Cerere de acordare a grupei I de munca. Imposibilitatea schimbarii de catre instanta a incadrarii intr-o grupa de munca. Inlaturarea concluziilor expertizei tehnice efectuate in cauza.

 

 

Functiile si locurile de munca ale reclamantilor erau expres nominalizate printre locurile de munca ce se incadreaza in grupa a II-a de munca, anexa II, punctul 210 din Ordinul 50/1990, conform nominalizarii efectuate de angajator, fiindu-le eliberate adeverinte in acest sens.

Instanta nu poate schimba incadrarea in grupa de munca a unei persoane atat timp catprintr-un act normativ sunt stabilite clar functiile ce se incadreaza in fiecare grad de munca, precum si procedura, modul de incadrare a persoanelor in una sau alta din grupele de munca.

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta, sectia I civila sub nr. .../118/2014, reclamantii [...] s.a. au solicitat in contradictoriu cu paratele [...] S.A. - suc. Regionala ... Constanta si S.C. [...] S.A. Bucuresti ca instanta sa pronunte o hotarare prin care sa se dispuna obligarea paratelor la acordarea grupei I de munca in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 50/1990 pentru fiecare reclamant in parte, raportat la perioada corespunzatoare fiecaruia de desfasurare a activitatii si pe cale de consecinta rectificarea carnetelor de munca ale reclamantilor.

In motivarea cererii reclamantii au aratat ca sunt toti angajati ai paratei S.C. [...] S.A. Bucuresti - sucursala [...] Constanta din anul 2005, cand s-a dispus infiintarea acestei societati comerciale ca urmare a reorganizarii Societatii Nationale [...].

Reclamantii au invederat ca pana in anul 2005 si-au desfasurat activitatea in cadrul Companiei Nationale [...] S.A. - suc. Regionala ... Constanta, indeplinind functii coresp celor incadrate in grupa I de munca si anume: electrician EA-ELF IFTE, electrician IFTE, electrician ELF IFTE, electrician Intr. Rep-SIMC, electrician IFTE, electrom electromecanic IFTE-IFTE, lacatus electromecanic IFTE.

In aceste calitati, reclamantii au avut contact direct cu instalatii absolut necesare in activitatea de exploatare feroviara, care actioneaza cu tensiuni electrice de 380/220 V, de semnalizare necesare dirijarii trenurilor si manevrarii macazelor, care presupun indeplinirea sarcinilor de serviciu in conditii dificile, personalul fiind supus riscului de imbolnaviri profesionale.

Reclamantii invedereaza ca este cu totul inexplicabil ca meseriile pe care le-au exercitat sunt prevazute in grupa a II-a de munca, desi altele care prezinta un risc atenuat sunt incadrate in grupa I de munca.

Aspectele care vizeaza conditiile periculoase de desfasurare a activitatii au fost expuse pe larg intr-un memoriu intocmit de Seful Diviziei [...] Constanta si de Seful Centrului [...] Constanta, in care se explica de ce activitatile desfasurate de reclamanti sunt corespunzatoare grupei I de munca anexa 1, pozitia nr. 123 din Ordinul nr. 50/1990.

a CF Constanta si S.C. [...] S.A. Bucuresti au depus intampinare la dosarul cauzei, prin care au invederat urmatoarele:

Parata S.C. [...] S.A. Bucuresti a invocat pe cale de exceptie lipsa calitatii procesual-pasive, cu motivarea ca in perioada dedusa judecatii reclamantii nu au fost salariatii acestei societati, ci ai C.N. [...] S.A. - sucursala regionala ... Constanta.

Pe fond, parata sustine ca s-a infiintat la data de 18.10.2014 in conformitate cu H.G. nr. 1283/2004 ca filiala a Companiei Nationale [...], iar reclamantii nu s-au aflat in raporturi de munca cu parata.

In drept, s-au invocat art. 205 alin. 2 Cod procedura civila, Ordinul nr. 50/1990, H.G. nr. 1283/2004.

Parata [...] S.A. - Sucursala Regionala ... Constanta a depus la randul sau intampinare, prin care a invocat in prealabil exceptia lipsei calitatii procesual-pasive, cu motivarea ca in conformitate cu art. 4 din H.G. nr. 1283/2004 S.C. [...] S.A. a preluat toate drepturile si obligatiile decurgand din raporturile juridice incheiate cu parata, inclusiv in litigiile aflate pe rol la instantele judecatoresti.

Parata a mai invocat si exceptia lipsei calitatii procesual-active a reclamantilor [...] pentru oada 01.04.1990 - 01.10.1998, respectiv [...] pentru perioada 20.07.1976 - 01.08.1978, intervale de timp in care acestia au fost salariatii altor unitati.

Pe fond, parata a aratat ca in anexa nr. 1 la Ordinul nr. 50/1990 sunt prevazute pentru acordarea grupei I de munca meseriile si functiile din unitatile de exploatare a cailor ferate, cu activitati strict legate de siguranta circulatiei, in vreme ce activitatile desfasurate de reclamanti

In drept, s-au invocat art. 205 si urm. Cod.proc. civila, Ordinul nr. 50/1990.

La data de 13.06.2014 parata [...] S.A. - suc. Regionala ... Constanta a invocat exceptia lipsei calitatii procesual-pasive, in raport de actiunea reclamantului [...].

La termenul de judecata din data de 12.08.2014 instanta a unit cu fondul exceptiile invocate si a incuviintat proba cu expertiza tehnica in specialitatea protectia muncii.

Prin sentinta civila nr. 2551/08.10.2015, Tribunalul Constanta a respins ca nefondata exceptia lipsei calitatii procesual-pasive a paratei C.N. [...] S.A. - Sucursala Regionala
...
Constanta si a respins ca nefondata exceptia lipsei calitatii procesual-pasive a paratei S.C. [...] S.A.

A admis exceptia lipsei calitatii procesual-active a reclamantului [...] pentru perioada 01.04.1990 - 01.10.1998.

A respins actiunea reclamantului [...] ca fiind formulata de o persoana lipsita de calitate procesual-activa pentru perioada 01.04.1990 - 01.10.1998.

A admis exceptia lipsei calitatii procesual-active a reclamantei Lates Rodica pentru perioada 20.07.1976 - 01.08.1978.

A respins actiunea reclamantei Lates Rodica ca fiind formulata de o persoana lipsita de calitate procesual-activa pentru perioada 20.07.1976 - 01.08.1978.

A respins actiunea formulata de reclamantii ... in contradictoriu cu paratele [...] SA Sucursala Regionala ... Constanta si SC [...] SA Bucuresti, ca nefondata pe toate capetele de cerere.

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut

Carnetele de munca si adeverintele depuse la dosar d' in perioada dedusa judecatii reclamantii si-au desfasurat activitatea in cadrul paratei C.N. [...] S.A., Sucursala Regionala ... Constanta, aspect necontestat de parti, cu exceptia numitilor [...] pentru perioada 01.04.1990 - 01.10.1998, respectiv [...] pentru perioada 20.07.1976 - 01.08.1978.

Instanta a luat act ca aparatorul reclamantilor a depus la dosar un tabel cuprinzand perioadele ce fac obiectul actiunii, din care nu reiese ca in privinta acestor reclamanti si-a restrans cererea numai la intervalele de timp in care acestia au fost angajatii Companiei Nationale [...] S.A. - Sucursala Regionala ... Constanta.

Instanta a retinut ca in perioada 01.04.1990 - 01.10.1998, conform carnetului de munca si a adeverintei nr. TP1/904/2014 eliberate de [...] S.A. Bucuresti - sucursala Muntenia - Dobrogea Constanta, reclamantul [...] a fost salariatul acestei societati la [...] Constanta.

La randul ei, numita [...] a fost in perioada 20.07.1976 - 01.08.1978 salariata Regionalei ... Bucuresti - sectia IFTE Constanta, ceea ce inseamna ca in perioadele anterior aratate acesti reclamanti nu au avut raporturi de munca cu parata [...] S.A. - Sucursala Regionala ... Constanta, astfel ca in sarcina acesteia din urma nu se pot naste obligatii care sunt indisolubil legate de un raport de munca valabil incheiat.

Pentru motivele expuse, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului [...] pentru perioada 01.04.1990 - 01.10.1998 si a respins actiunea reclamantului [...] ca fiind formulata de o persoana lipsita de calitate procesuala activa pentru perioada 01.04.1990 01.10.1

)e asemenea, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei [...] pentru perioada 20.07.1976 - 01.08.1978 si a respins actiunea reclamantei [...] ca fiind formulata de o persoana lipsita de calitate procesuala activa pentru perioada 20.07.1976 - 01.08.1978.

In schimb, in privinta celorlalti reclamanti exista situatia premisa pentru a se putea retine calitatea procesual-activa si anume existenta raporturilor juridice de munca cu parata [...] S.A. - Sucursala Regionala ... Constanta pana la data de 18.10.2004, cand in conformitate cu H.G. nr. 1283/2004 s-a constituit ca filiala a CN [...] cea de-a doua parata si anume S.C. [...] S.A.

Pe de alta parte, reclamantii au depus la dosar adeverinte de recunoastere a activitatii desfasurate in grupa a II-a de munca, emise de parata S.C. [...] S.A., inclusiv pentru perioade anterioare datei de 18.10.2004, ceea ce inseamna ca tot emitentului ii revine si obligatia de a atesta o alta realitate juridica, in masura in care instanta ar dispune aceasta.

Cu privire la numitul [...], reclamantii au invederat ca acesta nu figureaza intre persoanele care au calitatea de reclamant, intrucat nu intra in aceeasi categorie cu acestia.

Pentru motivele anterior expuse, instanta a respins ca nefondata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei C.N. [...] S.A. Sucursala Regionala ... Constanta.

De asemenea, a respins ca nefondata si exceptia lipsei calitatii procesual-pasive a paratei S.C. [...] S.A.

Pe fondul cauzei,
instanta a retinut ca reclamantii sunt salariatii S.C. [...] S.A., fiind preluati de aceasta societate odata cu infiintarea sa ca filiala a Companiei Nationale "[...]" prin H.G. nr. 1283/2004, unde reclamantii activasera anterior in calitate de electrician EA-ELF IFTE, electrician ELF PRAM IFTE, electrician ELF IFTE, electrician Intr. Rep-SIMC, electrician IFTE, electromecanic IFTE, electromecanic IFTE-IFTE, lacatus electromecanic IFTE, dupa caz.

Pentru activitatea desfasurata, reclamantilor le-au fost eliberate adeverinte din partea angajatorului S.C. [...] S.A., care releva ca acestora li s-a recunoscut perioada lucrata in grupa a II-a de munca conform Ordinului nr. 50/1990, anexa 2, pozitia 210, conform nominalizarii efectuate de angajator, pentru perioadele anume mentionate in adeverintele emise.

Reclamantii sustin ca, prin prisma sarcinilor de serviciu ce le-au fost incredintate, activitatile desfasurate au prezentat un volum de munca si un grad de risc mai ridicat decat in cazul altor meserii incadrate de legiuitor in grupa I de munca, relevant in acest sens fiind Memoriul inregistrat la S.C. [...] S.A. in data de 14.06.2005, fiind reclamate inechitati in acordarea grupelor de munca la unele categorii de salariati.

Reclamantii nu contesta ca se tinde la asimilarea sub aspectul efectelor juridice a notiunii de activitate legata direct de siguranta circulatiei, conform punctului 123 din anexa 1 la Ordinul 50/1990 cu cea de activitate ce concura la siguranta circulatiei, mentionata la punctul 210 din anexa 2 la Ordinul nr. 50/1990.

Pentru a se verifica sustinerile reclamantilor in conditii de deplina obiectivitate, instanta a ordonat o expertiza contabila in specialitatea protectia muncii, avand urmatoarele obiective: sa se detalieze conditiile de lucru ale reclamantilor si sa se stabileasca pentru fiecare in parte daca se incadreaza in grupa I de munca, potrivit conditiilor de lucru concrete si specifice in punctul de lucru, in raport de fisa postului si de celelalte acte aflate la dosar sau in posesia angajatorului.

D-nul expert [...] a stabilit ca sunt justificate sustinerile reclamantilor in sensul ca, prin desfasurarea activitatilor in instalatiile electrice sub tensiune reclamantii au fost expusi la diverse noxe si factori de risc, determinati de caracteristicile, complexitatea si volumul instalatiilor de joasa si inalta tensiune specifice caii ferate, complexitatea si responsabilitatea sarcinilor de munca, particularitatile locului de munca (in aer liber, cu microclimat nefavorabil, temperaturi extreme, interventii la avarii pe timp nefavorabil, suprasolicitare fizica prin deplasari permanente la distante

s.a.m.d.).

iat ca reclamantii au desfasurat activitati in conditii similare cu alte categorii mecanici SCB, respectiv TTR), care sunt supusi acelorasi suprasolicitari si ile (examinari medicale, psihologice, autorizari AFER) si care isi desfasoara

domeniul feroviar, fiind incadrati in grupa I de munca. rtul a mai mentionat ca, prin specificul activitatii, reclamantii au fost expusi suplimentar si riscurilor de electrocutare in timpul lucrului la instalatiile electrice cu tensiune de pana la 110.000 V, desfasurandu-si activitatea in aceleasi conditii ca si conducatorii lor (sefi de ie sau de district) care sunt incadrati in grupa I de munca in procent de 100%.

Expertiza contabila nu are forta probanta absoluta, ponderea sa fiind egala cu a oricarui alt mijloc de proba. Doar un raport de expertiza contabila temeinic fundamentat pe rationamente profesionale riguroase poate dobandi caracterul de proba dominanta in judecarea unei cauze.

Eficienta raportului de expertiza ca mijloc de proba cu fundamentare stiintifica este determinata de contributia sa la solutionarea cauzei, dar si de corelatia cu alte probe.

Potrivit Ordinului nr. 50/1990 al Ministrului Muncii si Solidaritatii Sociale, anexa 1, pozitia 123, sunt incadrati in grupa I de munca meseriile si functiile din unitatile de exploatare a cailor ferate a caror activitate este legata direct de siguranta circulatiei: mecanic locomotiva, fochist,
operator, electrician LC, electromecanic TTR, electromecanic, electrician si lacatus la reparatii locomotive.

Instanta a retinut in primul rand ca nominalizarea reclamantilor in grupa a II-a de munca nu s-a facut arbitrar, ci prin acordul conducerii unitatii si a sindicatului liber din unitati, tinandu-se seama de conditiile deosebite de munca concrete in care si-au desfasurat activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, conditii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de exploatare etc.).

In conformitate cu prevederile art. 4 din Ordinul 50/1990 incadrarea in grupele I si II de munca se face in situatii in care cu toate masurile luate de unitate pentru normalizarea conditiilor de munca, nivelul noxelor existente la locurile (activitatile, meseriile, functiile) prevazute in aceste grupe depaseste nivelul maxim admis prevazut de Normele republicate de protectie a muncii.

Instanta nu poate schimba incadrarea in grupa de munca a unei persoane, atat printr-un act normativ sunt stabilite clar functiile ce se incadreaza in fiecare grad de mu: si procedura, modul de incadrare a persoanelor in una sau alta din grupele de munca.

Or, nominalizarea meseriilor care se incadreaza in grupele de munca s-a facut in conformitate cu dispozitiile Ordinului nr. 50/1990 de catre conducerea unitatii impreuna cu sindicatele, in raport cu locul de munca, astfel: Districtele LC au fost incadrate in grupa I-a de munca, iar districtele EA, ELF, PRAM, TM au fost incadrate in grupa a II-a de munca.

Reclamantii, in situatia in care ar fi fost nemultumiti de incadrarea in grupa a II-a de munca, aveau posibilitatea de a contesta aceasta incadrare, insa nu au facut-o

Simpla constatare a unor similitudini in ceea ce priveste sarcinile de serviciu si riscurile la care sunt expusi lucratorii din unitatile de exploatare a cailor ferate nu poate justifica schimbarea incadrarii, pentru ca instanta si-ar depasi atributiile jurisdictionale si ar intra in domeniul rezervat altor puteri ale statului.

Instanta ar fi putut cel mult sa indrepte consecintele unei incadrari frauduloase ori eronate in grupa a II-a de munca, daca ar fi constatat ca reclamantii exercitau functii ori meserii legate direct de siguranta circulatiei, ceea ce nu se poate retine in cauza de fata.

Dupa cum s-a retinut in mod constant in practica judiciara (e.g. Curtea de Apel Craiova, sectia a II-a civila si pentru conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 883/08.02.2010), principiul legalitatii grupelor de munca impune ca activitatile, locurile de munca si categoriile profesionale sa fie stabilite numai prin acte normative, ele trebuind sa fie cuprinse expres in norme specifice domeniului.

In acest sens, Ordinul a stabilit prin alin. 1, 2 si 3 modalitatea de stabilire si de incadrare in grupele de munca. In alin. 1 si 2 s-a prevazut ca locurile de munca, activitatile si categoriile profesionale cuprinse in anexa 1 si anexa 2 se incadreaza in grupa I, respectiv in grupa a II-a. Alin. 3 stabileste ca modalitate de incadrare in grupele de munca prestarea muncii in mod efectiv la locurile de munca si activitatile prevazute in anexele I si II. In consecinta, daca prin alineatele 1 si 2 s-au prevazut in mod expres locurile de munca, activitatile si categoriile profesionale, beneficiare de grupe de munca, incadrarea salariatilor realizandu-se ca urmare a regasirii acestora in una din situatiile cuprinse in anexe, prin alineatul 3 s-a prevazut posibilitatea ca alti salariati care nu se regasesc expres in una din situatiile din anexe sa fie beneficiari ai unei grupe de munca, prin asimilare, ca urmare a prestarii efective a muncii in una din situatiile cuprinse in anexe.

Beneficiul grupei I de munca nu se acorda dincolo de conditiile actului normativ cadru si impotriva anexelor sale, doar prin raportare la eventuale conditii dificile sau grele de munca.

In subsidiar, instanta a constatat ca, desi raportul de expertiza tinde la a demonstra ca instalatiile ELF prezinta un grad de periculozitate sporit fata de cele LC, la punctul 2.5.1. din raport, expertul admite ca instalatiile LC presupun mai mult efort fizic, in timp ce instalatiile ELF-EA presupun mai mult un efort psihic, specializare etc. Fara a neglija importanta specializarii unor categorii profesionale in raport cu altele, este evident ca "efortul fizic" la care expertul face referire implica un grad sporit de risc generat de interactiunea directa cu acest tip de instalatii, in exterior.

Se confirma asadar sustinerile paratei C.N. C.F. [...] S.A. in sensul ca functiile LC presupun lucrul in exterior, in vreme ce functiile ELF-EA presupun ca regula instalatii interioare, de aici rezultand si diferentele de voltaj invocate de parata - peste 20.000 de volti la instalatiile exterioare (functii LC), respectiv pana la 400 volti instalatii interioare.

In mod cu totul intemeiat legiuitorul, prin clasificarea realizata, a introdus expres functia de electrician LC la grupa I de munca, datorita implicarii directe a acestora in siguranta circulatiei, electricienii LC intretinand zilnic linia de contact a caii ferate prin care circula curent la tensiunea de 27.000 volti si derularea activitatii in conditii nefavorabile de microclimat.

Pentru toate motivele anterior expuse, instanta a respins ca nefondata actiunea reclamantilor, pe toate capetele de cerere.

In termen legal, reclamantii [...] au formulat apel impotriva sentintei civile nr. 2551/09.10.2015, pronuntata de Tribunalul Constanta
,
considerand-o nelegala si netemeinica sub aspectul solutiei date pe fondul cauzei, solicitand admiterea apelului si schimbarea in parte a sentintei atacate, in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata si ulterior precizata.

In motivarea apelului, reclamantii apelanti arata ca instanta de fond a facut o aplicare gresita si o interpretare eronata a dispozitiilor legale in materie, respectiv a Ordinului nr. 50/1990 al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale cat si a anexei 1, pozitia 123, ingradindu-le parca accesul liber la justitie, apreciind intr-un mod lacunar, simplist ca „
instanta nu poate schimba incadrarea in grupa de munca a unei persoane, atat timp cat printr-un act normativ sunt stabilite clar functiile ce se incadreaza in fiecare grad de munca, precum si procedura, modul de incadrare a persoanelor in una sau alta grupa ...Beneficiul grupei I de munca nu se acorda dincolo de conditiile actului normativ cadru si impotriva anexelor sale
...
instanta retine in primul rand ca nominalizarea reclamantilor in grupa a II-a de munca nu s-a facut arbitrar ci prin acordul conducerii unitatii si al sindicatului liber din unitati
”.

O astfel de motivare a instantei de fond este mai mult decat lacunara si de superficiala fata de toate aspectele probate si explicate de catre reclamanti la fondul cauzei.

Instanta de fond a interpretat gresit continutul actului normativ intrucat potrivit art. 5 din Ordinul nr. 50/1990 „incadrarea in grupa I de munca si nominalizarea in listele anexe Ordinului 50/1990 se face in raport de nivelul noxelor existente, conditiilor de microclimat, suprasolicitarea fizica si nervoasa, risc de accidente si boli cu conditia ca personalul sa lucreze in aceste locuri de munca cel putin 50% din programul de lucru, potrivit art. 7 din acelasi ordin”. In ceea ce priveste caile ferate, legiuitorul a nominalizat in anexa I, pct. 123 meseriile si functiile, fara a se pronunta asupra conditiilor concrete in care fiecare lucrator isi desfasoara activitatea care concura intr-un fel sau altul la siguranta circulatiei. De aceea, in astfel de cauze instanta este chemata sa precizeze daca in raport de conditiile de lucru se impune incadrarea reclamantilor in grupa I de munca, avand in vedere adeverintele emanate de la parata si continutul raportului de expertiza.

De-a lungul timpului s-a ajuns la astfel de situatii privind promovarea acestui tip de actiuni ie catre colegi din tara si ei tot electromecanici (electricieni) IFTE, EA-ELF, TM, PRAM, actiuni nenumarate in instanta care au avut castig de cauza, motivat tocmai de inechitatile legislative in materie, ce s-au incercat a fi solutionate de legiuitor.

De altfel, chiar expertul in cauza, [...], explica faptul ca in activitatea caii ferate nici un ordin nu a reusit tratarea unitara si echitabila a acestor probleme, motiv pentru care electromecanicii (electricienii) IFTE, EA-ELF, PRAM, TM, nu sunt inclusi in anexa nr. 1, pozitia 123 din Ordinul nr. 50/1990, acolo unde colegii lor cu functii : electromecanici SCB, TTR, IC sunt incadrati, desi conditiile si factorii de risc sunt aceleasi si chiar mai complecsi in cazul celor dintai, totusi acestia sunt omisi, motiv pentru care, determinati de aceste inechitati, sunt nevoiti sa promoveze actiuni in instanta de judecata prin care sa oblige cele doua parate sa le acorde grupa I de munca
corespunzatoare conditiilor lor efective de lucru, mai ales in conditiile in care atat reclamantii electromecanici IFTE, EA-ELF, PRAM, TM lucreaza in comun cu electromecanicii TTR, SCB, LC, toti lucrand cu aceste instalatii fixe cu tractiune mecanica, numite instalatii IFTE.

Instanta de fond nu se prevaleaza de motivarile ample si pertinente ale hotararilor judecatoresti in materie date de catre instantele de judecata in spete identice cu cele ale reclamantilor, spetele colegilor lor de-a lungul timpului, insa se prevaleaza de o hotarare ce nu este macar pronuntata intr-o speta similara, mentinandu-si acelasi punct de vedere anterior ca „instanta nu poate schimba grupa de munca pentru un loc de munca incadrat de legiuitor”.

Al doilea motiv de apel privind netemeinicia sentintei civile pronuntate vizeaza faptul ca instanta de fond nu a analizat cu atentie materialul probator administrat in cauza, ba chiar a interpretat gresit, intr-o maniera din nou superficiala de la raportul de expertiza de specialitate in protectia muncii pana la toate celelalte inscrisuri depuse de catre reclamanti in sustinerea cererii lor, interpretand gresit parca insasi continutul cererii de chemare in judecata.

Privitor la proba cea mai concludenta in cauza - expertiza de specialitate in protectia muncii efectuata in cauza cat si la toate cele 3 completari la raport efectuate de catre dl expert in cauza - apelantii reclamanti arata ca nu au inteles rationamentul instantei de fond de a nu-si insusi aceasta lucrare de specialitate in ale carei concluzii finale, se regaseste faptul ca reclamantii, „in raport de activitatea desfasurata cu reglementarile si documentele existente la dosar si la paratele in cauza, se justifica incadrarea in grupa I de munca, in procent de 100%, la pozitia 123 din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 50/1990, in care au desfasurat activitati in instalatiile de inalta tensiune si joasa tensiune

IFTE, in conditii similare cu electricienii, respect6iv electromecanicii SCB, TTR, LC, pentru perioadele solicitate in actiune”.

Ulterior, dl. expert face o analiza complexa a tuturor factorilor de risc: factori de risc specifici echipamentelor tehnice fiind dati de inaltimea stalpilor de peste 40 m, cu o tensiune de 110.000 V, factori de risc specifici sarcinii muncii ce reprezinta suprasolicitare fizica si nervoasa deosebita determinata de riscul de a fi prinsi in gabaritul de trecere a vagoanelor in timpul lucrului, riscul lucrului la inaltime, instalatii aflate in zona de influenta electrica, factori de risc specifici factorilor de munca, determinati de conditiile de vizibilitate redusa pe timp de noapte, sau pe timp de iarna cu temperaturi extrem de coborate, pe timp de vara cu temperaturi extrem de ridicate sau in conditii de curenti de aer puternici, viscol, intemperii, factori de risc specifici executantului si factorii activitatii de exploatare feroviara, pentru ca in final fata de toate acestea expertul sa concluzioneze in mod clar incadrarea reclamantilor in grupa 1 de munca, potrivit anexei nr. 1, pozitia 123 din Ordinul 50/1990, alaturi de electromecanicii SCB, TTR si LC.

La fila 6 din suplimentul la raportul de expertiza efectuat in cauza dl expert explica chestiunea retinuta in mod eronat de catre instanta de fond, in maniera urmatoare: „activitatea in instalatiile LC ce presupune elemente tehnice simple, presupune mai mult efort fizic in timp ce activitatea in instalatiile ELF-EA, care sunt mai complexe presupune mai mult efort psihic, specializare si responsabilitate pentru ca numai in instalatiile ELF-EA exista riscul de explozii, incendii, operatiunile privind instalatiile EA-ELF nu pot fi efectuate de catre electromecanicii LC, lucrarile se efectueaza la inaltime pe piloni de peste 40 m, in timp ce instalatiile LC se monteaza pe piloni de doar 12 m inaltime, in ambele categorii de instalatii exista riscul de electrocutare, insa numai la instalatiile EA-ELF, nivelul maxim de tensiune4 este de 110.000 V, in timp ce la instalatiile LC, nivelul maxim de tensiune nu depaseste 27500 V”.

Aceste aspecte au fost pe larg expuse de catre dl expert in suplimentul ultim al raportului de expertiza, insa chiar si asa instanta de fond a interpretat cu totul eronat informatiile expuse de catre dl expert.

In finalul acestui supliment la raportul de expertiza, dl expert concluzioneaza: ”se
justifica incadrarea reclamantilor in grupa I de munca, conform prevederilor Ordinului 50/1990, anexa 1, pozitia 123, pentru perioadele mentionate in raportul de expertiza, motivat de faptul ca au desfasurat activitate in conditii similare cea desfasurata de electromecanicii SCB,TTR, LC si respectiv conducatorii lor, care beneficiaza de aceasta incadrare
”.

Tot pe aceasta chestiune a interpretarii gresite a materialului probator in cauza si a intelegerii eronate a naturii cauzei, instanta de fond nu a inteles faptul ca notiunea de
electromecanic, indiferent de ce natura este, este sinonima cu cea de electrician. De aceea, fie ca se foloseste notiunea de electromecanic IFTE, EA-ELF, PRAM, TM sau LC, SCB, TTR, sau notiunea de electrician, sensul este acelasi. Din lecturarea sentintei se deduce ca instanta de fond nu a retinut corect acest aspect.

De asemenea, tot din motivarea instantei de fond, se observa ca aceasta foloseste notiunea de expertiza contabila si nu de expertiza de specialitate in protectia muncii, asa cum a fost efectuata in cauza, motiv pentru care se pune intrebarea daca este o eroare materiala a instantei de fond in redactarea sentintei civile sau instanta de fond nu a realizat s-a efectuat o expertiza de specialitate in protectia muncii si nu contabila?

Un ultim aspect vizeaza omisiunea instantei de a-l include in categoria reclamantilor prin hotararea judecatoreasca data pe numitul [...], ce a avut calitatea de reclamant in cauza alaturi de toti ceilalti reclamanti. Inca de la inceputul cauzei aflate pe rolul Tribunalului Constanta, pe portalul instantelor de judecata, s-a omis a fi trecut si numele reclamantului [...].

Fata de toate aceste aspecte, solicita admiterea apelului si schimbarea in parte a sentintei atacate in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata si ulterior precizata, respectiv obligarea paratelor la paratelor la acordarea grupei I de munca in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 50/1990 al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, anexa nr. 1, pozitia 123, pentru fiecare reclamant in parte, raportat la perioada corespunzatoare fiecaruia de desfasurare a activitatii rezultata din raportul de expertiza de specialitate in protectia muncii si pe cale de consecinta rectificarea carnetelor de munca ale reclamantilor cu mentiunile corespunzatoare sau emiterea adeverintelor cu aceleasi mentiuni corespunzatoare.

[...] SA - Sucursala Regionala ... Constanta a formulat intampinare, prin care a aratat ca instanta de fond a apreciat corect, respingand ca nefondata cererea de chemare in judecata formulata de apelanti, constatand ca nu exista temei legal pentru asimilarea grupei II de munc ca si grupa I.

Sustine intimata parata ca din inscrisurile doveditoare anexate la actiune de catre reclamanti,

jati ai structurilor teritoriale [...] din cadrul lor, respectiv din cadrul „SN [...]” infiintata prin

HG nr. 235/29.03.1991. Activitatea lor incadrandu-se in grupa II de munca, aspect ce rezulta din consemnarile efectuate de angajator si in carnetele de munca, dar si in adeverintele emise de SC [...] SA Bucuresti Sucursala [...] Constanta, reitereaza exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.

In alta ordine de idei, nominalizarea persoanelor care se incadrau in grupa I sau grupa II de munca s-a facut inainte de 01.04.2001, pe baza documentelor verificabile, existente in evidenta unitatii.

Metodologia de incadrare in grupa I sau grupa II de munca era prevazuta in Ordinul nr. 50/1990, completata prin Ordinul nr. 125/1990 si trebuia respectata cu strictete.

Astfel,in anexa nr. 1 din Ordinul nr. 50/1990 sunt prevazute pentru acordarea grupei I de munca meseriile si functiile din unitatile de exploatare a cailor ferate ale caror activitati sun strict legate de siguranta circulatiei, iar functiile reclamantilor nu sunt cuprinse in aceasta anexa.

In anexa II din acelasi ordin sunt cuprinse meseriile si functiile ce concura la siguranta circulatiei din unitatile de exploatare a cailor ferate, astfel ca unitatea intimata nu poate modifica ea functiilor detinute de cei nominalizati in grupa I de munca, atata timp cat acestea se
e
sc in prevederile Ordinul 50/1990 cu modificarile si completarile ulterioare, anexa II, pct. ), la grupa a II-a de munca.

Asa cum rezulta din mentiunile din carnetele de munca, pentru perioada solicitata si analizata, functiile reclamantilor figureaza la grupa a II-a de munca, prin urmare activitatea desfasurata de reclamanti a fost incadrata prin lege in grupa a II-a de munca, astfel ca s-a dat eficienta normei legale si s-a acordat in mod corect grupa de munca.

Totodata, trebuie specificat faptul ca simpla constatare a unor similitudini in ceea ce priveste sarcinile de serviciu si riscurile la carte sunt expusi angajatii din unitatile de exploatare a cailor ferate nu poate justifica schimbarea incadrarii, cum clar si evident a observat si instanta de fond, or, potrivit actelor si normelor in vigoare, nominalizarea apelantilor reclamanti la grupa a II-a de munca nu s-a realizat in mod arbitrar, ci in acord cu conducerea unitatilor cat si a organelor sindicale din unitatile respective, fiind luate in calcul conditiile concrete de munca in care si-au desfasurat activitatea apelantii reclamanti.

Avand in vedere ca apelantii reclamanti nu aduc critici hotararii apelate, intimata parata a solicitat ca prin decizia ce se va pronunta sa se respinga apelul si sa se mentina sentinta civila nr. 2551/08.10.2015, ca legala si temeinica.

S.C. [...] S.A. a formulat intampinare, prin care a aratat ca instanta de fond in mod corect a apreciat ca fiind nefondata actiunea apelantilor reclamanti.

Ordinul nr. 50/1990 publicat in Monitorul Oficial nr. 38 din 20.03.1990 prevede in art. 6 conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a fi incadrata in grupa I de munca: nivelul noxelor existente, conditii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare. De asemenea, se precizeaza ca „incadrarea in grupa I-a de munca se face de catre conducerea unitatilor impreuna cu sindicatele din unitati tinandu-se seama de conditiile deosebite de munca concrete in care isi desfasoara activitatea persoanelor respective”.

In conformitate cu prevederile art. 4 din Ordinul nr. 50/1990 incadrarea in grupele I si II de munca se face in situatii in care cu toate masurile luate pentru normalizarea conditiilor de munca, nivelul noxelor existente la locurile (activitatile, meseriile, functiile) prevazute in aceste grupe depaseste nivelul maxim admis prevazut de Normele republicate de protectie a m uncii.

Instanta nu poate schimba incadrarea in grupa de munca a unei persoane, atat timp cat printr-un act normativ sunt stabilite clar functiile ce se incadreaza in fiecare grad de munca, precum si procedura, modul de incadrare a persoanelor in una sau alta din grupele de munca.

Reclamantii, in situatia in care ar fi fost nemultumiti de incadrarea in grupa a II-a de munca, aveau posibilitatea de a contesta aceasta incadrare, insa nu au facut-o.

Analizand sentinta apelata din prisma criticilor formulate Curtea a respins apelul ca nefondat pentru urmatoarele considerente:

Prin cererea formulata reclamantii au solicitat obligarea paratelor la acordarea grupei I de munca in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 50/1990, punctul 123 din anexa I la ordin raportat la perioada corespunzatoare fiecaruia de desfasurare a activitatii si pe cale de consecinta rectificarea carnetelor de munca ale reclamantilor.

Activitatea desfasurata de reclamanti a fost incadrata in grupa a II-a de munca conform Ordinului nr. 50/1990, anexa II, punctul 210, angajatorul eliberand adeverinte reclamantilor in acest sens.

Desi activitatea desfasurata de reclamanti a fost incadrata in grupa a II-a de munca, reclamantii apreciaza ca din cauza conditiilor grele de munca si a factorilor de risc munca lor ar fi trebuit incadrata in grupa I de munca, anexa I, punctul 123, fiind incadrata gresit in grupa a II-a de munca, existand inechitati in acordarea grupelor de munca.

Potrivit punctului 3 din Ordinul 50/1990, puteau beneficia de incadrarea in grupele I si Ii de munca si alte categorii de personal, dar cu conditia ca acestea sa lucreze efectiv in locurile de munca sau in activitatile nominalizate in anexele Ordinului 50/1990, insa reclamantii nu se afla in aceasta situatie.

Functiile si locurile de munca ale reclamantilor erau expres nominalizate printre locurile de munca ce se incadreaza in grupa a II-a de munca, anexa II, punctul 210 din Ordinul 50/1990, conform nominalizarii efectuate de angajator, fiindu-le eliberate adeverinte in acest sens.

Cata vreme prin Ordinul nr. 50/1990 o anumita activitate a fost incadrata in mod expres in grupa a II-a de munca, solicitarea de a stabili o alta incadrare tinde la modificarea actului normativ, ceea ce nu este de competenta instantei judecatoresti in conditiile in care actul administrativ nu a fost contestat in procedura speciala a contenciosului-administrativ pentru nelegalitate.

Functiile si locurile de munca ale reclamantilor sunt expres nominalizate printre locurile de munca a caror activitate se incadreaza in grupa a II-a de munca, astfel incat nu poate fi nesocotita aceasta norma juridica pentru a se incadra activitatea respectiva in alta grupa de munca.

Nominalizarea reclamantilor in grupa a II-a de munca nu s-a facut arbitrar, ci cu acordul conducerii unitatii si al sindicatului liber din unitati, potrivit procedurii reglementate prin art. 6 si 7 din Ordinul nr. 50/1990, tinandu-se seama de conditiile deosebite de munca concrete in care si-au desfasurat activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, conditii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de exploatare etc.).

Instanta nu poate schima incadrarea in grupa de munca a unei persoane atat timp cat printr- un act normativ sunt stabilite clar functiile ce se incadreaza in fiecare grad de munca, precum si procedura, modul de incadrare a persoanelor in una sau alta din grupele de munca.

Reclamantii, in situatia in care ar fi fost nemultumiti de incadrarea in grupa de munca, aveau posibilitatea de a contesta aceasta incadrare, insa nu au facut-o.

Simpla existenta a unor similitudini in ceea ce priveste sarcinile de serviciu si riscurile la care erau expusi reclamantii nu poate justifica schimbarea incadrarii in grupa I-a de munca atata timp cat reclamantii nu lucrau efectiv in locurile de munca si activitatile nominalizate in anexa I a Ordinului 50/1990 punctul 123.

Sintagma „aceleasi conditii” prevazuta de art. 3 din Ordinul 50/1990 nu se refera la conditii generale de munca nefavorabile privind nivelul de noxe, microclimat, suprasolicitare fizica sau psihica etc., ci la conditiile concrete descrise intr-un anumit domeniu de activitate nominalizat expres in anexele Ordinului 50/1990.

Potrivit Ordinului nr. 50/1990 al Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, la anexa I, pozitia 123, sunt incadrate in grupa I de munca meseriile si functiile din unitatile de exploatare a cailor ferate a caror activitate este legata direct de siguranta circulatiei, pe cand in anexa II, pozitia 210 din acest ordin sunt incadrate in grupa a II-a meseriile si functiile care concura la siguranta circulatiei din unitatile de exploatare a cailor ferate.

Prin Decizia nr. 9/16.05.2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care s-a admis recursul in interesul legii s-a stabilit, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor pct. 6-8 si 12 din ordinul nr. 50/1990, ca instantele de judecata au posibilitatea analizarii si constatarii pe cale judiciara, ulterior abrogarii acestui act normativ, a incadrarii muncii prestate in perioada 18.03.1969 - 01.04.2001, dupa caz in grupele I sau II de munca, insa in considerentele acestei decizii s-au retinut anumite conditii pentru ca aceasta constatare sa fie admisibila. Sa existe o pasivitate a partenerilor sociali care nu au initiat procedura de verificare a locurilor de munca incadrabile si care nu au nominalizat persoanele care lucrau efectiv in astfel de locuri de munca.

Premisa derularii acestei proceduri in fata instantei este ca tipul de activitate sa se regaseasca in anexele 1 si 2 ale variantei consolidate a ordinului, neputand fi adaugate alte activitati si locuri de munca fata de cele din anexe, chiar daca indeplinesc aceleasi conditii de munca posibil vatamatoare.

Sintagma „aceleasi conditii” nu se refera la conditii generale de munca nefavorabile privind nivelul de noxe, microclimat, suprasolicitare fizica sau psihica etc., ci la conditiile concrete descrise de alin. 1 si 2 ale pct. 3 dintr-un anumit domeniu de activitate nominalizat expres in anexe.

In mod corect prima instanta a inlaturat concluziile expertizei tehnice efectuata in cauza.

,
:
. ....

Expertiza tehnica nu are forta probanta absoluta. Eficienta raportului de expett5iza ca mijloc

de proba este determinata de contributia sa la solutionarea cauzei, dar si in corelatie cu alte probe. Faptul ca instanta a mentionat expertiza contabila in loc de tehnica este o eroare materiala.

In ceea ce priveste nepronuntarea primei instante asupra cererii formulate de [...], acesta trebuia sa formuleze cerere de completare a hotararii potrivit art. 444 alin.1 Cod proc.civila.

In conformitate cu prevederile art. 445 Cod proc.civia indreptarea, lamurirea, inlaturarea dispozitiilor contradictorii ori completarea hotararii nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, ci numai in conditiile art. 442-444 Cod proc.civila.

In ceea ce priveste sustinerea apelantilor ca au existat colegi in tara care au avut castig de cauza la alte instante, Curtea retine ca jurisprudenta nu constituie izvor de drept, instantele

judecatoresti nefiind tinute de solutiile pronuntate anterior de alte instante. Hotararile judecatoresti au aplicabilitate numai la speta, efectele lor neputand fi extinse la cauze similare cu care instantele au fost investite.

In jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat in mod constant ca divergentele de jurisprudenta constituie, prin natura lor, consecinta inerenta a oricarui sistem judiciar care se bazeaza pe un ansamblu de instante de fond, avand competenta in raza lor teritoriala.

In plus, hotararile judecatoresti invocate ca practica judiciara de catre reclamanti au fost pronuntate anterior pronuntarii Deciziei nr. 9/16 mai 2016 a Inaltei Curtii de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii.

In consecinta, prima instanta a facut o corecta aplicare a dispozitiilor legale incidente in cauza si o corecta apreciere a probelor administrate, fapt pentru care potrivit art. 480 alin.1 Cod proc.civila Curtea a respins apelul ca nefondat.

Decizia civila nr. 519/CM/22.11.2016 Judecator redactor Jelena Zalman