Procedura Coparticipare procesuala obligatorie

In materie contencioasa, art. 78 alin. 2 Cod procedura civila permite instantei sa puna in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor persoane, iar in situatia in care niciuna din parti nu solicita, iar judecatorul apreciaza ca pricina nu poate solutionata fara participarea tertului, cererea va fi respinsa, fara ca instanta sa se pronunte in fond

Prin sentinta civila nr. 656 din 15 mai 2014, pronuntata de Tribunalul Olt - sectia I Civila in dosarul nr.4231/104/2013*, s-a admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratilor Cabinetul de expertiza medicala din cadrul SEMRCM si Comisia Medicala de Contestatii Craiova.

S-a admis exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru lipsa coparticiparii procesuale pasive obligatorii si s-a anulat cererea formulata de reclamanta in contradictoriu cu paratii Cabinetul de expertiza medicala din cadrul SEMRCM si Comisia Medicala de Contestatii Craiova, ca fiind indreptata impotriva unor persoane fara capacitate procesuala de folosinta.

S-a respins cererea formulata de reclamanta I.M., in contradictoriu cu paratul INEMRCM - reprezentat de Casa Judeteana de Pensii Olt, ca inadmisibila.

Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut urmatoarele:

Potrivit dispozitiilor art. 71 - (1) din Legea 263/2010, evaluarea capacitatii de munca, in vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de catre medicul specializat in expertiza medicala a capacitatii de munca din cadrul CNPP, denumit in continuare medic expert al asigurarilor sociale, iar conform alin. 9 - deciziile comisiilor medicale de contestatii si ale comisiilor centrale de expertiza medico-militara ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii date in solutionarea contestatiilor prevazute la alin. (8) pot fi atacate la instantele judecatoresti competente in termen de 30 de zile de la comunicare.

In acelasi sens sunt dispozitiile art.101 din HG 257/2011 privind Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care prevad ca (1) decizia medicala asupra capacitatii de munca poate fi contestata, in termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestatii/comisiile centrale de expertiza medico- militara ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii.

Potrivit art. 103 din HG 257/2011 decizia emisa in rezolvarea contestatiei inlocuieste decizia initiala si produce efecte de la data acesteia si poate fi contestata la instanta competenta in termen de 30 zile de la comunicare, potrivit art. 71 alin. 9 din Legea 263/2010.

Reclamanta a urmat aceasta procedura, formuland contestatie impotriva deciziei medicale nr. 1638/12.09.2013 ce a fost solutionata prin decizia nr. 239/24.09.2013 emisa de Comisia Medicala de Contestatii Craiova, fiind mentinute concluziile medicului expert al asigurarilor sociale.

Cu ocazia contestarii acestei decizii la instanta a inteles sa cheme in judecata pe paratii Cabinetul de Expertiza Medicala a Capacitatii de Munca Caracal 5 din Cadrul Spitalului Municipal Caracal, Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de Munca - reprezentat de Casa Judeteana de Pensii Olt si Comisia Medicala de Contestatii din Incinta Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Nr. 1 Craiova.

Raportat la dispozitiile legale in materie s-a apreciat ca paratii Cabinetul de Expertiza Medicala a Capacitatii de Munca Caracal 5 din Cadrul Spitalului Municipal Caracal si Comisia Medicala de Contestatii din Incinta Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Nr. 1 Craiova, nu au capacitate procesuala de folosinta.

Capacitatea procesuala de folosinta consta in aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual si potrivit dispozitiilor art. 205 Cod civil, in cazul persoanelor juridice care sunt supuse inregistrarii, capacitatea de folosinta este dobandita de la data inregistrarii lor, iar in cazul celorlalte persoane juridice, capacitatea de folosinta este dobandita prin actul de dispozitie care le infiinteaza, de la data autorizarii constituirii lor, sau de la data indeplinirii oricarei alte cerinte prevazute de lege.

Potrivit dispozitiilor art.71 alin. 7 din Legea 263/2010, Comisiile medicale de contestatii functioneaza in cadrul centrelor regionale de expertiza medicala a capacitatii de munca si Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca.

In conformitate cu prevederile art. 131 alin. 4 si 5 Legea nr. 263/2010, casele judetene de pensii sunt servicii publice, investite cu personalitate juridica, iar CNPP are in subordine Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, denumit in continuare I.N.E.M.R.C.M., care este institutie publica cu personalitate juridica si autonomie stiintifica. In subordinea I.N.E.M.R.C.M. se infiinteaza centre regionale de expertiza medicala a capacitatii de munca.

Rezulta ca institutiile care au personalitate juridica si pot sta in judecata sunt Casa Judeteana de Pensii Olt si I.N.E.M.R.C.M.

Exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta este o exceptie de ordine publica, referitoare la exercitiul dreptului la actiune, ce poate fi invocata in orice stare a pricinii.

Potrivit art. 56 alin. (1) Noul Cod procedura civila, orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate fi parte in judecata, textul legal defineste prin urmare capacitatea de folosinta ca fiind aptitudinea unei persoane fizice sau juridice de a avea drepturi si obligatii in plan procesual.

In raport de aceste dispozitii, s-a apreciat ca in mod gresit reclamanta a formulat contestatia in contradictoriu cu paratii Cabinetul de Expertiza Medicala a Capacitatii de Munca Caracal 5 din Cadrul Spitalului Municipal Caracal si Comisia Medicala de Contestatii din Incinta Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Nr. 1 Craiova, entitati care nu au capacitate de folosinta si prin urmare nu pot sta in judecata in nume propriu.

Sanctiunea care intervine in aceasta situatie este anularea cererii formulata de reclamanta in contradictoriu cu paratii Cabinetul de Expertiza Medicala a Capacitatii de Munca Caracal 5 din Cadrul Spitalului Municipal Caracal si Comisia Medicala de Contestatii din Incinta Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Nr. 1 Craiova.

Pe cale de consecinta, tribunalul a admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratilor Cabinetul de expertiza medicala din cadrul SEMRCM si Comisia Medicala de Contestatii Craiova si va anula cererea formulata in contradictoriu cu acestia, ca fiind indreptata impotriva unor persoane fara capacitate procesuala de folosinta.

Raportat la cea de-a doua exceptie invocata din oficiu, instanta este tinuta ca in raport de dreptul reclamat si scopul urmarit, sa dea calificarea juridica a cererii si in raport cu dispozitiile legale identificate ca aplicabile, sa puna in discutia partilor admisibilitatea unei actiuni directe in obtinerea unei hotarari judecatoresti de anulare a deciziei de incadrare/neincadrare in grad de invaliditate, iar aceasta se poate face doar in contradictoriu cu partile implicate in proces.

Potrivit art. 78 alin. 2 Noul Cod procedura civila, in materie contencioasa, cand raportul juridic dedus judecatii o impune, judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor persoane. Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza a tertului, iar judecatorul apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului, va respinge cererea, fara a se pronunta in fond

Avand in vedere obiectul litigiului, coparticiparea procesuala a Casei Judetene de Pensii Olt, alaturi de I.N.E.M.R.C.M este obligatorie deoarece in situatia anularii deciziei emise de Comisia de Contestatii Craiova se ajunge implicit la anularea deciziei emise de CJP Olt - SEMRCM Caracal si la obligarea acestei institutii sa emita o noua decizie de incadrare in grad de invaliditate, din moment ce doar aceasta institutie este competenta sa evalueze capacitatea de munca in vederea stabilirii gradului de invaliditate in situatia reclamantei (art. 71 alin. 2 din Legea 263/2010).

In speta, reclamantei i-a fost comunicata intampinarea formulata de CJP Olt pentru SEMRCM Caracal, prin care se sustinea ca au calitate procesuala pasiva atat I.N.E.M.R.C.M., care are personalitate juridica, desi este subordonat CNPP, cat si CJP Olt, nu si cabinetul de expertiza medicala din cadrul S.E.M.R.C.M., care este doar un serviciu in cadrul institutiei.

Mai mult, prin incheierea din 03.04.2014 s-a dispus citarea reclamantei cu mentiunea de a preciza cadrul procesual pasiv prin raportare la obiectul actiunii deduse judecatii, insa reclamanta a restituit citatia (f. 40) si a aratat ca intelege sa-si mentina „in integralitate toate afirmatiile din petitiile anterioare” si totodata a solicitat judecarea cauzei in lipsa.

In aceste conditii, intrucat niciuna dintre parti nu a solicitat introducerea in cauza a tertului CJP Olt, devin incidente dispozitiile art. 78 alin. 2 teza a II-a din Noul Cod procedura civila.

Asadar, intrucat este obligatorie coparticiparea procesuala pasiva a tuturor emitentilor deciziilor contestate, iar reclamanta a inteles sa atraga in proces doar pe unul dintre ei, tribunalul a admis exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru lipsa coparticiparii procesuale pasive obligatorii si sa respinga cererea fara a se pronunta pe fond.

Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat apel reclamanta I.M.

In motivarea apelului reclamanta a sustinut ca sentinta primei instante este nelegala si netemeinica, fara a arata in concret care sunt criticile pe care le aduce impotriva acesteia.

Apelul este nefondat.

Fata de imprejurarea ca apelanta reclamanta nu a motivat apelul, Curtea s-a pronuntat, in fond, numai pe baza celor invocate la prima instanta, potrivit art. 476 alin.2 si 477 Cod procedura civila.

Prima instanta a apreciat in mod corect ca, in raport de obiectul actiunii, calitate procesuala pasiva au atat Casa de pensii Judeteana a Olt, cat si INEMRCM, entitate cu personalitate juridica subordonata CNPP, persoane juridice fata de care opereaza coparticiparea procesuala obligatorie, in considerarea raportului juridic dedus judecatii.

Astfel, in situatia in care se anuleaza decizia emisa de Comisia de Contestatii Craiova, se anuleaza implicit si decizia emisa de CJP, astfel ca solutia pronuntata urmeaza sa produca efecte juridice si asupra acesteia din urma, motiv pentru care judecata cauzei trebuie sa se faca si in contradictoriu cu ea.

Totodata, a apreciat in mod corect ca paratii Cabinetul de Expertiza Medicala a Capacitatii de Munca Caracal 5 din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta nr.1 Craiova si Comisia Medicala de Contestatii din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta nr. 1 Craiova nu au personalitate juridica, si potrivit art. 56 alin. 1 Cod procedura civila nu pot sta in judecata in nume propriu, sanctiunea care intervine fiind anularea actiunii indreptata impotriva acestora.

In acest context, fata de dispozitiile art. 78 alin.2 Cod procedura civila, instanta a pus in discutia titularului cererii de chemare in judecata necesitatea precizarii cadrului procesual, avand in vedere obiectul actiunii si sustinerile intimatei CJP OLT, expuse prin intampinare, solicitandu-i sa precizeze paratii si sediul acestora, insa reclamanta a invederat ca isi mentine punctul de vedere exprimat in precizarile anterioare.

In materie contencioasa, art. 78 alin.2 Cod procedura civila permite instantei sa puna in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor persoane, iar in situatia in care niciuna din parti nu solicita, iar judecatorul apreciaza ca pricina nu poate solutionata fara participarea tertului, cererea va fi respinsa, fara ca instanta sa se pronunte in fond.

In aceste conditii, Tribunalul a apreciat corect ca raportul juridic dedus judecatii - anularea celor doua decizii medicale si a avizului INEMRCM - impune participarea in proces a tuturor emitentilor deciziilor contestate, insa reclamanta, care stabileste in temeiul principiului disponibilitatii cadrul procesual, a solicitat introducerea in cauza doar a unora dintre ei, astfel ca s-a aplicat sanctiunea inadmisibilitatii pentru lipsa coparticiparii procesuale obligatorii.

Apreciind ca hotararea apelata este legala si temeinica, apelul declarat s-a respins ca nefondat, potrivit art. 480 alin.2 Cod procedura civila
(Decizia civila nr. 4621/25.11.2014- Sectia I civila, rezumat judecator Oana Ghita)