Interpretarea notiunii de profesionist prevazuta in art. 3 alin. 2 - 3 Cod civil

Demersurile in justitie ale persoanei juridice administrativ-teritoriale (Orasul [...]) de recuperare de la populatie a sumelor datorate operatorilor de servicii comunitare de utilitati publice locale sau judetene (care au calitatea de profesionisti) nu constituie o forma de ,,exploatare a unei intreprinderi’’ si nu intra in sfera de aplicare a art. 3 alin. 3 Codul civil, ci reprezinta manifestarea legala a drepturilor conferite de autonomia locala, definita prin art. 3 din Legea nr. 215/2001 r. ca fiind dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii.

Scopul activitatilor desfasurate este prin urmare criteriul care face diferenta intre profesionisti si celelalte subiecte de drept. Astfel fiind, asociatiile/fundatiile, desi au obiect de activitate fara scop lucrativ, pot fi incluse facil in categoria profesionistilor, pentru ca activitatea lor urmareste scopul pentru care au fost create ca persoane juridice; spre deosebire de acestea, persoana juridica unitate administrativ- teritoriala, desi incaseaza taxe si impozite, gestioneaza patrimoniul local si se interpune intre operatorii de servicii comunitare de utilitati publice si populatia beneficiara, desfasoara o activitate de servicii in folosul comunitatii (la fel ca si institutiile publice ale statului, spitalele, unitatile de invatamant din sistemul de stat etc.) si prin urmare nu poate primi aceasta calificare - Orasul [...] nefiind deci in ipoteza reglementata de t. 3 alin. 3 Codul civil.

Art. 3 alin. 2 — 3 Cod civil Art. 3 din Legea nr. 215/2001 republicata

Urmare sesizarii, in conditiile art. 136 alin. 1 cod proc. civila, cu conflictul de competenta ivit intre sectiile civile ale Tribunalului Constanta in solutionarea apelului declarat impotriva sentintei 5068/05.05.2015 a Judecatoriei Constanta (dosar .../212/2014), va retine ca problema care a generat desesizarea fiecarei sectii in favoarea celeilalte a constituit-o interpretarea (si aplicarea la speta) a notiunii de profesionist cu care opereaza art. 3 alin. 2 - 3 Cod civil.

250

Astfel, sectia a II-a civila, mai intai sesizata, a apreciat ca nu se afla in fata unui litigiu care sa implice, din perspectiva competentei functionale speciale recunoscute prin HCSM nr. 750/2011, actele sau faptele unui comert ori persoana profesionistului, in timp ce sectia I civila a apreciat ca, in masura in care autoritatea Orasul [...] a incheiat contract de prestari servicii de distributie a agentului termic catre asociatia de proprietari din care face parte si paratul [...], Orasul intruneste caracterele „profesionistului” astfel cum sunt ele indicate prin norma mentionata - in sensul ca exploateaza o intreprindere, ca activitate sistematica si care consta in prestarea de servicii, indiferent de scopul lucrativ sau nelucrativ.

Pentru ca in mod evident notiunea de profesionist nu se mai rezuma la cea anterioara, din Codul comercial, de comerciant (persoana fizica sau juridica), ingloband astazi o sfera mai larga de entitati care „exploateaza o intreprindere’’, ramane de lamurit daca, in viziunea legiuitorului situatia autoritatii publice locale, care actioneaza ca veriga in lantul juridic stabilit intre furnizorul serviciului de termoficare (in speta CET [...]) si beneficiarii directi ai acestui serviciu (asociatiile de proprietari, prin membrii lor)
exploateaza o intreprindere

sau, dimpotriva, exercita o actiune in regres in contra debitorilor care nu au platit acest serviciu.

Disocierea este importanta cata vreme prin alin. 1 al art. 3 Cod civil se arata ca prevederile Codului civil se aplica si raporturilor dintre profesionisti si alte „subiecte de drept civil’’, ceea ce inseamna ca nu orice activitate /serviciu prestat cu o anumita regularitate configureaza ipoteza „profesionistului’’ - neputand fi cuprinse in aceasta sintagma, exclusiv pe acest criteriu, institutiile publice, unitatile de invatamant si cele sanitare, institutiile de cultura si cele de aparare a ordinii publice etc.

In aceste conditii, regula este cea data de alin. 2 al art. 3 Cod civil, in sensul ca pot fi integrati notiunii mai largi de „profesionisti’’ toti cei care exploateaza o intreprindere, adica aceia care desfasoara
orice forma de organizare a unei activitati economice, autonoma patrimonial si autorizata potrivit legilor in vigoare sa faca acte si fapte de comert, in scopul obtinerii de profit prin producerea de bunuri materiale si vanzarea acestora pe piata sau prin prestari de servicii, in conditii de concurenta

(potrivit DEX), inteles pe care l-a avut de altfel aceasta notiune si in Codul comercial 1887 - care se referea la intreprinderile de furnituri, se comisioane si de constructiuni etc. si care imbracau forma obiectiva a actelor de comert.

Spre deosebire de vechea reglementare a Codului comercial, noul Cod civil nu mai exclude explicit statul, judetul si comuna din categoria comerciantilor, insa particularizarea prin extindere (de la regula), in alin. 3 al art. 3 Cod civil, a notiunii de „intreprindere’’ si la activitatile economice care nu ar avea caracter lucrativ nu presupune ca autoritatile publice sunt incluse - potrivit noii reglementari - in aceasta teza.

Astfel, art. 1 alin. 2 lit. a din Legea nr. 215/2001 republicata, a administratiei publice locale, defineste ca „activitati de administratie social-comunitara’’ actiunile prin care se concretizeaza relatia autoritatilor administratiei publice locale cu asociatiile de proprietari de pe raza unitatii admini strativ-teritori al e.

Legea defineste distinct in art. 1 alin. 1 lit. g notiunea de „organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean’’ - denumire generica ce include:

1. institutii publice si servicii publice infiintate si organizate prin hotarari ale autoritatilor deliberative, denumite in continuare institutii si servicii publice de interes local sau judetean;
2. societati comerciale si regii autonome infiintate sau reorganizate prin hotarari ale autoritatilor deliberative, denumite in continuare societati comerciale si regii autonome de interes local sau judetean;
3. asociatii de dezvoltare intercomunitara;
4. furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat, care acorda servicii sociale in conditiile prevazute de lege;
5. asociatii, fundatii si federatii recunoscute ca fiind de utilitate publica, in conditiile legii;
6. operatori de servicii comunitare de utilitati publice locale sau judetene.

Scopul activitatilor desfasurate este prin urmare criteriul care face diferenta intre profesionisti si celelalte subiecte de drept. Astfel fiind, asociatiile/fundatiile, desi au obiect de activitate fara scop lucrativ, pot fi incluse facil in categoria profesionistilor, pentru ca activitatea lor urmareste scopul pentru care au fost create ca persoane juridice; spre deosebire de acestea, persoana juridica unitate administrativ-teritoriala, desi incaseaza taxe si impozite, gestioneaza patrimoniul local si se interpune intre operatorii de servicii comunitare de utilitati publice si populatia beneficiara, desfasoara o activitate de servicii
in folosul comunitatii

(la fel ca si institutiile publice ale statului, spitalele, unitatile de invatamant din sistemul de stat etc.) si prin urmare nu poate primi aceasta calificare - Orasul [...] nefiind deci in ipoteza reglementata de art. 3 alin. 3 Codul civil.

Fata de toate aceste considerente, constatand ca in mod corect a fost transpusa judecata acestui apel la Sectia I civila a Tribunalului Constanta, se va retine ca acesteia ii revine competenta functionala de a judeca litigiul in calea de atac.

 Decizia civila nr. 4/C/07.03.2016 Judecator redactor Mihaela Ganea