Elementele componente ale deciziei de concediere
1 aprilie 2020Solicitare plata ajutor la trecerea in rezerva prin raportare la solda
1 aprilie 2020
Acordare spor de doctorat, Plata sume compensatorii si dobanzi
Prin decizia in interesul legii nr. 21/21.11.2016, inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca: „In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 30
alin. (6)
si art. 48 alin. (1)
pct. 7
din Legea nr. 330/2009, art. 4
alin. (1),
art. 6
alin. (1)
din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 1/2010, art. 1
alin. (5)
din Legea nr. 285/2010 si
art. 8
din Anexa nr. 5 a Legii
nr. 63/2011,
au dreptul la sume compensatorii persoanele care au dobandit titlul de doctor dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 330/2009.
in motivarea acestei decizii s-a retinut in esenta in ceea ce priveste cadrele didactice ca prin art.8 din Anexa nr.5 a Legii nr. 63/2011 s-a prevazut ca persoanele care la data de 31 decembrie 2009 beneficiau de un spor pentru titlul stiintific de doctor beneficiaza de o compensatie tranzitorie calculata prin aplicarea procentului de 15% din salariul de baza. ”
Pentru cei care beneficiau de titlul stiintific de doctor la data de 31 decembrie 2009 solutia legislativa a fost aceea de a introduce cuantumul acestui spor, nu procentual, ci ca suma compensatorie.
Asadar, legiuitorul nu a operat o abrogare veritabila si efectiva, ci a instituit o natura juridica noua pentru sume ce recompenseaza angajatul care isi perfectioneaza pregatirea profesionala prin obtinerea titlului stiintific de doctor.
V
Prin includerea acestei sume in salariul de baza, un drept salarial secundar a devenit parte a salariului ca drept^ fundamental recunoscut si aparat de lege. Altfel spus, dreptul a supravietuit chiar daca a cunoscut o evolutie in planul reglementarii si a dobandit o noua denumire: „suma compensatorie”, fiind inclus in salariul de baza.
'
Existenta mai multor acte normative adoptate succesiv intr-un interval scurt de timp, in baza carora s-a intentionat salarizarea unica a bugetarilor, nu poate constitui un temei legal pentru instituirea unui tratament diferentiat si pentru nesocotirea principiului egalitatii de tratament, fata de toti salariatii si presupune plata egala pentru munca de valoare egala.
Art.5 din O.G. nr. 83/2014 Art.Ipct.6 din Legea nr. 71/2015 Legea nr. 193/2016 Decizia ICCJin interesul legii nr. 21/21.11.2016
Prin cererea inregistrata sub nr. .../118/2015*, reclamanta [...] a chemat in judecata pe parata Scoala Gimnaziala [...], solicitand obligarea acesteia la acordarea sporului de doctorat in cuantum de 15% din salariu, ca si spor tranzitoriu, actualizat cu indicele de inflatie si dobanda legala, precum si la emiterea unei decizii de reincadrare conform statutului sau de doctor in geografie.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca a sustinut teza de doctorat pe data de 28.09.2012 si a obtinut titlul de doctor in geografie in baza ordinului de ministru al MECTS NR.
.. ./20.02.2013. De la data emiterii ordinului si pana in prezent nu a fost reincadrata corespunzator si nici remunerata. Reclamanta a aratat ca in alte judete din tara, colegii sai care au titlul de doctor beneficiaza de acest spor.
Reclamanta a precizat ca s-a adresat paratei cu doua cereri, inregistrate sub nr. .../07.07.2015 si .../27.11.2015, prin care a solicitat acordarea sporului de doctorat, dar nu a primit raspuns din partea paratei.
In drept, reclamanta a invocat prevederile art. 5 din OG nr. 83/2014 si ale Legii nr. 71/2015.
Prin sentinta civila nr.767/11.04.2016, pronuntata in dosarul nr...J118/2015*, Tribunalul Constanta a respins, ca neintemeiata, cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta [...], in contradictoriu cu parata Scoala Gimnaziala [...] Constanta.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarele:
Reclamanta este angajata paratei in functia de profesor invatamant primar. La data de 20.02.2013, prin Ordinul Ministrului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului nr. 3250, reclamantei i s-a conferit titlul stiintific de doctor in domeniul geografie.
Pentru situatia particulara a personalului didactic si didactic auxiliar din invatamant a fost adoptata Legea nr. 63/2011, aplicabila incepand cu data de 13-05-2011. Desi initial aceasta lege trebuia sa se aplice doar pana la data de 31-12-2011, prin art.II din Legea nr.283/2011 de modificare a art.1 alin.3 si 4 din OUG 80/2010, prin art.2 din OUG nr. 84/2012, prin art.1 alin.3 si 4 din OUG nr. 103/2013 si apoi prin art.1 alin.9 din OUG nr. 83/2014, s-a stabilit ca in anii 20122015, in ceea ce priveste salarizarea personalului didactic si didactic auxiliar din invatamant, se aplica tot prevederile Legii nr. 63/2011.
Astfel, conform art.1 alin.4 din Legea nr. 63/2011, sporurile, indemnizatiile, compensatiile si celelalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiaza personalul didactic si didactic auxiliar, precum si metodologia de calcul al acestora sunt prevazute in anexa nr. 5 a legii. Iar prin art.8 din Capitolul I si prin art.5 al Capitolului II ale acestei anexe se prevede expres ca persoanele care la data de 31-12-2009 beneficiau de un spor pentru titlul stiintific de doctor beneficiaza de o compensatie tranzitorie calculata prin aplicarea procentului de 15% la salariul de baza stabilit potrivit legii. Cu toate acestea, Legea nr. 63/2011 nu prevede acordarea sporului pentru titlul stiintific de doctor si persoanelor ce nu aveau acest spor in plata la data de 31-12-2009.
Tratamentul diferentiat este evident si nu se poate sustine ca acesta decurge din aplicarea in timp a legilor, caci acesta decurge chiar din legile nr.330/2009, 284/2010 si 63/2011. Altfel spus, sub imperiul aceleiasi legi sporul de doctorat se acorda numai persoanelor care au obtinut titlul stiintific de doctor anterior datei de 01-01-2010. Rezulta deci ca criteriul de diferentiere este cel al momentului la care a fost obtinut titlul stiintific de doctor, iar prin aplicarea acestui criteriu se ajunge la incalcarea principiului platii egale pentru munca de valoare egala, fara ca acest tratament diferit sa fie justificat obiectiv de un scop legitim.
Instanta nu neaga dreptul legiuitorului de a suprima acordarea unui spor la salariu, insa aceasta anulare a unui drept trebuie facuta cu respectarea principiul egalitatii la conditii egale. Daca intentia initiala a legiuitorului, retinuta si de Curtea Constitutionala prin decizia nr.594/2012, a fost aceea ca sumele acordate cu titlu de compensatii tranzitorii sa reprezinte o masura tranzitorie pana la pana la intrarea in vigoare, in totalitate, a prevederilor legii-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, in fapt s-a dovedit ca legiuitorul nu a pus in aplicare nici pana la data de 01.01.2016 noile dispozitii de salarizare.
Altfel spus, in fapt persoanele care au beneficiat de sporul pentru titlul de doctor pana la data de 31-12-2009 au continuat sa beneficieze de acesta, sub titulatura de suma compensatorie, chiar daca formal acest spor a fost eliminat.
Cum tribunalul nu are competente in a anula situatia discriminatorie creata, dat fiind ca aceasta rezulta din lege, iar prin decizia nr. 818/2008 a Curtii Constitutionale s-a statuat ca prevederile art.27 alin.1 din OUG nr. 137/2000 sunt neconstitutionale, in masura in care din acestea se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii, si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative, instanta nu ar putea decat acorda despagubiri reclamantei. Reclamanta nu a formulat insa un astfel de capat de cerere, solicitand doar acordarea sporului de doctorat.
Sub acest ultim aspect, tribunalul a retinut ca legiuitorul pare a fi recunoscut existenta unui tratament discriminatoriu in salarizarea personalului platit din fonduri publice prin Legea nr.71/2015 pentru aprobarea OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015. Astfel, la art.5 din OUG nr. 83/2014 se introduce prin aceasta lege un nou alineat, 1
1
, potrivit caruia „
prin nivel de salarizare in plata pentru functiile similare se intelege acelasi cuantum al salariului de baza cu cel al salariatilor avand aceeasi functie, in care au fost incluse, dupa data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de incadrare, precum si sumele aferente sporurilor de care au beneficiat inainte de aceasta data, daca salariatul angajat, numit sau promovat indeplineste aceleasi conditii de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale -, de vechime si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, specifice locului de munca la data angajarii sau promovarii
”.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 63/2011, gestiunea sistemului de salarizare a personalului din institutiile de invatamant preuniversitar si universitar de stat se asigura de ordonatorii principali de credite si de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (2) Ordonatorii principali de credite si angajatorii au obligatia sa stabileasca salariile de baza, sporurile si alte drepturi salariale stabilite potrivit prezentei legi, sa asigure promovarea personalului in functii, grade si trepte profesionale, in conditiile legii, astfel incat sa se incadreze in sumele aprobate cu aceasta destinatie in bugetul propriu. Astfel cum reiese din aceste dispozitii legale, atributia stabilirii nivelului de salarizare in plata pentru functiile similare revine ordonatorilor principali de credite si Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, care emite ordinele de salarizare corespunzatoare. Or, pentru obligarea angajatorului la acordarea sporului de doctorat, trebuie sa existe un ordin de salarizare in acest sens sau o obligatie de emitere a unui astfel de ordin, prin care sa se stabileasca nivelul salariului si sporurile cuvenite. Desi reclamanta invoca existenta unui refuz nejustificat din partea angajatorului, in cadrul acestui litigiu nu se poate constata un astfel de refuz, cu consecinta obligarii institutiei de indeplinire a unei obligatii administrative, vizand emiterea ordinului de salarizare, in acord cu prevederile Legii nr. 71/2015, cu atat mai mult cu cat reclamanta nici nu a formulat un astfel de capat de cerere. Instanta a apreciat ca prevederile Legii nr. 71/2015 nu impun direct in sarcina angajatorului obligatia acordarii unui anumit spor, care a fost eliminat incepand cu 1.01.2010, ci stabileste ce se intelege prin nivel de salarizare in plata pentru functiile similare, astfel incat nu poate fundamenta obligarea angajatorului la recunoasterea si acordarea unui anumit spor, in absenta unei obligatii corelative de emitere a unui nou ordin de salarizare in vederea recalcularii indemnizatiei de incadrare in acord cu art. 5 alin. 1 ind.1 din O.U.G. nr. 83/2014.
Avand in vedere considerentele expuse, instanta a respins actiunea reclamantei ca neintemeiata.
La data de 29.04.2016, impotriva sentintei civile nr. 767/11.04.2016 pronuntata de Tribunalul Constanta, a declarat apel reclamanta [...].
In motivarea cererii de apel, reclamanta a invocat urmatoarele:
Compensatia tranzitorie de 15% pentru sporul de doctorat conform deciziei Ministerului Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice nr. .../DSRU/19.04.2016, cu despagubirea aferenta pentru neacordarea acestei compensatii se datoreaza pentru perioada 20.02.2013 - prezent si este in valoare de 19.188 lei. Cuantumul acestui spor este lunar de 492 lei si a fost privata de aceasta remunerare timp de 39 luni, in acest fel resimtind discriminare in salarizarea sa fata de alti colegi din cadrul scolii doctorale, care au fost remunerati corespunzator. Se putea lua in calcul decizia Curtii Constitutionale nr. 594/2012 in vederea aplicarii unor compensatii salariale tranzitorii - spor de doctorat. OUG nr. 57/2015 din 09.12.2015, alin.1, 2, art.4 prevede ca salarizarea sa se efectueze la nivelul de salarizare pentru functii similare. De asemenea, prin nivel de salarizare in plata pentru functii similare se intelege acelasi cuantum al salariului de baza cu cel al salariatilor avand aceeasi functie, in care au fost incluse dupa data de 31.12.2009 sumele aferente salariului de incadrare si sumele aferente sporurilor de care au beneficiat inainte de aceasta data, daca salariatul incadrat indeplineste aceleasi conditii de studii .si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii. In aceasta institutie de invatamant isi desfasoara activitatea din 01.09.2009, avand studii superioare din anul 2003 si gradul didactic I din 2010. La data inscrierii la Scoala doctorala din cadrul Universitatii Bucuresti - 01.10.2010, indeplinea conditiile enuntate anterior. Acelasi lucru este mentionat si la art.5 din OUG nr. 83/2014.
Art.4 din Legea nr. 63/2011 mentioneaza ca angajatorii au obligatia sa stabileasca salariile de baza, sporurile si alte drepturi salariale stabilite potrivit legii.
De asemenea, decizia MENCS nr. 346/2016 prevede ca in situatia in care nu exista functii similare in plata in cadrul institutiei, asa cum e cazul Scolii Gimnaziale [...], fiind la momentul actual singurul cadru didactic cu acest titlu stiintific, modalitatea de salarizare a personalului didactic trebuia sa se faca conform Legii nr. 63/2011 si prevederilor OUG nr. 57/2015 art. 4 alin. 5, iar punerea in aplicare a prevederilor legale mai sus invocate trebuia facuta de angajator - unitatea de invatamant este cea care indeplineste atributiile legale pentru salarizarea personalului.
Prin incheierea din 14.06.2016, Curtea a dispus suspendarea judecatii apelului potrivit art. 520 al.4 Cod procedura civila pana la solutionarea dosarului nr. .../1/2016 aflat pe rolul inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru motivele expuse in aceasta incheiere.
Ulterior, prin incheierea din 13.12.2016, Curtea a dispus repunerea pe rol a cauzei, retinand ca nu mai subzista motivul suspendarii, fiind pronuntata hotararea in considerarea careia s-a dispus suspendarea.
Analizand sentinta apelata din prisma criticilor formulate, Curtea a apreciat ca acestea sunt fondate in parte, pentru urmatoarele considerente:
Prin cererea formulata la Tribunalul Constanta, reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata retroactiva a sporului de doctorat in valoare de 15% din salariu ca si spor tranzitoriu, intemeindu-si cererea pe dispozitiile art.5 din OG nr. 83/2014, privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015 si Legea nr. 71/2015.
Prin concluziile orale pe fondul cauzei, reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata sporului de doctorat de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 71/2015, respectiv incepand cu 09.04.2015.
Prin cererea de apel, reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata sumei compensatorii de 15% pentru sporul de doctorat incepand cu 20.02.2013, in valoare de 19.188 lei.
In conformitate cu prevederile art.478 alin. 3 Cod procedura civila, in apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot formula pretentii noi.
Prin aceasta norma se consacra principiul efectului devolutiv al apelului care semnifica faptul ca instanta de apel nu poate verifica decat aspectele cu care prima instanta a fost sesizata.
Este inadmisibila in apel formularea unor pretentii noi. Sintagma „pretentii noi” din cuprinsul alin. (3) al normei analizate, vizeaza, printre altele si cererile care difera de cele formulate in fata primei instante prin obiectul lor, prin intinderea pretentiilor formulate.
La instanta de fond reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata sumei compensatorii de 15% pentru sporul de doctorat incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr.71/2015, respectiv incepand cu 09.04.2015, iar prin cererea de apel a formulat pretentii noi, solicitand obligarea paratei la plata sumei compensatorii de 15% pentru sporul de doctorat incepand cu 20.02.2013, in valoare de 19.188 lei.
Interdictia formularii de noi pretentii in apel deriva din rolul instantei de apel de-a examina regularitatea hotararii primei instante cu privire la pretentiile care au fost deduse in fata sa.
Aceasta interdictie nu ingradeste accesul liber la justitie, intrucat nimic nu impiedica partile in proces sa formuleze noi pretentii pe calea unei alte actiuni civile.
In ceea ce priveste cerere reclamantei de obligare a paratei la plata sumei compensatorii de 15% pentru sporul de doctorat incepand cu data de 9.04.2015, astfel cum s-a solicitat la fond, Curtea a retinut urmatoarele:
Prin decizia in interesul legii nr.21/21.11.2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca: „In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 30
alin. (6)
si art. 48 alin. (1)
pct. 7
din Legea nr. 330/2009, art. 4
alin. (1),
art. 6
alin. (1)
din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 1/2010, art. 1
alin. (5)
din Legea nr. 285/2010 si
art. 8
din Anexa nr. 5 a Legii
nr. 63/2011,
au dreptul la sume compensatorii persoanele care au dobandit titlul de doctor dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 330/2009.
In motivarea acestei decizii s-a retinut in esenta in ceea ce priveste cadrele didactice ca prin art.8 din Anexa nr.5 a Legii 63/2011 s-a prevazut ca persoanele care la data de 31 decembrie 2009 beneficiau de un spor pentru titlul stiintific de doctor beneficiaza de o compensatie tranzitorie calculata prin aplicarea procentului de 15% din salariul de baza.”
Pentru cei care beneficiau de titlul stiintific de doctor la data de 31 decembrie 2009 solutia legislativa a fost aceea de a introduce cuantumul acestui spor, nu procentual, ci ca suma compensatorie.
Asadar legiuitorul nu a operat o abrogare veritabila si efectiva ci a instituit o natura juridica noua pentru sume ce recompenseaza angajatul care isi perfectioneaza pregatirea profesionala prin obtinerea titlului stiintific de doctor.
Prin includerea acestei sume in salariul de baza, un drept salarial secundar a devenit parte a salariului ca drept fundamental recunoscut si aparat de lege. Altfel spus, dreptul a supravietuit chiar daca a cunoscut o evolutie in planul reglementarii si a dobandit o noua denumire: „suma compensatorie”, fiind inclus in salariul de baza.
Prin art.I pct.6 din Legea nr.71/2015 de aprobare a OUG 83/2014 a fost completat art.5, clarificandu-se conceptul de „nivel de salarizare in plata pentru functii similare”, dupa cum urmeaza: „prin nivel de salarizare in plata pentru functii similare se intelege acelasi cuantum al salariului de baza cu cel al salariatilor avand aceeasi functie, in care au fost incluse, dupa 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de incadrare, precum si sumele aferente sporurilor de care au beneficiat inainte de aceasta data, daca salariatul angajat, numit sau promovat indeplineste aceleasi conditii de studii - medii, superioare, postuniversitare,
doctorale,
de vechime si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, specifice locului de munca la data angajarii sau promovarii. i
Legea nr.193/2016, in vigoare de la 5 noiembrie 2016 a statuat:
Art.I Legea cadru nr.264/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice cu modificarile ulterioare, se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Dupa articolul 19 se introduce un nou articol, articolul 19
1
, cu urmatorul cuprins:
„Art.19
1
- (1) Personalul care detine titlul de doctor,
indiferent de data obtinerii acestuia
, beneficiaza de un spor de 15% din salariul de baza/solda functiei de baza/salariul functiei de baza/indemnizatia de incadrare, daca indeplineste urmatoarele conditii:
- isi desfasoara activitatea in domeniul pentru care poseda titlul stiintific sau conducatorul institutiei apreciaza ca pregatirea doctorala este utila compartimentului in care isi desfasoara activitatea persoana respectiva;
- nu a beneficiat de acordarea acestui spor sau nu i-a fost introdus in salariul de baza, potrivit reglementarilor legale anterioare, ca suma compensatorie.”
Existenta mai multor acte normative adoptate succesiv intr-un interval scurt de timp, in baza carora s-a intentionat salarizarea unica a bugetarilor, nu poate constitui un temei legal pentru instituirea unui tratament diferentiat si pentru nesocotirea principiului egalitatii de tratament, fata de toti salariatii si presupune plata egala pentru munca de valoare egala.
Criteriul temporal sau acela al unor reglementari diferite nu poate justifica diferente de salarizare intre persoane care exercita aceeasi functie si care au aceeasi pregatire profesionala.
Pentru considerentele expuse mai sus, potrivit art.480 al.2 Cod procedura civila, Curtea a admis apelul formulat si a schimbat in parte sentinta apelata, in sensul admiterii in parte a actiunii.
Curtea a obligat parata la plata catre reclamanta a unei sume compensatorii lunare echivalente cu sporul de doctorat in procent de 15% incepand cu 09.04.2015, astfel cum s-a solicitat de catre reclamanta la instanta de fond, pana la 05.11.2016 (data intrarii in vigoare a Legii 193/2016).
Pentru acoperirea prejudiciului de care reclamanta a fost lipsita ca urmare a neachitarii in termen a sumelor compensatorii, potrivit art.1535 Cod civil, Curtea a obligat parata la plata dobanzii legale aferente sumelor corespunzatoare incepand de la data de la care erau datorate pana la data platii.
Decizia civila nr. 64/CM/22.02.2017 Judecator redactor Jelena Zalman