Cererea fidejusorului de inscriere in tabelul definitiv a creantei rezultata din executarea silita

• Legea nr. 85/2006: art. 71 alin. (2) si (3);
• Codul civila (1864): art. 1670
• Legea nr. 287/2009 privind Codul civil: art. 1345

Cu referire la exceptia de inadmisibilitate a cererii contestatoarelor, Curtea retine ca cererea contestatoarelor nu are nici configuratia unei contestatii impotriva tabelului definitiv de creante (formulata in conditiile art. 75 din Legea nr. 85/2006) si nici pe aceea a unei declaratii de creanta (reglementata de art. 64 din Legea insolventei) ci, asa cum se va arata infra, aceasta constituie un mijloc de valorificare a unui incident ivit in timpul procedurii - respectiv, a subrogatiei de drept, care opereaza potrivit art. 1670 din vechiul Cod civil de la 1864 (aplicabil raportului de fideiusiune, potrivit art. 6 alin. (2) din noul Cod civil si art. 3 din Legea nr. 71/2011 - pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil), pentru partea din datorie pe care fideiusorul a suportat-o din patrimoniul propriu, astfel ca exceptia este neintemeiata.

2. Cu referire la fondul cauzei, Curtea releva ca, potrivit prevederilor art. 1670 din Codul civil de la 1864, „ Cautionatorul ce a platit datoria intra in dreptul ce avea creditorul contra datornicului ”.

Se impune, sub un prim aspect, a concluziona ca „subrogarea” opereaza in toate cazurile in care a avut loc stingerea datoriei din patrimoniului fideiusorului, fiind fara relevanta dupa cum aceasta s-a facut voluntar sau doar ca urmare a executarii silite.

Sub un aspect secund, Curtea releva ca pana la data stingerii datoriei, fideiusorul nu era titularul unei creante pe care sa o inregistreze la masa credala, intre acesta si debitorul principal neexistand un raport obligational generator al unui drept de creanta. Numai odata cu „plata” datoriei catre creditorul garantat s-a nascut in favoarea fideiusorului un drept de creanta care sa poata fi valorificat in procedura insolventei.

In acelasi sens sunt si dispozitiile art. 71 alin. (2) si alin. (3) din Legea nr. 85/2006, care statueaza ca „(2) Un codebitor sau un fidejusor, care este indreptatit la restituire ori la despagubire din partea debitorului pentru suma platita, va fi trecut in tabelul de creante cu suma pe care a platit-o creditorului. In acest caz, creditorul comun are dreptul de a cere sa i se plateasca, pana la achitarea integrala a creantei sale, cota cuvenita codebitorului sau fidejusorului, ramanand creditor al acestuia doar pentru suma neachitata.

(3) Codebitorul sau fidejusorul debitorului, care pentru asigurarea regresului sau are asupra bunurilor acestuia un drept de garantie, concura la masa credala, pentru a face posibila realizarea garantiei sale, dar pretul obtinut din vanzarea bunurilor grevate va fi atribuit creditorului, scazandu-se din suma ce este datorata. ”

(Sectia a II-a civila, Decizia civila nr. 237 din 12 decembrie 2017, rezumata de judecator conf. univ. dr. Marian Bratis)

Prin sentinta civila nr. 728 din 22 iunie 2017, pronuntata in dosarul nr. .. ,/30/2010/a8, judecatorul sindic din cadrul Tribunalului Timis a admis in parte contestatia formulata de contestatoarele A. si B... impotriva tabelului definitiv al creantelor debitoarei intimate SC C... SRL, intocmit de lichidatorul judiciar Cabinetul Individual de Insolventa D..., in contradictoriu cu creditoarea intimata APS E... SA (succesoare in drepturi a B.C. F... SA); a obligat lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolventa D... la actualizarea tabelului definitiv consolidat de creante, tinand cont de subrogarea contestatoarelor in drepturile creditoarei APS E... SA; a luat act de renuntarea contestatoarelor la capatul al treilea de cerere; a respins in rest contestatia.

Pentru a hotari astfel, cu referire la cererea contestatoarelor de inscriere in tabelul de

creante ca efect al subrogatiei, judecatorul sindic a retinut ca creditoarea F... SA a obtinut inscrierea la masa credala a debitoarei C... SRL cu suma de 1.745.593,28 lei, suma ce provine din contractele de credit nr.11/0135 din data de 04.03.2008 si nr. 11/0125 din data de 29.01.2008; in paralel, banca a demarat executarea silita impotriva contestatoarelor A... si B... - care au garantat personal executarea obligatiilor contractate de catre debitoarea aflata in insolventa; din procesul verbal intocmit la data de 06.12.2012, de catre executorul judecatoresc G..., in dosarul de executare nr 13/2012, rezulta ca in urma valorificarii silite a bunului imobil al contestatoarei B... a fost recuperata suma de 162.090,21 lei, care a fost distribuita debitoarei D... SA; de asemenea, din procesul verbal intocmit la data de

2015. in dosarul de executare nr 12/2012, de catre acelasi executor, rezulta ca in urma valorificarii silite a bunului imobil detinut de contestatoarea A..., a fost recuperata suma de 163.544,61 lei, care a fost distribuita aceleiasi creditoare.

Or, data fiind aceasta stare de lucruri, judecatorul sindic a apreciat ca, in masura in care fideiusorul a achitat o parte din creanta creditorului in cursul procedurii insolventei, acesta se subroga, in puterea legii, in toate drepturile creditorului platit, potrivit art. 1108 C.civ. 1864 si art. 1596 C.civ. 2009, chiar daca nu si-a depus creanta, cu conditia ca acel creditor sa se fi inscris la masa pasiva in termen; contrar sustinerii creditoarei, a aratat ca dreptul la subrogatie apartine in egala masura garantului care a platit de buna voie precum si garantului care a achitat in mod silit creanta in locul debitorului; nu exista nicio ratiune pentru care garantul, care a fost executat silit sa nu beneficieze de dreptul la subrogatie, in conditiile in care acest drept nu depinde de vointa creditorului sau a debitorului, ci exclusiv de vointa garantului; subrogatia opereaza insa numai in limita creantei platite, fiind intr-adevar dobandita impreuna cu accesoriile; creditorul, pentru partea ramasa neplatita, si garantul, pentru partea pe care a platit-o, vor veni in concurs, insa in acest concurs prioritate va avea creditorul, ca o exceptia de la regula proportionalitatii stabilita de art. 124 din legea 85/2006.

Astfel, a aratat ca institutia creditoare va avea dreptul sa incaseze si cota cuvenita contestatoarelor, pana la acoperirea integrala a creantei sale, prin contractul de garantie contestatoarele asumandu-si in primul rand insolvabilitatea debitoarei; a aratat, sub acest aspect, ca asumarea insolvabilitatii debitorului tine de natura contractului de garantie, subrogatia prin plata partiala a creantei, realizata de catre garant, neputandu-i conferi acestuia din urma dreptul de a intra in concurs cu creditorul; pe de alta parte, nici nu se opune inscrierii garantului in tabelul de creante, in locul creditorului, in limita creantei achitate, intrucat modul in care se va face distribuirea sumelor intre creditori, tine de lichidarea societatii si nu poate ingradi dreptul unui creditor de a participa la procedura.

impotriva sentintei mentionate, in termen legal, a declarat recurs creditoarea APS E... SA, solicitand, in principal, casarea acesteia si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante, iar, in subsidiar, modificarea hotararii recurate, in sensul respingerii contestatiei, cu obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecata.

Sub un prim aspect, recurenta invedereaza ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra inadmisibilitatii contestatiei - prin prisma prevederilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, conform carora „Dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art. 73 alin. (2), si pana la inchiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie impotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta in tabelul definitiv de creante, in cazul descoperirii existentei unui fals, doi sau unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si in cazul descoperirii unor titluri hotaratoare si pana atunci necunoscute”, motiv pentru care apreciaza ca se impune casarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante.

Cu referire la temeinicia exceptiei, sustine ca cele doua contestatoare nu au facut dovada faptului ca sunt indeplinite conditiile prevazute de dispozitiile art. 75 din Legea nr. 85/2006 pentru introducerea unei contestatii impotriva tabelului definitiv de creante, aspectele invocate de catre acestea nefiind circumscrise niciuneia dintre ipotezele prescrise de textul legal enuntat, respectiv, fals, dol sau eroare esentiala; ceea ce incearca contestatoarele pe calea contestatiei la tabelul definitiv de creante este de a obtine inscrierea acestora in tabel in conditiile in care, pe de o parte, acestea, stand in pasivitate, nu au inteles sa formuleze declaratii de creanta, iar, pe de alta parte, ipotezele avizate de legiuitor in cuprinsul prevederilor art. 75 din Legea nr. 85/2006 nu acopera o atare situatie.

Cu referire la fond, invedereaza ca, pe de-o parte, cele doua contestatoare nu au inteles sa formuleze in termen cererea de inscriere la masa credala, pentru a putea obtine inscrierea in tabelul de creante al debitoarei, astfel incat la momentul promovarii contestatiei aceasta solicitare este tardiva, contestatoarele fiind decazute din dreptul de a mai fi inscrise in tabelul de creante - critica pe care instanta nu a analizat-o.

In sensul celor de mai sus, arata ca prevederile art. 64 din Legea nr. 85/2006 obliga toti creditorii, cu exceptia creditorilor salariali, ale caror creante sunt anterioare datei deschiderii procedurii, sa depuna cererea de admitere a creantei in termenul stabilit prin sentinta de declansare a procedurii, fiind admise provizoriu la masa credala si creantele nescadente sau sub conditie (suspensiva sau rezolutorie) la data deschiderii.

Asa fiind, intrucat creanta declarata deriva dintr-un raport juridic incheiat anterior declansarii procedurii concursuale, doar conditia suspensiva urmand sa se implineasca dupa aceasta data, sustine ca dreptul contestatoarelor de a fi inscrise in tabelul de creante putea fi valorificat numai la acel moment procesual.

De altfel, arata ca prevederile art. 1673 pct. 2 din vechiul Cod civil confera, in mod expres, posibilitatea fidejusorului de a exercita regresul anticipat, fara a fi platit ceva creditorului, in cazul in care impotriva debitorului principal a fost deschisa procedura insolventei; neprocedand de aceasta maniera, intimatele sunt decazute, cat priveste creantele respective, din dreptul de a fi inscrise in tabelul creditorilor si nu pot dobandi calitatea de creditori indreptatiti sa participe la procedura.

Pe de alta parte, considera ca in mod gresit instanta a retinut ca garantele contestatoare se pot subroga in drepturile creditorilor cu sumele obtinute in urma executarii silite a acestora, nefiind indeplinite conditiile legale pentru a opera subrogarea in drepturi, incidenta subrogatiei fiind conditionata de efectuarea unei plati voluntare.

Sub acest aspect, arata ca subrogatia prin plata creantei este fundamental legata de executarea voluntara de catre solvens a obligatiei, intrucat, pentru a atrage incidenta acestei institutii, plata urmeaza a fi facuta cu intentia de a stinge creanta; or, intentia de plata este exclusa in cazul unei vanzare fortate, cand executarea obligatiei are loc in mod silit, si nicidecum de buna voie.

Prin urmare, in conditiile in care plata creantei nu a fost facuta de catre cele doua contestatoare in mod voluntar, apreciaza ca acestea nu se pot prevala de beneficiul subrogatiei si, pe cale de consecinta, nu se pot bucura de toate drepturile creditorului platit.

Contestatoarele-intimate A... si B... au formulat intampinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea hotararii atacate ca fiind temeinica si legala.

Sub un prim aspect, raportat la solicitarea recurentei de casare a hotararii primei instante, cu consecinta trimiterii cauzei spre rejudecare, intimatele arata ca o atare solutie poate fi dispusa doar in conditiile art.312 alin. (3) si (5) Cod procedura civila; sustin, insa, ca temeiurile invocate de recurenta nu sunt apte sa atraga casarea hotararii ci, eventual, modificarea acesteia, asa incat apreciaza solicitarea ca fiind inadmisibila.

Cu referire la exceptia de inadmisibilitate a actiunii, intimatele arata ca nu si-au intemeiat cererea pe dispozitiile art. 75 alin. (l) din Legea nr. 85/2006 si nici nu au indicat vreun motiv care sa permita o atare concluzie, solicitand obligarea lichidatorului la actualizarea tabelului de creante ca efect al subrogarii lor in drepturile creditorului APS E... S.A. prin plata partiala a creantei pe care o detine acesta asupra debitoarei C... S.R.L. aflata in faliment.

Mai arata intimatele ca cererea lor nu este o declaratie de creanta formulata peste termenul prevazut de lege, ci o solicitare de obligare a lichidatorului judiciar la actualizarea tabelului de creante, ca efect al subrogarii in dreptul creditorului initial.

Astfel, arata ca, potrivit art. 71, alin. (2) din Legea nr. 85/2006, un codebitor sau un fidejusor, care este indreptatit la restituire ori la despagubire din partea debitorului pentru suma platita, va fi trecut in tabelul de creante cu suma pe care a platit-o creditorului; din moment ce legea nu distinge momentul la care se face aceasta trecere/actualizare a tabelului de creante, considera ca sunt pe deplin indreptatite sa fie inscrise in tabelul de creante, instanta de fond interpretand legal si temeinic textele de lege.

Examinand recursul declarat in cauza, atat prin prisma criticilor formulate si a dispozitiilor art. 304 si art. 304

¹

din Codul de procedura civila, cat si din oficiu - in baza art. 306 alin. (2) din acelasi cod, Curtea constata ca acesta este nefondat si se impune a fi respins, pentru urmatoarele considerente:

1. Cu referire la exceptia de inadmisibilitate a cererii contestatoarelor A... si B... .

Curtea retine ca prin cererea inregistrata in dosarul nr. .. ,30/2010/a8, contestatoarele au solicitat, inter alia, obligarea lichidatorului judiciar la actualizarea/modificarea tabelului definitiv consolidat al creantelor societatii C... S.R.L., tinand cont de subrogarea lor in drepturile creditorului APS E... S.A., ca urmare a recuperarii pe calea executarii silite a sumelor in cuantum de 162.090,21 lei si 163.544,61 lei.

Cererea contestatoarelor nu are nici configuratia unei contestatii impotriva tabelului definitiv de creante (formulata in conditiile art. 75 din Legea nr. 85/2006) si nici pe aceea a unei declaratii de creanta (reglementata de art. 64 din Legea insolventei) ci, asa cum se va arata infra, aceasta constituie un mijloc de valorificare a unui incident ivit in timpul procedurii - respectiv, a subrogatiei de drept, care opereaza potrivit art. 1670 din vechiul Cod civil de la 1864 (aplicabil raportului de fideiusiune, potrivit art. 6 alin. (2) din noul Cod civil si art. 3 din Legea nr. 71/2011 - pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil), pentru partea din datorie pe care fideiusorul a suportat-o din patrimoniul propriu.

Asa fiind, exceptia este neintemeiata si se impune a fi respinsa.

2. Cu referire la fond.

Curtea releva ca, potrivit prevederilor art. 1670 Cod civil 1864, „Cautionatorul ce a platit datoria intra in dreptul ce avea creditorul contra datornicului”.

Este adevarat ca textul se refera in terminis la „plata datoriei”, insa interpretarea acestuia nu trebuie limitata la sensul literal al termenilor, ci trebuie identificat, cu prioritate, scopul urmarit de legiuitor prin instituirea lui.

Or, interpretarea teleologica, alaturi de interpretarea sistemica a dispozitiilor Codului civil, conduc la concluzia ca legiuitorul a avut in vedere toate situatiile in care datoria a fost stinsa prin transferul unor drepturi din patrimoniul fideiusorului in patrimoniul creditorului garantat, indiferent daca acest transfer a avut loc benevol sau pe calea executarii silite.

Astfel, in baza principiului imbogatirii fara justa cauza - recunoscut unanim de doctrina si jurisprudenta formata sub imperiul vechiului Cod civil si consacrat legislativ prin art. 1345 din noul Cod civil - cel care, in mod neimputabil, s-a imbogatit fara justa cauza in detrimentul altuia este obligat la restituire, in masura pierderii patrimoniale suferite de cealalta persoana, dar fara a fi tinut dincolo de limita propriei sale imbogatiri.

In cazul executarii silite a fideiusorului (cum este situatia in litigiul pendinte), acesta suporta din patrimoniul propriu pierderea patrimoniala pe care trebuia sa o suporte debitorul principal, cel din urma imbogatindu-se, in mod corelativ, cu echivalentul respectivei valori. Cum o astfel de pierdere da loc unei actiuni in restituire (actio de in rem verso), fideiusorul este indreptatit, indiferent de modalitatea in care a operat „plata” - de buna voie sau prin executare silita - la recuperarea pierderii pe care a suferit-o.

Prin urmare, se impune, sub un prim aspect, a concluziona ca „subrogarea” opereaza in toate cazurile in care a avut loc stingerea datoriei din patrimoniului fideiusorului, fiind fara relevanta dupa cum aceasta s-a facut voluntar sau doar ca urmare a executarii silite.

Sub un aspect secund, Curtea releva ca pana la data stingerii datoriei, fideiusorul nu era titularul unei creante pe care sa o inregistreze la masa credala, intre acesta si debitorul principal neexistand un raport obligational generator al unui drept de creanta. Numai odata cu „plata” datoriei catre creditorul garantat s-a nascut in favoarea fideiusorului un drept de creanta care sa poata fi valorificat in procedura insolventei.

Cu toate acestea, creanta sa nu are regimul unei creante curente, intrucat nu rezulta din continuarea activitatii debitoarei in perioada de insolventa (art. 3 pct. 14 din Legea nr. 85/2006), ci s-a constituit in legatura cu activitati anterioare ale acesteia, stingand o parte din pasivul inregistrat la masa credala; consecinta este, pe de-o parte, aceea ca respectiva creanta nu poate fi valorificata decat in conditiile creantei creditorului initial, iar, pe de alta parte, ca aceasta nu trebuie declarata la masa credala in conditiile art. 64 din Legea insolventei, ci urmeaza a fi inregistrata in tabel in momentul stingerii creantei initiale, ca efect al „subrogatiei”.

Creditorul initial nu are nici un temei sa se opuna efectelor „subrogatiei”, intrucat aceasta opereaza numai pentru partea din creanta sa care s-a stins prin „plata”, fara a afecta in vreun fel existenta sau intinderea restului de creanta; in acelasi timp, el nu suporta in nici un fel concursul fideiusorului - care este tinut in continuare de obligatia de garantie si care ar fi expus unei noi executari in favoarea creditorului initial chiar daca, uzand de o garantie proprie sau prin alte mijloace, ar reusi sa se indestuleze inaintea acestuia.

In acelasi sens sunt si dispozitiile art. 71 alin. (2) si alin. (3) din Legea nr. 85/2006, care statueaza ca „(2) Un codebitor sau un fidejusor, care este indreptatit la restituire ori la despagubire din partea debitorului pentru suma platita, va fi trecut in tabelul de creante cu suma pe care a platit-o creditorului. In acest caz, creditorul comun are dreptul de a cere sa i se plateasca, pana la achitarea integrala a creantei sale, cota cuvenita codebitorului sau fidejusorului, ramanand creditor al acestuia doar pentru suma neachitata.

(3) Codebitorul sau fidejusorul debitorului, care pentru asigurarea regresului sau are asupra bunurilor acestuia un drept de garantie, concura la masa credala, pentru a face posibila realizarea garantiei sale, dar pretul obtinut din vanzarea bunurilor grevate va fi atribuit creditorului, scazandu-se din suma ce este datorata.”

De altfel, prioritatea la indestulare a creditorului garantat a fost recunoscuta in mod expres de catre instanta de fond prin considerentele sentintei recurate - care fac corp comun cu dispozitivul si care nu au fost atacate de contestatoare - asa incat recurenta nu dovedeste nicio vatamare prin trecerea celor doua fideiusoare in tabelul de creante cu sumele pentru care au fost executate silit.

In considerarea celor ce preced, recursul declarat de creditoarea-recurenta APS E... SA impotriva sentintei civile nr. 728 din 22 iunie 2017 pronuntata de Tribunalul Timis in dosar nr. ,../30/2010/a8, in contradictoriu cu contestatoarele-intimate A... si B..., precum si cu debitoarea SC C... SRL - prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolventa D..., se va respinge, ca nefondat