Timpul util la pensie, Dovezi admisibile

• Legea nr. 263/2010: art. 16 lit. a), art. 17 si art. 159 alin. (1)
• Hotararea Guvernului nr. 257/2011: art. 121 alin. (4)
• Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, rep.: art. 279

Prin derogare de la norma de drept comun prevazuta de art. 279 din Codul muncii, dovada timpului util la pensie pentru agricultori si a duratei de asigurare, realizata pana la data de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de asigurari sociale sau cu alte acte prevazute de lege. Astfel, timpul util la pensie se determina pe baza datelor, elementelor si informatiilor continute in carnetul de pensii si asigurari sociale si/sau in actele doveditoare eliberate de primaria care detine arhiva fostelor unitati agricole cooperatiste, intocmite cu respectarea prevederilor legale referitoare la valabilitatea actelor doveditoare. Legiuitorul reglementeaza, in mod neechivoc, regimul probator in cazul actiunilor care au ca obiect reconstituirea vechimii pentru fostii membrii cooperatori, respectiv doar prin „acte doveditoare”.

(Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 1240 din 12 octombrie 2016,

rezumata de judecator dr. Carmen Parvulescu)

Prin sentinta civila nr. 440/14.06.2016, pronuntata in dosarul nr. x/108/2016, Tribunalul Arad a admis actiunea civila formulata si precizata de reclamantul A... impotriva paratei Casa Judeteana de Pensii B... .

A dispus reconstituirea vechimii in munca a reclamantului pentru activitatea depusa in cadrul CAP C... - ferma zootehnica, ca ingrijitor animale, pentru perioada 01.02.1986 - 01.05.1990.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut, in esenta, ca reclamantul a solicitat Comunei C... eliberarea unei adeverinte privind perioada lucrata la CAP C..iar din Adresa nr. 5386/13.11.2015, eliberata de aceasta, rezulta ca in arhiva acestei institutii nu se afla registre privind evidenta normelor de munca din sectorul zootehnic al fostului CAP B... pentru perioada 1986-1990.

Potrivit art. 279 alin. (1) din Codul muncii, vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se probeaza cu carnetul de munca.

Conform alin. (2) al aceluiasi articol, dupa data abrogarii Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, vechimea din munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu poseda carnet de munca, de catre instanta de judecata pe baza inscrisurilor sau a altor probe din care sa rezulte existenta raporturilor de munca.

Prin urmare, reconstituirea se face in primul rand pe baza inscrisurilor, iar daca acestea nu exista, sunt admise si alte probe.

Prin Decizia nr. 223/2002 a Curtii Constitutionale s-a statuat ca procedura de reconstituire a vechimii in munca se aplica si fostilor membrii ai cooperativelor de productie si ca in situatia in care acestia nu pot dovedi cu acte faptul ca arhiva ar fi fost distrusa, nu pot fi tinuti de aceasta dovada, fiind, astfel, indreptatiti sa solicite si sa obtina emiterea unei adeverinte in acest sens.

Ca urmare, in speta, este concludenta depozitia martorilor audiati la propunerea reclamantului. Martora D..., sef de ferma, a declarat ca: „reclamantul era conductor, ingrijitor de animale, desfasura orice activitate necesara bunei activitati a fermei, iar pentru aceste activitati reclamatul isi lua salariul, fiind intocmite state de plata, fise de lucru centralizate in fise anuale prin care erau evidentiate toate zilele lucrate . acesta lucra zilnic, depasind orice norma prestabilita de Adunarea Generala a CAP - ului”. Si depozitia martorei E... este in acest sens: „reclamantul lucra zilnic de dimineata pana seara, pentru activitatea desfasurata i se intocmeau fise de pontaj, semna state de plata, documentele fiind mai apoi prelucrate de serviciul contabilitate a CAP - ului”. Cei doi martori invedereaza, fara putinta de tagada, ca reclamantul a desfasurat activitatile lucrative sus-indicate in folosul CAP C. - ferma zootehnica in perioada 01.02.1986 - 01.05.1990.

In atare situatie, valorificand depozitia martorilor, instanta de fond a retinut ca reclamantul a avut calitatea de salariat, prestand munca pentru angajatorul CAP C. - Ferma zootehnica si beneficiind de contraprestatia muncii sale, adica de salariu. Activitatea prestata de reclamant, avand caracter permanent, continuu si nu sezonier, poate fi apreciata ca o activitate continua in derularea unui raport de munca.

Astfel fiind, fata de declaratiile celor doi martori, in temeiul art. 279 alin. (2) din Codul muncii, prima instanta a admis actiunea civila precizata si a obligat parata sa dispuna reconstituirea vechimii in munca in perioada 01.02.1986 - 01.05.1990, pentru activitatea desfasurata in cadrul CAP C. - ferma zootehnica, fara a acorda cheltuieli de judecata.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termenul legal, parata Casa Judeteana de Pensii B..., solicitand admiterea apelului si modificarea in tot a sentintei civile atacate, in sensul respingerii actiunii reclamantului.

Totodata, a solicitat admiterea exceptiei privind lipsa calitatii procesuale pasive a Casei Judetene de Pensii B..., avand in vedere ca Decizia nr. 2/15.02.2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie vizeaza reconstituirea vechimii in munca, respectiv constatarea incadrarii activitatii desfasurate anterior anului 2001 in grupele I si/sau II de munca, fara a face referire la persoanele care au fost membrii CAP, situatie in care institutia apelanta nu are nici o competenta legala in ceea ce priveste reconstituirea vechimii desfasurate sub forma de norme de munca in fostele CAP-uri, cu atat mai mult cu cat arhivele fostelor CAP-uri au fost preluate de catre primarii.

Primaria Comunei C. este succesoarea in drepturi a fostului CAP desfiintat, arhivele fostelor CAP-uri fiind preluate de primariile comunale, astfel incat instanta de fond ar fi trebuit sa oblige primaria sa purceada la reconstituirea vechimii in munca a reclamantului pe baza actelor, documentelor detinute de aceasta, iar nu Casa Judeteana de Pensii.

In urma desfiintarii cooperativelor agricole de productie, arhiva existenta, precum si documentele financiar-contabile si de evidenta a patrimoniului s-au transmis primariilor in a caror raza teritoriala acestea si-au desfasurat activitatea, astfel ca obligatia de eliberare a actului solicitat incumba acesteia [art. 18 alin. (3) si art. 29 alin. (7) din Legea nr. 18/1991].

Reclamantul a solicitat recunoasterea vechimii pentru perioada 01.02.1986 - 01.05.1990, insa a depus Adresa nr. 5386/13.11.2015, eliberata de Primaria Comunei C..., din care rezulta ca in arhiva Primariei C. nu exista documente cu privire la CAP pentru perioada 1986-1990.

Proba cu martori trebuie respinsa ca inadmisibila, nimeni neputand da informatii cu privire la normele realizate de reclamant sau la veniturile realizate de acesta, elemente indispensabile in calculul timpului util, pe baza caruia se stabilesc pensiile persoanelor care au fost membrii cooperatori.

Instanta de fond nu a tinut seama de prevederile legale in materie, respectiv art. 163 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 si art. 121 din Hotararea Guvernului nr. 257/2011 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 263/2010.

Fata de aceasta situatie si avand in vedere ca reclamantul nu prezinta nici un inceput de dovada scrisa in ceea ce priveste asa-zisa activitate desfasurata la fostul CAP C. , materializata printr-un carnet de pensii si asigurari sociale si/sau in actele doveditoare eliberate de primaria care detine arhiva fostelor unitati agricole cooperatiste, intocmite cu respectarea prevederilor legale referitoare la valabilitatea actelor doveditoare, nu sunt aplicabile dispozitiile art. 309 - art. 310 din Codul de procedura civila, astfel incat reconstituirea timpului util la pensie cu martori este o proba inadmisibila.

Martorii in mod gresit au afirmat ca reclamantul a desfasurat activitate in cadrul CAP C... cu state de plata, inducand in eroare instanta de judecata, deoarece membrii cooperatori aveau norme, iar vechimea era determinata de timpul util.

Reclamantul-intimat a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului si mentinerea in tot a sentintei apelate.

Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Casei Judetene de Pensii B. , arata ca, prin Decizia nr. 2/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a stabilit ca „in cauzele privind reconstituirea vechimii in munca, justifica legitimare procesuala pasiva casele teritoriale de pensii”.

In mod corect, a retinut instanta de fond ca, potrivit art. 279 din Codul muncii, vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu poseda carnet de munca, de catre instanta de judecata pe baza inscrisurilor sau a altor probe din care sa rezulte existenta raportului de munca.

Parata nu poate stabili prin ce mijloc de proba sa faca dovada ori sa-si sustina actiunea reclamantul, neavand competenta in a stabili mijloace de proba.

In drept, invoca dispozitiile art. 205-208 din Codul de procedura civila.

Examinand apelul prin prisma motivelor invocate si a prevederilor art. 466 si urmatoarele din Codul de procedura civila, Curtea l-a admis pentru urmatoarele considerente:

Prin actiunea ce face obiectul prezentului litigiu, reclamantul A... a solicitat, initial, in contradictoriu cu Comuna C... prin primar si apoi in contradictoriu cu Casa Judeteana de Pensii B. reconstituirea vechimii in munca pentru activitatea depusa de el in cadrul CAP C... - ferma zootehnica, ca ingrijitor de animale, in perioada 01.02.1986 - 01.05.1990.

In mod corect a fost retinuta calitatea procesuala pasiva a Casei Judetene de Pensii

2. .., deoarece, potrivit Deciziei nr. 2/2016 pronuntata de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in absenta documentelor primare, pentru actiunile ce au ca obiect reconstituirea vechimii in munca, calitate procesuala pasiva apartine casei teritoriale de pensie. Ori, in speta, conform Adresei nr. 5386/13.11.2015, eliberata de catre Comuna C..., in arhiva institutiei nu exista registrele privind evidenta normelor de munca din sectorul zootehnic al fostului CAP
3. .. pentru perioada 1986-1990, context in care, data fiind absenta documentelor primare, sunt aplicabile dispozitiile obligatorii ale Deciziei nr. 2/2016, pronuntata de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru stabilirea cadrului procesual, conform art. 517 din Codul de procedura civila.

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 279 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, instanta suprema a statuat ca: „pentru actiunile privind reconstituirea vechimii in munca, anterioare intrarii in vigoare a Codului de procedura civila actual/acelasi text de lege cu referire la art. 32 alin. (1) lit. b) si art. 36 din Codul de procedura civila, pentru actiunile in reconstituirea vechimii in munca, introduse de la momentul intrarii in vigoare a actualului Cod de procedura civila si in continuare; art. 111 din Codul de procedura civila din 1865 pentru actiunile privind constatarea incadrarii activitatii desfasurate in grupele I si a II-a de munca introduse sub imperiul acestei reglementari/art. 35 cu referire la art. 32 alin. (1) lit. b) si art. 36 din Codul de procedura civila, pentru acelasi tip de actiuni, formulate dupa intrarea in vigoare a codului actual, in toate ipotezele, atunci cand angajatorul nu mai exista din punct de vedere juridic (lichidat, radiat), justifica legitimare procesuala pasiva casele teritoriale de pensii, in situatia in care nu exista documente primare”.

De asemenea, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 34 alin. (5) si art. 40 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu referire la art. 18 din Legea Arhivelor Nationale nr. 16/1996, republicata, a retinut ca, in cazul existentei documentelor primare, persoana interesata, care nu poseda dovezi privind vechimea in munca sau activitatea desfasurata in anumite grupe de munca, are deschisa calea unei actiuni in realizare - obligatie de a face - avand ca obiect obligarea detinatorului de arhiva de a elibera adeverinta constatatoare a vechimii in munca/incadrarii in grupele superioare de munca.

Intr-adevar, prin decizia anterior mentionata, nu se face distinctie dupa cum activitatea a fost desfasurata in sectorul public sau in fostele CAP -uri, insa relevant pentru stabilirea cadrului procesual este daca mai exista sau nu documente primare. In functie de aceasta conditie, calitatea procesuala pasiva apartine unitatii detinatoare de arhiva sau casei teritoriale de pensii.

Decizia nr. 223/2002 a Curtii Constitutionale vizeaza procedura speciala reglementata de Decretul-Lege nr. 92/1976, care a fost abrogat de art. 298 din Legea nr. 53/2003. Pe de alta parte, decizia Curtii Constitutionale a verificat doar conformitatea dispozitiei legale cu prevederile constitutionale.

Pe fondul cauzei, instanta de apel a constatat ca modalitatea valorificarii timpului util este stabilita, in detaliu, prin dispozitiile art. 121 din Hotararea Guvernului nr. 257/2011, care, la alin. 4, prevede ca: „Timpul util la pensie se determina pe baza datelor, elementelor si informatiilor continute in carnetul de pensii si asigurari sociale si/sau in actele doveditoare eliberate de primaria care detine arhiva fostelor unitati agricole cooperatiste, intocmite cu respectarea prevederilor legale referitoare la valabilitatea actelor doveditoare”. Aceste dispozitii legale, invocate de catre parata, reglementeaza, in mod neechivoc, regimul probator in cadrul actiunilor ce au ca obiect reconstituirea vechimii pentru membrii cooperatori, respectiv prin „acte doveditoare”.

Stabilirea vechimii in munca, in vederea valorificarii ca si stagiu de cotizare de catre casa teritoriala de pensii, nu se poate realiza decat potrivit normei speciale continuta de art. 121 din Hotararea Guvernului nr. 257/2011, care deroga de la norma de drept comun prevazuta de art. 279 din Codul muncii.

De altfel, potrivit art. 159 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, pentru perioadele prevazute la art. 16 lit. a) si art. 17 din Legea nr. 263/2010, dovada vechimii in munca, a timpului util la pensie pentru agricultori si a duratei de asigurare, realizata pana la data de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de munca, carnetul de asigurari sociale sau cu alte acte prevazute de lege.

Prin urmare, in mod incorect, prima instanta a incuviintat si valorificat proba testimoniala, in conditiile in care timpul util se determina in baza datelor, elementelor si informatiilor din carnetul de pensii si asigurari sociale si/sau in actele doveditoare eliberate de primaria care detine arhiva fostelor unitati agricole cooperatiste.

Avand in vedere considerentele de fapt si de drept expuse anterior, Curtea a admis apelul declarat de catre parata-apelanta Casa Judeteana de Pensii B... si a schimbat in tot sentinta civila apelata, in sensul respingerii actiunii, luand act ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.