Promovare grefier intr-o functie de conducere la instanta superioara

Nu pot participa la concursul pentru ocuparea unei functii de conducere la instanta superioara grefierii care nu indeplinesc conditiile de a exercita o functie de executie la acea instanta. Exista insa posibilitatea participarii grefierilor la concursul organizat pentru ocuparea unei functii de conducere in cadrul unei instante in care au dreptul sa functioneze, independent de existenta sau nu a unui post de executie vacant in schema de personal a instantei.

Prin sentinta numarul 103 din 23 ianuarie 2016, pronuntata de Tribunalul Mehedinti, s-a admis actiunea reclamantei C. I. L. in contradictoriu cu CURTEA DE APEL C.

S-a dispus recunoasterea dreptului reclamantei de a participa la concursul de promovare in functii de conducere organizat de Curtea de Apel C cu privire la Grefier sef- Judecatoria Dr. Tr. Severin si repunerea in termen pentru depunere proiect managerial.

Impotriva acestei sentinte au declarat recurs C.I, reclamanta C.I.L. si parata CURTEA DE APEL C., criticand-o pentru nelegalitate.

In motivarea recursului, reclamanta a aratat ca adresa CSM nr. 19783/2016 din 14.12.2016 reitereaza conditiile pentru inscriere la concursul de promovare in functii de conducere si mai ales arata cine poate participa la concursul de promovare in functii de conducere.

Astfel, CSM-ul a retinut ca prin raportare la dispozitiile art. 45 alin. 2 din Legea 567/2004, rezulta ca la concursul pentru ocuparea unei functii de conducere se poate prezenta orice grefier care indeplineste conditiile de vechime si activitate profesionala evaluata cu calificativul Foarte bine, indiferent de instanta /parchetul la care functioneaza, (a se vedea ultimul paragraf paginai adresa CSM). De asemenea, aceeasi interpretare a avut-o CSM-ul in Sedinta Plenului din 21.01.2010 prin care s-a pronuntat in sensul ca la concursul de promovare in functii de conducere a personalului auxiliar pot participa tosi grefierii, indiferent de instanta/parchetul de la care provin, (a se vedea paragraful 1 pagina 2 din adresa CSM).

Mai mult, arata recurenta, s-a retinut ca, in lipsa unor dispozitii legale care sa limiteze posibilitatea participarii grefierilor la concursul pentru ocuparea functiilor de conducere doar la personalul din cadrul instantei sau parchetului unde se afla postul vacant scos la concurs, pot participa la concurs grefierii de la orice instante sau parchete, chiar inferioare celor pentru care este organizat concursul de promovare in functia de conducere, bineinteles cu indeplinirea conditiilor de vechime si calificativ prevazute de lege. (a se vedea paragraful 2 pagina 2 din adresa CSM)

De asemenea, CSM a retinut ca prin comparatie cu situatia promovarii in functii de executie care se face in functia imediat superioara potrivit art. 43 din Legea 567/2004, in ceea ce priveste promovarea intr-o functie de conducere viziunea legiuitorului este in mod vadit mai larga si nu exista o astfel de limitare, (a se vedea paragraful 3 pagina 2 din adresa CSM).

Tot CSM, in sedinta din 28.03.2016 a Comisiei 2 a apreciat ca un grefier incadrat la un parchet de pe langa judecatorie, care are vechimea necesara, poate participa la un concurs pentru promovarea intr-o functie de conducere la un parchet ierarhic superior, daca indeplineste conditia de calificativ prevazuta de lege. (a se vedea paragrafele 4-6 pagina 2 din adresa CSM).

Prin urmare, apreciaza recurenta, Tribunalul Mehedinti la pronuntarea deciziei nu a luat considerare in inscrisurile depuse, ba mai mult nu a facut in niciun fel referire la acestea, nici macar de respingere a acestora si sa motiveze in vreun fel.

Avand in vedere ca Regulamentul privind organizarea si desfasurarea concursului de promovare in functii de conducere a grefierilor reprezinta o hotarare emisa de catre CSM, respectiv Hotararea nr. 182/2007, iar interpretarea acestuia data prin adresa 19783/14.12.2016 a fost facuta de insusi CSM, Tribunalul Mehedinti practic a hotarat ca CSM nu stie ce spune si nu stie sa-si interpreteze propriile hotarari.

In consecinta, avand in vedere precizarile Consiliului Superior al Magistraturii, apreciaza ca respingerea candidaturii sale pentru ocuparea functiei de grefier sef sectia 1 la Tribunalul Mehedinti, a fost neintemeiata.

In motivarea recursului, parata a aratat ca motivarea primei instante este insuficienta, aceasta preluand numai partial starea de fapt si de drept, fara a inlatura motivat apararile sale cu privire la incidenta altor texte legale, astfel cum sunt sustinute in intampinare.

Instanta de fond a adoptat numai un singur argument logico-juridic, strict legat de dispozitiile art. 7 din Regulamentul aprobat prin hotararea CSM nr. 182/2007, fara sa inlature motivat incidenta legislatiei specifice in domeniul resurselor umane al instantelor judecatoresti.

In considerarea motivului de recurs prevazut de art. 488 alin.1 pct.8 C.p.civ., recurenta a invederat ca prima instanta a interpretat si aplicat gresit in cauza textele legale incidente.

Cand schema de personal este in totalitate ocupata, neexistand posturi de executie vacante pentru ocuparea functiilor de conducere devenite vacante ca urmare a expirarii mandatelor grefierilor, prima instanta constata in mod eronat ca situatia nu se regaseste nici in conditiile de la art. 45 alin.2 din Legea nr.567/2004, nici in conditiile de la art. 7 din Hotararea CSM nr. 182/2007.

Instanta de fond a ignorat faptul ca, pe langa conditiile generale prevazute de art. 7 din Regulamentul aprobat prin Hotararea CSM nr. 182/2007, pe care trebuie sa le indeplineasca persoana care candideaza la concursul pentru promovarea in functie de conducere, este necesara si indeplinirea unor conditii speciale impuse de legislatia resurselor umane.

Citand dispozitiile art. 133, 134 si 135 din Legea 304/2004, recurenta a aratat ca dispozitiile legale folosesc doua notiuni juridice distincte, respectiv statul de functii si schema de personal.

Schema de personal include numarul de posturi pe fiecare categorie de salariati, repartizat si aprobat prin hotarare a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

In cadrul fiecarei instante exista o anumita schema de personal (numar de posturi alocate pe fiecare categorie de personal) careia ii corespunde un anumit stat de functii.

Statul de functii cuprinde functiile din respectiva instanta, repartizate pe departamente, divizate in functii de conducere si de executie, nivel studii, clasa/grad/treapta.( a se vedea anexa)

Prin urmare statul de functii insoteste, defineste si caracterizeaza posturile existente in cadrul unei instante.

Angajarea se realizeaza pe post, caruia ii corespunde o anumita functie de executie sau de conducere ce implica nivel de studii, salarizare (clasa/grad/treapta).

Functiile de conducere sau de executie nu reprezinta posturi distincte de cele ce formeaza schema de personal (structura de posturi repartizata si aprobata, in conditiile legii, pentru fiecare instanta).

Aceste functii sunt scriptice si completeaza, caracterizeaza fiecare post din schema de personal.

Cu alte cuvinte, postul este echivalentul locului de munca. Fiecarui post ii corespunde o functie de executie sau de conducere.

Statul de functii stabileste ierarhia in sine a posturilor existente intr-o institutie. Prin urmare, functia caracterizeaza/defineste postul respectiv dandu-i o pozitie/un grad anume, fie de executie, fie de conducere.

In ipoteza in care ar fi admisa candidatura unui grefier din afara instantei si acesta ar promova concursul, ar fi imposibila emiterea de catre presedintele curtii de apel, in calitate de angajator, a unei decizii de numire in functia de conducere (cu plata salariului corespunzator) intrucat nu exista niciun post vacant aferent functiei de conducere.

In drept, si-a intemeiat recursul pe art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 488 (1) pct.4, 6 si 8 Cod. proc. civ. si pe celelalte acte normative incidente.

In motivarea recursului, C.I. a aratat ca a formulat cerere de interventie, depusa la fila 50 a dosarului, la momentul la care acesta se afla pe rolul Curtii de Apel Bucuresti insa instanta nu s-a pronuntat in niciun fel asupra cererii sale, nici macar in ceea ce priveste admiterea in principiu.

Procedand la solutionarea cauzei, instanta de recurs a respins ca inadmisibil recursul declarat de C.I. retinand ca recursul a fost declarat de o persoana ce nu a avut calitatea de parte la judecata in fata instantei de fond.

Considerente asupra recursului .

Astfel, s-a retinut ca o prima categorie de critici invocata de ambele recurente urmeaza a fi analizata din perspectiva motivului de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 6 Cod procedura civila, motiv de casare in care se incadreaza si criticile recurentei reclamante referitoare la neluarea in considerare a apararilor fondate pe punctul de vedere exprimat de CSM asupra chestiunii de drept in discutie.

Curtea a constatat ca, pentru a se retine incidenta acestui motiv de casare trebuie ca hotararea atacata sa nu cuprinda motivele pe care se intemeiaza si inexistenta acestora sa impiedice exercitarea controlului judiciar, sau sa cuprinda motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei.

In speta, indicand acest motiv de recurs, recurentele invoca, in esenta, insuficienta analiza de catre instanta de fond a argumentelor si apararilor invocate de fiecare dintre acestea, respectiv a punctului de vedere exprimat de CSM prin adresa nr. 19783/2016, in cazul reclamantei si sustinerilor legate de necesitatea indeplinirii unor conditii speciale impuse de legislatia resurselor umane, in cazul paratei.

Contrar acestor sustineri, Curtea retinut ca instanta de fond s-a conformat exigentelor dispozitiilor legale anterior enuntate, expunand atat imprejurarile de fapt cat si temeiurile juridice pe care isi intemeiaza cererea, analizand intr-o maniera clara si concisa ce face posibila exercitarea controlului judiciar, argumentele si apararile ambelor parti.

Imprejurarea ca in cuprinsul considerentelor, instanta de fond nu a indicat in mod direct adresa Consiliului Superior al Magistraturii nr. 19783/2016 nu poate conduce la concluzia ignorarii apararilor recurentei reclamante fondate pe aceasta adresa. Prima instanta a aratat in motivarea hotararii argumentele pentru care nu imbratiseaza punctul de vedere exprimat in adresa mentionata, prezentand dispozitiile legale si rationamentul juridic pentru care nu poate retine sustinerile reclamantei, astfel ca o analiza detaliata si punctuala a adresei in discutie nu se impunea.

In aceeasi masura, in contextul in care obiectul de analiza al instantei de fond, determinat prin cererea de chemare in judecata, era limitat la verificarea indeplinirii in speta a conditiilor de participare la concursul pentru promovarea in functii de conducere a reclamantei, astfel cum sunt acestea stabilite de dispozitiile art. 7 din Regulamentul aprobat prin Hotararea CSM nr. 182/2007, nu se impunea o analiza exhaustiva a legislatiei specifice domeniului resurselor umane invocata de parata.

De altfel, asa cum rezulta din considerentele sentintei recurate, instanta de fond raspunde in mod explicit sustinerilor paratei, retinand ca situatia descrisa de aceasta, referitoare la ocuparea in totalitate a schemei de personal si inexistenta posturilor de executie vacante, nu se regaseste nici in conditiile art. 45 alin. 2 din Legea 567/2004, nici in conditiile de la art. 7 din Hotararea CSM nr. 182/2007.

In consecinta, retinand ca instanta de fond a respectat dispozitiile art. 425 alin. 1 lit. b Cod procedura civila, Curtea a constatat ca in cauza nu este incident motivul de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 6 din Noul Cod de procedura civila.

Cat priveste motivul de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedura civila, Curtea a retinut ca, indicand acest motiv, ambele recurente invoca, in esenta, interpretarea eronata a dispozitiilor art. 45 din Legea 567/2004, coroborate cu art. 7 din Hotararea CSM nr. 182/2007, cu privire la conditiile de participare la concursul pentru promovarea in functii de conducere a grefierilor.

In pofida acestor sustineri, Curtea a constatat ca prima instanta a facut o corecta interpretare si aplicare a dispozitiilor legale incidente in cauza, pe care le-a coroborat in mod judicios cu dispozitiile art. 44 alin. 2 din Legea 567/2004, retinand, printr-un rationament logico juridic coerent, ca promovarea in functii de conducere a grefierilor este posibila la orice instanta la care acestia au dreptul sa functioneze, fara a fi necesara existenta unor posturi de executie vacante.

In acest sens, Curtea retine ca, desi punctul de vedere exprimat de Consiliul Superior al Magistraturii prin adresa nr. 19783/2016 emana, asa cum sustine reclamanta, chiar de la emitentul Regulamentului pentru organizarea si desfasurarea concursului de promovare in functii al grefierilor, aprobat prin Hotararea nr. 182/2007, un asemenea punct de vedere nu are forta juridica a actului normativ ce reglementeaza conditiile pentru participarea la acest concurs - Legea nr. 567/2004 si nici a actului administrativ emis in aplicarea acestor dispozitii legale - Hotararea CSM nr. 182/2007, pentru a impune o alta solutie decat cea ce se desprinde din aceste dispozitii legale.

Aprecierea instantei de fond in sensul mentionat este intemeiata pe textele de lege pe care le indica in cuprinsul considerentelor sentintei, din analiza carora se desprinde concluzia ca, atat timp cat promovarea la instanta superioara se face prin concurs, in conditiile 44 alin. 2 din Legea 567/2004, in lipsa promovarii un grefier neputand functiona pe o functie de executie la instanta superioara, cu atat mai mult acest grefier nu poate ocupa o functie de conducere la acea instanta.

De altfel, chiar adresa nr. 19783/2016 a CSM, invocata de recurenta reclamanta, ofera argumente in acest sens, mentionand ca, in sedinta din data de 19.02.2015, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Ministerul Justitiei pentru modificarea art. 45 alin. din Legea 567/2004, tocmai plecand de la argumentul ca accederea personalului auxiliar de specialitate intr-o functie de conducere nu se poate realiza decat in contextul detinerii cunostintelor necesare privind organizarea si functionarea instantei sau parchetului la care se organizeaza concursul.

Pe de alta parte, Curtea a retinut corect rationamentul instantei de fond si in ce priveste posibilitatea participarii grefierilor la concursul organizat pentru ocuparea unei functii de conducere in cadrul unei instante in care au dreptul sa functioneze, independent de existenta sau nu a unui post de executie vacant, conditie cu privire la care nu se face referire in nicunul din textele legale incidente si care s-ar putea retine numai prin adaugarea la aceste texte.

Este deci irelevanta analiza propusa in motivele de recurs de recurenta parata, prin raportare la dispozitiile art. 133-135 din Legea 304/2004, precum si distinctia dintre statul de functii si schema de personal a instantelor, neputand fi respinsa participarea unui grefier la concursul pentru ocuparea unei functii de conducere, care este vacanta, pentru motivul ca nu este simultan vacanta si o functie de executie, atat timp cat o astfel de cerinta nu este prevazuta in mod expres si nici implicit de lege.

Aceasta de maniera de interpretare a instantei de fond, fiind cantonata strict limitelor aplicarii dispozitiilor legale la raportul juridic litigios dedus judecatii, nu reprezinta in niciun caz o incursiune a instantei de judecata in domeniul altei puteri constituite in stat, in sensul motivului de casare reglementat de dispozitiile art. 488 alin. 1 pct. 4 din Codul de procedura civila, motiv de casare cu privire la care Curtea a apreciat, de asemenea, ca nu este incident in cauza.

In raport de considerentele anterior expuse, in temeiul art. 496 Cod procedura civila, Curtea a respins recursurile formulate de recurenta parata si recurenta reclamanta, ca nefondate.

(Decizia nr. 2840/15 Iunie 2017 - Curtea de Apel Craiova, Sectia Contencios Administrativ si fiscal, rezumat judecator Gabriel Danut Comanescu)