Raspunderea materiala a politistilor este un domeniu reglementat de legislatia specifica politistilor, Legea nr.360/2002 privind Statutul politistului, O.G. nr. 121/1998 privind raspunderea materiala a militarilor si Instructiunile M.I. nr. 830/1999 privind raspunderea materiala a militarilor pentru pagubele produse M.A.I, nefiind aplicabile dispozitiile Legii nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici si ale art.272 din Codul Muncii.
18 martie 2020Incheierea contractului individual de munca pe perioada nedeterminata de catre Directia Sanitar Veterinara.
18 martie 2020
Contestatia in anulare intemeiata pe dispozitiile art. 317 alin.1 din Codul de procedura civila
Cod pr.civila, art. 317 alin. 1
“Motivul de contestatie in anulare invocat, prevazut de art. 317 alin.1 pct. 1 din Codul de procedura civila, poate fi indreptat impotriva hotararilor irevocabile, cand procedura de citarea a partii, pentru ziua cand s-a judecat pricina, nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii.
In cauza domiciliul la care a fost citat contestatorul in ultimul recurs ca si in ultimul apel a fost indicat de acesta si a determinat instiintarea acestuia cu privire la primul termen acordat in apel, cand a fost reprezentat de avocat.
Orice inconvenient pretins produs contestatorului ca urmare a acestui fapt nu este decat o neregularitate pricinuita din propriul sau fapt, in sensul art. 108 alin.4 din Codul de procedura civila.”
Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I Civila,
Decizia civila nr. 151 din 22 ianuarie 2014
Prin decizia nr.
151 din 22 ianuarie 2014 Curtea de Apel Ploiesti a respins ca
nefondata contestatia in anulare a deciziei civile nr.2290 din 19 septembrie 2013 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti
formulata de contestatorul PR.
Motivul de contestatie in anulare invocat, prevazut de art. 317 alin.1 pct. 1 din Codul de procedura civila, poate fi indreptat impotriva hotararilor irevocabile, cand procedura de citarea a partii, pentru ziua cand s-a judecat pricina, nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii.
Examinand modul de indeplinire a procedurii de citare cu recurentul pentru termenul din 19 septembrie 2013 cand s-a pronuntat decizia nr.2290/2013 contestata, curtea retine ca recurentul a fost legal citat, prin afisare, cu respectarea dispozitiilor art. 92 alin.4 din Codul de procedura civila, la adresa din Bucuresti, sector 1.
Este adevarat ca pe parcursul procesului civil de fata, paratul a fost citat initial la adresa indicata de reclamant, prin cererea de chemare in judecata, promovata in anul 2003, in Targoviste, adresa la care s-a efectuat citarea acestuia inclusiv in dosarul de apel formulat impotriva sentintei nr.1769/20.04.2008 a Judecatoriei Targoviste, si unde s-a comunicat decizia nr.59/17 februarie 2009 a Tribunalului Dambovita.
Sentinta civila nr.4874/24 octombrie 2012 pronuntata de Judecatoria Targoviste dupa rejudecarea cauzei, a fost comunicata atat la adresa mai sus mentionata cat si la o alta adresa din Bucuresti, indicata de catre paratul PR pe plicul aflat la fila 5 din dosarul format in aceasta faza procesuala.
Numai ca prin cererea de apel formulata de catre apelantul PR la data de 31 ianuarie 2013 si inregistrata pe rolul Tribunalului Dambovita, acesta a indicat ca domiciliu, adresa din Bucuresti, Sector 1, adresa care a fost comunicata odata cu cererea de apel si celorlalte parti din proces.
La aceasta adresa a fost citat apelantul pentru termenul din 15 aprilie 2013, cand a fost reprezentat in instanta de catre avocat si aceasta adresa a fost retinuta si in considerentele si dispozitivul deciziei nr. 586/14 iunie 2013 a Tribunalului Dambovita.
Asa cum se poate observa, ulterior datei de 31 ianuarie 2013, cand contestatorul a indicat pentru ultima data un domiciliu in cauza, acesta nu a indicat o alta adresa si nici nu a mentionat in vreun fel ca nu i-ar apartine ca domiciliu, inainte de pronuntarea deciziei contestate prin prezenta, adresa mai sus mentionata.
Astfel in cuprinsul cererii de recurs prin care a investit Curtea de Apel Ploiesti la data de 24 iulie 2014, recurentul PR nu a indicat nici o adresa, fiind intemeiata si legitima optiunea instantei de a dispune citarea acestuia la ultima adresa indicata de acesta prin cererea de apel formulata la 31 ian. 2013, adresa retinuta si in decizia recurata.
Nu se poate retine sustinerea contestatorului privind neinstiintarea de catre acesta a schimbarii de domiciliu, cu respectarea dispozitiilor art. 98 din Codul de procedura civila, intrucat apelantul a indicat prin propria sa cerere noul domiciliu, iar acest domiciliu a fost adus si la cunostinta celorlalte parti prin comunicarea cererii de apel.
Indicarea adresei de domiciliu de catre partea care investeste instanta cu o cerere, se circumscrie dreptului de disponibilitate al partii, avand ca finalitate instiintarea efectiva a partii cu privire la actele de procedura ce se indeplinesc in cauza.
Este exclusiv interesul partii sa comunice domiciliul real sau sa-si aleaga un domiciliu procesual care sa ii permita comunicarea efectiva cu instanta sau cu celelalte parti, in acest caz nefiind necesar ca partea care indica o adresa sa faca dovada faptului ca isi are efectiv domiciliul sau resedinta la adresa respectiva.
In cauza domiciliul la care a fost citat contestatorul in ultimul recurs ca si in ultimul apel a fost indicat de acesta si a determinat instiintarea acestuia cu privire la primul termen acordat in apel, cand a fost reprezentat de avocat.
Orice incovenient pretins produs contestatorului ca urmare a acestui fapt nu este decat o neregularitate pricinuita din propriul sau fapt, in sensul art. 108 alin.4 din Codul de procedura civila.
Constand fata de argumentele prezentate in precedent ca decizia contestata s-a pronuntat dupa o legala citare a recurentului, nefiind indeplinite conditiile prev. de art. 317 al.1 pct. 1 din Codul de procedura civila, curtea a respins contestatia in anulare ca nefondata.
(Judecator Petrosina Madalina Graure)
