Constituirea de parte civila. Conditii.
19 martie 2020Contestatia privind durata procesului penal.
19 martie 2020
Contestatia la executare.
Opozitia la executare. Exceptiile pe care le poate opune debitorul.
Art.399 alin.3 Cod procedura civila
Art.61 alin.6 Legea nr.58/1934
Art.63 Legea nr.58/1934
Art. 321 din Norma cadru nr.6/1994
Dispozitiile art.399, alin.3 Cod procedura civila prevad ca in situatia existentei unei executari silite facute in temeiul unui titlu executoriu, care nu este emis de o instanta judecatoreasca se pot invoca aparari de fond impotriva acestui titlul executoriu.
Prin opozitia la executare, contestatorii solicita anularea biletului la ordin seria ***; anularea executarii silite insesi; anularea actelor de executare silita si intoarcerea executarii, cu precizarea ca opozitia la executare vizeaza valabilitatea biletului la ordin ca act juridic, iar contestatia la executare urmareste valabilitatea aceluiasi act.
Potrivit dispozitiilor art.399 alin.3 Cod procedura civila, prin contestatia la executare se pot ataca pe fond titluri executorii care nu sunt emise de instantele judecatoresti sau titluri fata de care legea nu prevede o alta procedura de contestare pe fond.
Prin opozitia la executare, reglementata de Legea nr.58/1934, conceputa ca o cale de atac, debitorul, dupa primirea somatiei emisa conform prevederilor art.61 alin.6, poate sa invoce aparari specifice raportului cambial, neputand sa solicite anularea actelor de executare.
Astfel conform art.63 din Legea nr.58/1934 in procesele cambiale pornite, fie pe cale de actiune, fie pe cale de opozitie la somatia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decat exceptiunile de nulitatea titlului, potrivit dispozitiunilor art. 2, precum si cele care nu sunt oprite de art. 19.
De asemenea, conform art. 321 din Norma cadru nr.6/1994 privind comertul facut cu de institutiile de credit cu cambii si cu bilete la ordin, exceptiile pe care un debitor cambial le poate opune posesorului cambiei se impart in urmatoarele categorii: a) exceptii privitoare la nulitatea titlului; b) exceptii decurgand din raporturile personale dintre posesorul si debitorul cambiei (exceptii personale) si c)exceptii privitoare la conditiile de exercitare ale actiunii sau executiei cambiale (exceptii procedurale).
Conform art. 328 din Norma nr.6/1994 exceptiile personale deriva din raporturile juridice care intervin intre partile semnatare ale cambiei. Aceste raporturi constituie, de regula, raportul fundamental al obligatiei cambiale abstracte.
Exceptiile personale sunt: a) exceptii referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulatia cambiei; b) exceptii referitoare la viciile de consimtamant; c) exceptii izvorand din raporturi ulterioare creatiei cambiale. In consecinta, din interpretarea sistematica a dispozitiilor legale mai sus mentionate rezulta ca exceptiile personale, decurgand din raporturile fundamentale, justificate de stingerea raportului fundamental fie ca urmare a platii, fie ca urmare a compensatiei, trebuiesc invocate pe calea speciala a opozitiei cambiale prevazuta de Legea nr.58/1934, iar anularea actelor de executare se poate solicita doar pe calea contestatiei la executare.
Judecatorul are dreptul sa califice juridic actiunea, iar instanta de fond, in mod legal, a apreciat ca a fost investita atat cu opozitie la executare, cat si cu o opozitie cambiala, in conditiile in care anulare actelor de executare se poate cere doar prin contestatie la executare.
Faptul ca instanta nu a pus in discutie calificarea juridica a actiunii nu este in masura a o vatama pe recurenta, care a beneficiat de asistenta juridica calificata, avand posibilitatea sa-si faca toate apararile necesare.
(Decizia nr. 6/R-cont/12 Ianuarie 2015)
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Rm.Valcea
,
la data de 03.04.2013, sub nr.4593/288/2013, debitorii: S.I. si S.M., in contradictoriu cu creditoarea S.C. B. S.A. Bucuresti au formulat opozitie la executarea silita inceputa impotriva acestora, in dosarul de executare silita nr.133/2013 al BEJ PVA, solicitand ca prin hotararea ce o va pronunta, instanta sa dispuna: anularea biletului la ordin seria ***; anularea executarii silite insesi; anularea tuturor actelor de executare silita si intoarcerea executarii, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
Motivand in fapt cererea, debitorii arata ca biletul la ordin pus in executare silita este nul, deoarece a fost completat cu incalcarea intelegerilor anterioare dintre parti (art.12 din Legea 58/1934) si are scadente succesive (art.36 alin. ultim din Legea nr.58/1934).
Se sustine astfel ca, prin contractul de credit nr.*** incheiat intre SC T. SRL si creditoare s-a convenit emiterea de catre debitoare principala a unor bilele la ordin in alb, avalizate de catre acestia, cu scadenta la vedere.
Se precizeaza ca biletele la ordin au fost completate de catre creditoare impotriva acestei intelegeri, fiind stabilita scadenta la o zi fixa, respectiv 02.08.2011 iar, in opinia oponentilor, in materia scadentei, potrivit art.37 din Legea 58/1934, biletul la ordin cu scadenta la vedere trebuie prezentat la plata in termen de un de zile de la data emiterii, adica 27.02.2009, ceea ce inseamna ca scadenta biletului la ordin, potrivit contractului dintre parti era 27.02.2010.
Prin completarea biletului la ordin de catre creditoare cu scadenta la o zi fixa (prin incalcarea intelegerii dintre parti) s-a ajuns ca acest bilet la ordin sa aiba doua scadente succesive 27.02.2010 si 02.08.2011, iar in temeiul art.36 alin. ultim din Legea nr.58/1934, un bilet la ordin cu scadente succesive este nul.
In continuare, oponentii au sustinut ca biletul la ordin nu poate fi pus in executare silita impotriva acestora, avand in vedere ca el nu poate fi executat silit nici impotriva tragatorului SC T. SRL, invocandu-se dispozitiile art.35 alin.1 din Legea 58/1934.
Se mentioneaza ca, in prezent, tragatorul se afla in procedura de faliment ce face obiectul dosarului nr.4912/90/2011 al Tribunalului Valcea, incat obligatia de plata a tragatorului nu mai poate fi executata silit sau in alta modalitate prevazuta de dreptul comun, potrivit art.36 din Legea 85/2006.
Se sustine ca, avand in vedere identitatea dintre obligatia oponentilor si cea a debitorului, nici acestia nu pot fi supusi, pana la inchiderea procedurii de faliment, vreunei forme de executare silita.
Intimata B. SA a formulat intampinare la opozitia la executare formulata de contestatorii SI si SM, prin care a solicitat instantei sa respinga actiunea ca neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:
In motivarea intampinarii se sustine ca intre intimata si SC T. SRL s-a incheiat contractul de credit linie de credit revolving nr. ***, modificat prin actul aditional nr.1/27.02.2009, garantat prin emiterea unui bilet la ordin "in alb" de catre imprumutat si avalizat de SI si SM, care au semnat si contractul de credit, atat in calitate de administratori si asociati, cat si in calitate de garanti
per aval.
Intrucat imprumutatul SC T. SRL nu si-a indeplinit obligatiile contractuale, la data scadentei, intimata a depus spre plata biletul la ordin, care a fost refuzat.
Avand in vedere ca biletul la ordin refuzat la plata a fost avalizat si de SI si SM, in vederea recuperarii creantei s-a formulat cerere de executare silita impotriva garantilor per aval, fiind constituit dosarul nr.133/2013 pe rolul BEJ PVA.
Astfel, in data de 18.03.2013, executorul judecatoresc a emis Somatia cambiala comunicata debitorilor in data de 26.03.2013, punandu-li-se in vedere ca, in termen de o zi de la primirea acesteia sa efectueze plata sumei de 120.651,59 lei compusa din debit conform titlului executoriu de 112.069,92 lei la care s-au adaugat cheltuieli de executare in cuantum de 8.581,67 lei.
In ceea ce priveste solicitarea de constatare a nulitatii biletului la ordin, motivat de faptul ca „
a fost completat cu incalcarea intelegerilor anterioare dintre parti si are scadente succesive
", intimata precizeaza ca, in conformitate cu prevederile pct.322 din Noma Cadru BNR nr.6/1994, nulitatea titlului executoriu, in speta a biletelor la ordin, poate fi invocata de catre oponent, prin reiterarea exceptiilor formale bazate pe lipsa unuia sau mai multor elemente esentiale ale cambiei sau a exceptiilor bazate pe lipsa de valoare juridica a conditiilor de forma, numai aparent existente (incapacitatea, falsul sau lipsa de mandat).
Se sustine ca, in speta dedusa judecatii, criticile aduse de oponentii avalisti, nu se circumscriu textului legal mai sus invocat si nu sunt de natura sa conduca la nulitatea titlului executoriu (bilet la ordin).
In continuare, se sustine ca reclamantii au semnat si contractul de credit nr. *** - in calitate de garanti per aval, fiind de acord cu garantarea creditului, cu biletul la ordin avalizat de ei si in calitate de administratori ai societatii imprumutate astfel ca, in cauza nu este indeplinita niciuna din conditiile care sa conduca la anularea actelor de executare si nici a titlului executoriu.
Se precizeaza ca biletul la ordin a fost emis la data de 27.02.2009, fara a avea completata data scadentei, context in care, in conformitate cu dispozitiile art. 37 din legea nr.58/1934, poate fi considerat platibil la vedere, iar termenul la care poate fi prezentat la plata poate fi prelungit de catre tragator.
Astfel, interpretand dispozitiile contractuale asumate de contestatori in art.6.1.2. din contractul de credit nr. *** care prevad ca imprumutatul are obligatia sa mentina in vigoare garantiile prevazute la art.4 pe toata perioada de derulare a contractului, in lumina dispozitiilor art.37 din legea nr.58/1934, rezulta fara putere de tagada ca a existat o prelungire conventionala a datei la care se poate prezenta biletul la ordin la plata.
Avand in vedere ca biletul la ordin a fost emis la 27.02.2009 cu scadenta la 02.08.2011, intimata a apreciat ca au fost pe deplin respectate dispozitiile legale in materie.
Cu privire la al doilea motiv al contestatiei, respectiv ca intimata nu putea pune in executare biletul la ordin, raportat la dispozitiile art.36 din legea nr.85/2006, se precizeaza ca oponentii contestatori fac o mare confuzie intre executarea debitoarei in insolventa si executarea garantilor per aval, sustinand in acest sens ca Legea nr.85/2006 nu poate influenta in niciun fel drepturile creditorului asupra garantilor.
Prin sentinta civila nr.7418/08.10.2013 pronuntata de Judecatoria Rm. Valcea s-a respins exceptia tardivitatii formularii opozitiei la executare; s-a respins opozitia la executare formulata de contestatori, precum si contestatia la executare, precum si cererea de intoarcere a executarii silite.
Pentru a statua astfel, prima instanta a retinut ca, prin incheierea nr.1005/EX/15.03.2013, Judecatoria Rm. Valcea a incuviintat executarea silita a titlului executoriu – bilet la ordin *** – stipulat fara protest, care garanteaza contractul de credit ***, modificat prin actul aditional nr.1/27.02.2009, garantat prin emiterea unui bilet la ordin "in alb" de catre imprumutatul SC T. SRL si avalizat de SI si SM, care au semnat si contractul de credit, atat in calitate de administratori si asociati, cat si in calitate de garanti
per aval.
Acest bilet la ordin a fost refuzat la plata pentru lipsa de disponibil, iar ca efect, a fost emisa de catre intimata creditoare B. SA somatia de executare cambiala, la data de 18.03.2013, precum si adrese de infiintare a popririi sumelor de bani detinute la banci comerciale.
Instanta de fond a retinut ca se critica executarea de catre contestatori, pe de-o parte, pe considerentul ca titlul executoriu - bilet la ordin ar fi nul, deoarece a fost completat cu incalcarea intelegerilor anterioare dintre parti (art.12 din Legea 58/1934) si are scadente succesive (art. 36 alin. ultim din Legea nr.58/1934).
Pe calea contestatiei la executare, contestatorii au sustinut ca biletul la ordin nu poate fi pus in executare silita impotriva acestora, avand in vedere ca el nu poate fi executat silit nici impotriva tragatorului SC T. SRL, facandu-se trimitere la dispozitiile art.35 alin.1 din Legea 58/1934.
Se sustine ca, in prezent, tragatorul se afla in procedura de faliment ce face obiectul dosarului nr.4912/90/2011 al Tribunalului Valcea, incat, obligatia de plata a acestuia nu mai poate fi executata silit sau in alta modalitate prevazuta de dreptul comun, potrivit art.36 din Legea 85/2006. Avand in vedere identitatea dintre obligatia oponentilor si cea a debitorului, nici acestia nu pot fi supusi pana la inchiderea procedurii de faliment vreunei forme de executare silita.
Instanta de fond a considerat ca primul motiv din cererea contestatorilor este neintemeiat, fata de prevederile Legii nr.58/1934 ce reglementeaza regimul juridic al unui asemenea act, biletul la ordin fiind un titlu formal, ce trebuie sa imbrace forma scrisa si sa cuprinda mentiunile prevazute de lege.
S-a considerat ca biletul la ordin in discutie este titlu executoriu, caracter ce ii este conferit de art.106 alin. 1 coroborat cu art. 61 alin.1 si 3 din Legea nr.58/1934, raportat la art.63 alin.1 din Legea nr.58/1934.
S-a statuat ca biletul la ordin, in temeiul caruia s-a pornit executarea silita impotriva contestatorilor, cuprinde toate elementele prevazute sub sanctiunea nulitatii de art.104 din Legea nr.58/1934, respectiv: denumirea de bilet la ordin; promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata; aratarea scadentei; aratarea locului unde plata trebuie facuta; numele celui caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta; aratarea datei si a locului emiterii; semnatura emitentului.
Prin semnarea biletului la ordin, contestatorul a autorizat intimata sa-l introduca in circuitul bancar in vederea decontarii, in eventualitatea demararii procedurii de executare silita.
Instanta de fond a avut in vedere dispozitiile art.104 pct.7 si art.35 alin.(3) din Legea nr. 58/1934, statuand ca oponentii-contestatori au semnat personal instrumentul de plata, ceea ce conduce la concluzia ca si-au exprimat consimtamantul cu privire la emiterea acestuia, obligandu-se sa plateasca, la scadenta, suma inscrisa in cuprinsul lui.
Contrar sustinerilor contestatorilor-oponenti, biletul la ordin are o singura scadenta, respectiv data de 02.08.2011, mentionata expres in cuprinsul acestuia. In acest sens, raportat la sustinerile din cuprinsul cererii de chemare in judecata, instanta a retinut ca, in conformitate cu dispozitiilor cuprinse la pct.70. din Noma Cadru BNR nr.6/1994 - cambia in alb este un titlu care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute de art.1 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
Instanta de fond a considerat ca biletul la ordin a fost emis la data de 27.02.2009, fara a avea completata data scadentei, context in care, in conformitate cu dispozitiile art.37 din legea nr. 58/1934, poate fi considerat platibil la vedere, iar termenul la care poate fi prezentat la plata poate fi prelungit de catre tragator.
Astfel, interpretand dispozitiile contractuale asumate de contestatori in art.6.1.2. din contractul de credit nr. ****/03.03.2008, care prevad ca imprumutatul are obligatia sa mentina in vigoare garantiile prevazute la art. 4, pe toata perioada de derulare a contractului, in lumina dispozitiilor art. 37 din Legea nr. 58/1934, instanta de fond a concluzionat ca a existat o prelungire conventionala a datei la care se poate prezenta biletul la ordin la plata.
Ca atare, biletul la ordin a fost emis „in alb” la data de 27.02.2009, fara a avea completata data scadentei, context in care, in conformitate cu dispozitiile legii nr.58/1934, data scadentei poate fi de maxim 3 ani de la data emiterii.
Instanta de fond a concluzionat ca biletul la ordin respectata cerintele impuse de lege pentru valabilitatea acestuia, fiind prezumat ca fiind valabil, in masura in care contine mentiunile expres prevazute de lege.
Astfel, chiar daca aceste mentiuni nu ar fi fost completate, biletul la ordin ce constituie titlu executoriu s-ar fi socotit valabil, in conditiile art.105 din Legea nr.58/1934.
Instanta de fond, referitor la sustinerea potrivit careia biletul la ordin nu poate fi pus in executare silita impotriva contestatorilor, avand in vedere ca el nu poate fi executat silit nici impotriva tragatorului SC T. SRL a constat ca aceasta este nefondata.
Astfel, imprejurarea ca debitorul se afla in procedura insolventei, nu afecteaza dreptul creditorului sa se indrepte impotriva garantilor.
Analizand cuprinsul titlului executoriu, rezulta ca contestatorii s-au obligat, angajand patrimoniul societatii pe care o administrau, dar si pe al lor insesi, ca persoane fizice, semnand si ca garanti si raspunzand in solidar cu debitoarea, potrivit prevederilor contractuale mentionate la art. 4.1.
De asemenea, faptul ca, in procedura insolventei, banca creditoare s-a inscris in lista creditorilor, nu inseamna inlaturarea dreptului sau de a urmari garantul, in caz de incasare dubla fiind dispusa restituirea, pe temeiul imbogatirii fara justa cauza.
Instanta de fond a considerat ca eficienta garantiei vizeaza tocmai situatia in care creditorul nu isi poate indestula creanta din patrimoniul debitorului, astfel ca acesta este in drept sa porneasca executarea garantiilor aduse creantei sale.
Imprejurarea deschideri procedurii insolventei in privinta societatii debitoare si inscrierea la masa credala a intimatei creditoare nu are nicio relevanta, atat timp cat aceasta nu si-a acoperit, nici macar in parte, creanta, cu precizarea ca art.36 din Legea 85/2006 vizeaza suspendarea executarilor silite pornite impotriva societatii intrate in procedura, ci nu impotriva garantilor pentru obligatiile acestor societati.
Instanta de fond a concluzionat ca actele de executare silita au fost intocmite cu respectarea dispozitiilor legale in materie, in baza unui titlu executoriu valabil si in conformitate cu acesta, neexistand niciun motiv care sa atraga anularea titlului sau a actelor de executare.
Pentru considerentele de fapt si de drept expuse mai sus, instanta a apreciat ca fiind neintemeiata opozitia la executare si contestatia la executare, completate, motiv pentru care le-a respins ca atare.
Impotriva acestei sentinte au exercitat calea de atac a apelului contestatorii-debitori, solicitand admiterea acestuia, cu modificarea in tot a hotararii atacate si, pe fond, admiterea opozitiei la executare silita.
In motivarea caii de atac s-a sustinut ca solutia este pronuntata cu incalcarea principiului disponibilitatii, deoarece instanta nu a fost investita cu o contestatie la executare silita, ci doar cu o opozitie la executare, situatie in care, in temeiul art.129 alin.6 Cod procedura civila nu se putea pronunta decat in limitele obiectului cererii.
In ceea ce priveste argumentele primei instante in respingerea cererii, apelantii au sustinut ca acestea sunt nelegale, deoarece biletul la ordin pus in executare silita nu este „la vedere” ca efect implicit al faptului ca a fost emis in alb, ci ca urmare a dispozitiilor exprese in acest sens, cuprinse in contractul de credit.
Prin urmare, termenele privind scadenta si completarea nu sunt aplicabile unui bilet la ordin in alb, ci sunt cele aplicabile unui bilet la ordin cu scadenta la vedere, nefiind aplicabile dispozitiile art.12 din Legea nr.58/1934, ci art.37, care stabileste ca scadenta este de un an de la data emiterii, nu trei ani de la data emiterii.
De asemenea, se arata ca prelungirea termenului de scadenta nu poate fi implicita si nu poate fi dedusa din dispozitiile art.6.1.2. din contract, ce vizeaza garantiile, nu biletul la ordin. Pe de alta parte, scadenta nu poate fi decat certa si trebuie sa rezulte din chiar textul titlului, iar o eventuala prelungire a termenului scadentei unui bilet la ordin peste termenul de un an prevazut de art.37 din Legea nr.58/1934 trebuie sa rezulte din chiar titlul pus in executare silita, nu din alte acte si sa fie opera tragatorului, pentru ca doar el are dreptul de a prelungi scadenta.
In cauza, tragatorul nu a facut nicio mentiune in biletul la ordin privind prelungirea scadentei, conditii in care titlul este nelegal si lovit de nulitate, deoarece a fost completat peste termenul de un an, de o persoana care nu avea dreptul sa modifice scadenta.
In al treilea motiv de apel se sustine ca avalul este o garantie speciala, reglementat de Legea nr.58/1934 si se supune regulilor speciale, in sensul ca avalistul este tinut in acelasi mod ca acela pentru care a garantat.
Prin intampinarea formulata in cauza de intimata s-a solicitat respingerea apelului ca fiind neintemeiat, pe considerentul ca sentinta a fost pronuntata cu respectarea prevederilor legale si in baza motivelor ce vizeaza cauza. Astfel prima instanta s-a pronuntat asupra cererii, cum a fost completata, atat asupra opozitiei la executare, cat si asupra contestatie la executare intemeiata pe disp. Codului de procedura civila.
In ceea ce priveste motivul de apel referitor la scadenta biletului la ordin, s-a aratat ca acesta are scadenta la vedere, potrivit disp. art.37 din Legea 58/1934 si prin coroborare cu prevederile art.12 din acelasi act normativ, data scadentei putand fi de maxim trei ani de la data emiterii.
Intimata a sustinut ca apelantii interpreteaza gresit disp. art.35 alin.1 din Legea 58/1934, deoarece avalistul este tinut in acelasi mod ca acela pentru care a garantat si acesta are obligatie autonoma si personala ce-si are izvorul in biletul la ordin. Deschiderea procedurii de insolventa a debitorului principal nu afecteaza raporturile dintre creditor si garantii per aval, iar obligatia asumata de acestia din urma este distincta fata de obligatia principala.
Prin decizia nr.262/A/09.09.2014 Tribunalul Valcea - Sectia I civila, a respins apelul declarat de debitori.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de apel a retinut urmatoarele:
Prin opozitia la executare formulata de apelantii-contestatori se solicita anularea biletului la ordin seria ***, anularea executarii silite insesi, anularea tuturor actelor de executare silita si intoarcerea executarii. Aceasta opozitie la executare vizeaza insasi valabilitatea biletului la ordin ca act juridic, in timp ce contestatia la executare in cazul biletelor la ordin trebuie sa se limiteze strict la aspecte ce tin de valabilitatea actelor de executare individuale.
In ceea ce priveste procedura de contestatie la executare si opozitie la executare, articolul 399 alin.3 din Codul de procedura civila prevede ca, in cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de catre o instanta judecatoreasca, se pot invoca, in contestatia la executare, aparari de fond, impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop, o alta cale de atac.
Astfel, prin intermediul contestatiei la executare se pot ataca pe fond titluri executorii care nu sunt emise de instantele judecatoresti sau titluri fata de care legea nu prevede o alta procedura de contestare pe fond.
S-a considerat ca opozitia la executare reglementata de Legea nr.58/1934 este conceputa ca o cale de atac, prin intermediul careia, debitorul care a primit somatia emisa conform prevederilor art.61 alin.6 poate invoca exceptii de nulitate a titlului cambial, in conditiile art.63 din aceeasi lege. Asadar, in cazul biletelor la ordin, Legea 58/1934 instituie o procedura de contestare pe fond, si anume opozitia la executare.
Astfel, prin pronuntarea primei instante asupra opozitiei la executare si asupra contestatiei la executare, nu s-a incalcat principiul disponibilitatii partilor, cu consecinta nerespectarii limitelor obiectului cererii.
In ceea ce priveste cea de-a doua critica de apel, tribunalul a retinut ca biletul la ordin, ca titlu de credit, se caracterizeaza prin autonomie, care se exprima si prin aceea ca mentiunile din biletul la ordin nu pot fi completate cu alte inscrisuri.
Biletul la ordin caruia ii lipsesc mentiunea sumei si mentiunea scadentei este nul ca titlu de credit cambial, conform art.2 alin.1 din Legea nr.58/1934.
Absenta mentiunii scadentei are drept remediu considerarea biletului la ordin ca fiind platibil la vedere, potrivit dispozitiilor art.105 alin.2 din legea nr.58/1934,. ceea ce il obliga pe creditor sa-l prezinte debitorului spre vedere, completandu-se caseta din stanga sus de pe fata biletului la ordin.
Conform prevederilor art.106 alin.2 coroborate cu dispozitiile art.12 din Legea nr.58/1934 biletul la ordin poate fi emis si in alb, daca poarta semnatura emitentului, dar in acest caz emiterea biletului in alb trebuie sa fie expres mentionata in rubrica „stipulat” din partea centrala si de sus a biletului la ordin.
Drept urmare, imprejurarea ca s-a stabilit data de 02.09.2011, drept scadenta a platii valorii biletului la ordin, rezulta din incheierea nr.1005/15.03.2013 pronuntata de Judecatoria Rm. Valcea, prin care s-a admis cererea si s-a incuviintat executarea silita a titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin ***, stipulat fara protest, emis la data de 27.02.2009 in valoare de 112.069,92 lei cu scadenta la data de 02.08.2011. De asemenea, a fost autorizata creditoarea sa treaca la executarea silita a obligatiei cuprinse in titlul executoriu.
Instanta de apel considera ca apelantii interpreteaza in mod gresit dispozitiile art.35 din Legea nr. 58/1934, potrivit carora ”avalistul este tinut in acelasi mod ca acela pentru care a garantat”, deoarece intre avalistii debitori si tragator exista o obligatie autonoma si personala, ce isi are izvorul in biletul la ordin. Ca a atare, deschiderea procedurii de insolventa a debitorului principal nu afecteaza raporturile dintre creditor si garantii per aval.
Pe cale de consecinta, retinand ca nu exista motive temeinice pentru anularea sau schimbarea incheierii, in baza prevederilor art.296 C.pr.civ., tribunalul a respins apelul ca fiind nefondat si a mentinut solutia pronuntata de judecatorie ca legala si temeinica.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs debitorii SI si SM, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand admiterea acestuia, cu modificarea in tot a deciziei recurate si admiterea apelului declarat impotriva sentintei civile nr.7418/08.10.2013 a Judecatoriei Rm.Valcea, iar pe fond admiterea opozitiei la executare silita, invocandu-se dispozitiile art.304 pct.7 si 9 Cod procedura civila.
In primul motiv de recurs se sustine ca decizia recurata este pronuntata cu aplicarea gresita a legii, precizandu-se ca primul motiv de apel viza faptul ca instanta de fond a respins, pe langa opozitia la executare silita si o contestatie la executare silita, desi recurentii nu au formulat o asemenea cerere si nici nu s-a pus in discutia partilor o astfel de recalificare a opozitiei la executarea silita.
Se mentioneaza ca Tribunalul Valcea a respins primul motiv de apel, sustinand ca nu s-a incalcat principiul disponibilitatii, neexistand nicio explicatie privind modul in care instanta de apel a ajuns la concluzia ca, desi s-a exercitat o opozitie la executare, instanta de fond a respins si o contestatie la executare, incalcand principiul disponibilitatii, decizia recurata nefiind motivata din acest punct de vedere.
In alt doilea motiv de recurs se sustine ca al doilea motiv de apel viza faptul ca instanta de fond a confundat biletul la ordin in alb, cu biletul la ordin cu scadenta la vedere, aplicand dispozitiile legale referitoare la biletul la ordin in alb pentru biletul la ordin cu scadenta la vedere, confundand cele doua tipuri de bilete la ordin.
Se sustine ca cei doi recurenti au aratat la fond si in apel ca biletul la ordin pus in executare silita este „la vedere”, ca urmare a dispozitiilor contractuale exprese cuprinse in contractul de credit (pct.4.2 din Contract), ci nu ca urmare a faptului ca a fost emis in alb, potrivit art.105 din Legea nr.58/1934.
Drept urmare, termenele privind scadenta si completarea biletelor nu sunt cele aplicabile unui bilet la ordin „in alb”, ci sunt cele aplicabile unui bilet la ordin „cu scadenta la vedere”, chiar daca posesorul completeaza biletul cu o alta scadenta, scadenta reala a biletului la ordin din cauza de fata fiind 27.02.2010, respectiv la un an de zile de la data emiterii.
Avand in vedere data scadentei, biletul la ordin din cauza de fata, nu numai ca era nul pentru cele doua cauze indicate, dar operase si prescriptia, pentru exercitarea actiunii cambiale, termenul de prescriptie fiind de 3 ani de la data scadentei.
Se mentioneaza faptul ca, potrivit art.58 alin.1 lit.a) din Legea nr.58/1934, in cauza operase si decaderea posesorului din dreptul de regres impotriva tragatorului si a celorlalti obligati, pentru neprezentarea biletului in termenul prevazut pentru biletul la vedere.
Se sustine ca instanta de apel a respins acest motiv de apel, recurentii considerand ca primele doua argumente ale instantei nu au legatura cu motivul de apel invocat, reprezentand o aplicare gresita a legii, deoarece recurentii au sustinut ca scadenta biletului la ordin era la vedere, potrivit intelegerii exprese a partilor din contractul de credit.
Pe de alta parte, se arata ca art.105 si 106 din Legea nr.58/1934 nu au legatura cu cauza, deoarece recurentii au invocat dispozitiile art.36 si 37 din Legea nr.58/1934, iar art.105 si 106 nu inlatura aplicarea art.36 si 37 din legea amintita si nici nu constituie exceptii de la aplicarea articolelor amintite.
Se mentioneaza faptul ca al treilea argument al instantei de apel in respingerea celui de-al doilea motiv de apel reprezinta o aplicare gresita a legii, deoarece scadenta unui bilet la ordin nu poate fi niciodata stabilita prin incheierea de incuviintare a executarii silite a acelui bilet la ordin. Incheierea de incuviintare este posterioara scadentei si este rezultatul unei proceduri necontencioase, prin care nu se stabilesc drepturi si obligatii, ci doar se autorizeaza ceva.
In al treilea motiv de recurs se sustine ca instanta de apel a respins al treilea motiv de apel, in care se arata ca instanta de fond nu a inteles sa dea curs dispozitiile art.35 alin.1 din Legea nr.58/1934, cu o motivare contrara chiar textului expres al art.35 alin.1 din legea amintita, sustinandu-se autonomia obligatiei avalistului, in raport de obligatia tragatorului.
Se sustine ca dispozitiile art.35 alin.1 din Legea nr.58/1934 instituie o identitate intre cele doua obligatii, ceea ce inseamna ca orice modificare a obligatiei tragatorului se transmite si obligatiei avalistului.
Astfel, daca avalistul raspunde autonom fata de tragator, rezulta ca avalistul nu este tinut in acelasi mod ca acela pentru care a garantat, ceea ce este exact contrariul dispozitiilor art.35 alin.1 din Legea nr.58/1934.
Prin intampinarea de la dosar, SC B. SA solicita respingerea recursului ca netemeinic si nelegal.
Curtea, analizand recursul prin prisma criticilor formulate si a probelor administrate, a constatat ca acesta este nefondat, respingindu-l ca atare, in baza art.312 Cod procedura civila si pentru urmatoarele considerente:
Primul motiv de recurs este nefondat, urmand a fi respins ca atare, instanta de apel motivand respingerea primului motiv de apel, aratand, in mod temeinic si legal, de ce considera ca nu s-a incalcat principiul disponibilitatii partilor, prin pronuntarea primei instante asupra opozitiei la executare, precum si asupra contestatiei la executare.
Dispozitiile art.399, alin.3 Cod procedura civila prevad ca in situatia existentei unei executari silite facute in temeiul unui titlu executoriu, care nu este emis de o instanta judecatoreasca se pot invoca aparari de fond impotriva acestui titlul executoriu.
Prin opozitia la executare, contestatorii solicita anularea biletului la ordin seria ***; anularea executarii silite insesi; anularea actelor de executare silita si intoarcerea executarii, cu precizarea ca opozitia la executare vizeaza valabilitatea biletului la ordin ca act juridic, iar contestatia la executare urmareste valabilitatea aceluiasi act.
Potrivit dispozitiilor art.399, alin.3 Cod procedura civila, prin contestatia la executare se pot ataca pe fond titluri executorii care nu sunt emise de instantele judecatoresti sau titluri fata de care legea nu prevede o alta procedura de contestare pe fond.
Prin opozitia la executare, reglementata de Legea nr.58/1934, conceputa ca o cale de atac, debitorul, dupa primirea somatiei emisa conform prevederilor art.61 alin.6, poate sa invoce aparari specifice raportului cambial, neputand sa solicite anularea actelor de executare.
Astfel conform art.63 din Legea nr.58/1934 in procesele cambiale pornite, fie pe cale de actiune, fie pe cale de opozitie la somatia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decat exceptiunile de nulitatea titlului, potrivit dispozitiunilor art. 2, precum si cele care nu sunt oprite de art. 19.
De asemenea, conform art. 321 din Norma cadru nr.6/1994 privind comertul facut cu de institutiile de credit cu cambii si cu bilete la ordin, exceptiile pe care un debitor cambial le poate opune posesorului cambiei se impart in urmatoarele categorii: a) exceptii privitoare la nulitatea titlului; b) exceptii decurgand din raporturile personale dintre posesorul si debitorul cambiei (exceptii personale) si c)exceptii privitoare la conditiile de exercitare ale actiunii sau executiei cambiale (exceptii procedurale).
Conform art. 328 din Norma nr.6/1994 exceptiile personale deriva din raporturile juridice care intervin intre partile semnatare ale cambiei. Aceste raporturi constituie, de regula, raportul fundamental al obligatiei cambiale abstracte.
Exceptiile personale sunt: a) exceptii referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulatia cambiei; b) exceptii referitoare la viciile de consimtamant; c) exceptii izvorand din raporturi ulterioare creatiei cambiale. In consecinta, din interpretarea sistematica a dispozitiilor legale mai sus mentionate rezulta ca exceptiile personale, decurgand din raporturile fundamentale, justificate de stingerea raportului fundamental fie ca urmare a platii, fie ca urmare a compensatiei, trebuiesc invocate pe calea speciala a opozitiei cambiale prevazuta de Legea nr.58/1934, iar anularea actelor de executare se poate solicita doar pe calea contestatiei la executare.
Judecatorul are dreptul sa califice juridic actiunea, iar instanta de fond, in mod legal, a apreciat ca a fost investita atat cu opozitie la executare, cat si cu o opozitie cambiala, in conditiile in care anulare actelor de executare se poate cere doar prin contestatie la executare.
Faptul ca instanta nu a pus in discutie calificarea juridica a actiunii nu este in masura a o vatama pe recurenta, care a beneficiat de asistenta juridica calificata, avand posibilitatea sa-si faca toate apararile necesare.
Al doilea motiv de recurs este de asemenea nefondat, urmand a fi respins ca atare, pentru urmatoarele considerente:
Prin contractul de credit – linie de credit revolving – Conditii speciale, contract cu nr. ***, incheiat intre SC B. SA – Sucursala Valcea si SC T. SRL Rm.Valcea, reprezentata de SI si SM, in calitate de administratori ai societatii imprumutate, cei doi soti avand calitatea de „garanti/aval” s-a acordat un credit de 100.000 ron pe 12 luni, scadenta liniei de credit fiind la data de 02.03.2009.
La Capitolul 4. „Garantii” din contractul amintit, la art.4.2. se arata ca imprumutatii accepta si se angajeaza sa constituie in favoarea bancii, in scopul garantarii obligatiilor asumate prin contractul de imprumut, printre alte garantii, si biletul la ordin emis in alb de catre imprumutat si avalizat de catre garantii/aval in nume propriu, biletul la ordin amintit anterior fiind stipulat „fara protest” si cu scadenta la vedere.
Drept urmare, fiind vorba de un bilet la ordin emis in alb in data de 27.02.2009, sunt aplicabile dispozitiile pct.80 din Norma Cadru BNR nr.6/1994, care prevad ca in cazul cabinei in alb aceasta este un titlu, care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute de art.1 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
De asemenea, se prevede ca mentiunile care lipsesc vor trebui completate, atunci cand posesorul prezinta titlul la plata, fiind obligatoriu ca o cambie in alb sa aiba completat numele ultimului posesor, in momentul platii, fara necesitatea consimtamantului garantului per aval, la completarea acestuia.
Se constata astfel ca biletul la ordin din cauza de fata a fost emis la data de 27.02.2009, fara a avea completata data scadentei, situatie in care este considerat platibil la vedere conform art.105 din Legea nr.58/1934.
In ce priveste termenul de prezentare a biletului la ordin, Curtea a retinut ca sunt incidente dispozitiile art.37 alin.1 fraza a III-a din Legea nr.58/1934 intrucat termenul de 1 an a fost prelungit de tragator.
Aceasta prelungire conventionala a datei la care se poate prezenta spre plata biletul la ordin rezulta din dispozitiile contractului de credit, in care, la art.6.1.2. s-a prevazut ca imprumutatul are obligatia sa mentina in vigoare garantiile prevazute la art.4 din contract, pe toata perioada de derulare a contractului de credit.
Drept urmare, in cauza nu sunt aplicabile dispozitiile art.12 din Legea nr.58/1934, care prevad, ca in situatia in care o cambie, necompletata la emitere, a fost ulterior completata fara a se tine seama de intelegerile intervenite, neobsevarea acestor intelegeri nu va putea fi opusa posesorului, cu exceptia situatiei in care acesta a dobandit cambia cu rea-credinta sau daca a savarsit o greseala grava in dobandirea ei.
Concluzionand, biletul la ordin respecta cerintele impuse de lege pentru valabilitatea acestuia, continand mentiunile exprese prevazute de lege, existand o prelungire conventionala a datei la care se poate prezenta la plata.
Al treilea motiv de recurs este de asemenea nefondat, constatandu-se ca instanta de fond si de apel au interpretat corect dispozitiile art.35 alin.1 din Legea nr.58/1934.
Dispozitiile art.35 alin.1 din Legea cambiei si biletului la ordin prevad ca avalistul este tinut in acelasi mod ca acela pentru care a garantat, obligatia sa fiind valabila, chiar daca obligatia pe care a garantat-o ar fi nula din orice alta cauza, cu exceptia viciului de forma.
In atare situatie, deschiderea procedurii de insolventa a debitoarei principale SC T. SRL Rm.Valcea nu afecteaza raporturile dintre creditor si „garantii per aval”, intre avalistii debitori si tragatori existand o obligatia autonoma si personala, ce isi are izvorul in biletul la ordin, avalistul fiind obligat in acelasi mod ca persoana care a garantat.
Pentru aceste considerente recursul a fost respins ca nefondat, in baza art.312 Cod procedura civila.