

In speta, prima instanta a analizat circumstantele cauzei, iar considerentele hotararii cuprind motivele de fapt si de drept care i-au format convingerea in pronuntarea unei atare solutii. Faptul ca apelanta-contestatoare nu este de acord cu interpretarea data situatiei de fapt si prevederilor legale incidente, criticandu-le ca atare, nu inseamna si ca lipsesc argumentele retinute de instanta, care s-a pronuntat in limitele investirii sale, prin indicarea unor temeiuri de fapt si de drept aplicabile cauzei dedusa judecatii, rezultand din analiza situatiei de fapt raportata la probele administrate in cauza.

Privind litigiul dintre parti, prima instanta a solutionat cauza dedusa judecatii in principal pe calea exceptiei de tardivitate, determinata de momentul formularii contestatiei, 06.07.2017, prin raportare si la succesiunea popririlor efectuate  din veniturile contestatoarei incepand cu luna august 2012, data luarii la cunostinta de executarea silita inceputa impotriva sa.

Potrivit prevederilor art. 245 alin. 1 din noul Cod de procedura civila exceptia procesuala este mijlocul prin care, in conditiile legii, partea interesata, procurorul sau instanta invoca, fara sa puna in discutie fondul dreptului, neregularitati procedurale privitoare la compunerea completului sau constituirea instantei, competenta instantei ori la procedura de judecata sau lipsuri referitoare la dreptul la actiune urmarind, dupa caz, declinarea competentei, amanarea judecatii, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.

In ceea ce priveste procedura lor de solutionare, dispozitiile art. 248 alin. 1 din noul Cod de procedura civila stabilesc ca instanta sa se pronunte mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.

In speta, obiectul judecatii il constituie contestatia formulata de contestatoarea ... impotriva titlului executoriu reprezentat de decizia nr. 240/29.03.2012 emisa de intimata Casa Judeteana de Pensii, solicitandu-se anularea tuturor formelor de executare silita exercitate in baza titlului executoriu contestat, inclusiv a somatiei nr. 7996/07.06.2017 si, accesoriu acestora, intoarcerea executarii prin restituirea sumelor de bani ce i-au fost retinute din pensie.

De mentionat faptul ca, prin decizia nr. 240/29.03.2012 emisa de intimata Casa Judeteana de Pensii ... s-a dispus constituirea in sarcina contestatoarei ... a unui debit in suma totala de 14.486 lei, reprezentand drepturi de pensie incasate necuvenit pe perioada 30.10.2009-29.02.2012, plata necuvenita a drepturilor fiind generata de nerespectarea procedurii legale de expertizare asupra capacitatii de munca.

Potrivit prevederilor art. 179  alin. 3 din Legea nr. 263/2010 decizia de recuperare a sumelor incasate necuvenit cu titlu de prestatii de asigurari sociale constituie titlu executoriu, iar potrivit art.
181 alin. 1 din aceeasi lege, prin derogare de la prevederile art. 226 alin. 10 din Codul de procedura fiscala, debitele provenite din prestatii de asigurari sociale/alte drepturi prevazute de legi speciale se recupereaza prin retinere/compensare din/cu drepturile lunare platite debitorului prin casele teritoriale de pensii.

In consecinta, intimata Casa Judeteana de Pensii ... a procedat la recuperarea debitului de mai sus, prin retineri lunare asupra drepturilor de pensie ale contestatoarei ce au fost efectuate incepand cu luna august 2012.

In atare conditii, contestatoarea a luat la cunostinta de actele de executare silita, efectuate de intimata incepand cu luna august 2012 si in continuare, astfel ca nu poate sustine ca nu a stiut de existenta acestora, si de cauza care le-a determinat.

Este adevarat ca, prin somatia nr. 7996/07.06.2017 contestatoarea a
fost instiintata cu privire la existenta debitului ramas de 9522 lei stabilit in baza titlului executoriu nr. 240/29.03.2012, insa aceasta reprezinta un act de executare distinct, emis in conditiile legii prin intermediul caruia debitorul este incunostintat in legatura cu plata
sumelor prevazute in titlul executoriu si indicarea consecintelor nerespectarii acesteia.

U
lterior comunicarii somatiei nr. 7996/07.06.2017, ce a avut loc la data de 23.06.2017, contestatoarea a promovat prezenta contestatie,
cu respectarea limitelor cadrului procesual al judecatii criticile ar trebui sa vizeze doar acest act de executare, iar nu titlul executoriu reprezentat de decizia nr. 240/29.03.2012 emisa de intimata Casa Judeteana de Pensii ...

De altfel, asa cum a retinut si prima instanta, drepturile de pensie ale contestatoarei au facut obiectul unei revizuiri potrivit deciziei nr. 227181/14.03.2012 a Casei Judetene de Pensii ..., in cadrul unei eventuale contestatii indreptata impotriva acesteia putandu-se formula aparari cu privire la existenta sau inexistenta actelor medicale, a modalitatilor de indeplinire a obligatiei privind prezentarea documentelor medicale, la expertizare si intocmirea dosarului de pensionare.

In consecinta, in baza art. 480 alin. 1 din noul Cod de procedura civila va fi respins ca nefondat apelul declarat de contestatoarea ... impotriva sentintei civile nr. 196/22.03.2018 pronuntata de Tribunalul Galati.