Reprezentarea succesorală

Reprezentarea succesorală

Definire, natură juridică, domeniul de aplicare

Prin reprezentarea succesorală, un moştenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă în locul şi în gradul ascendentului său, numit reprezentat, pentru a culege partea din moştenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia dacă nu ar fi fost nedemn față de defunct sau decedat la data deschiderii moştenirii.

Reprezentarea succesorală este admisă în privința descendenților copiilor defunctului şi în privința descendenților din frații şi surorile defunctului.

Condițiile reprezentării succesorale

Reprezentatul să fie predecedat autorului moştenirii sau nedemn

Reprezentarea operează atunci când reprezentatul este decedat la data deschiderii moştenirii.

Pot fi reprezentate persoanele predecedate şi nedemnii.

Renunțătorul nu poate fi reprezentat.

Persoana dispărută, dar prezumată a fi în viață, nu poate fi reprezentată.

Reprezentarea codecedaților este admisă.

Reprezentantul să îndeplinească condițiile generale pentru a-l moşteni pe autor.

Reprezentantul trebuie să aibă capacitate succesorală.

Reprezentantul trebuie să existe în momentul deschderii moştenirii.

Reprezentantul trebuie să aibă vocație succesorală generală proprie.

Trebuie să fie descendent din clasa I sau descendent din frații sau surorile defunctului.

Reprezentantul trebuie să nu fie nedemn față de defunct, să nu fi renunțat la moştenirea acestuia şi să nu fi fost exheredat.

În schimb, față de cel reprezentat, reprezentantul trebuie să îndeplinească o singură condiție: să fie descendentul cel mai apropiat în grad al acestuia.

În rest, reprezentantul poate:

• Să fie nedemn față de reprezentat (întrucât nedemnitatea produce efecte numai în raport cu persoana față de care s-a săvârşit fapta);
• Să renunțe la moştenirea reprezentantului său;
• Să fie dezmoştenit de reprezentat.

Modul în care operează reprezentarea

Reprezentarea este admisă în toate cazurile, la infinit, operând de drept şi imperativ.

Reprezentarea operează în toate cazurile

Potrivit art.966, alin.2) Cod Civil,  reprezentarea operează în toate cazurile fără a deosebi după cum reprezentanții sunt rude de acelaşi grad ori de grade diferite în raport cu defunctul.

Sensul sintagmei „reprezentarea operează în toate cazurile” este acela că nepoții vor veni la moştenire prin reprezentare, fie că ar fi primul grad, ori în cazul în care moştenirea va fi deferită colateralilor privilegiați, frați şi surori, fie că a veni la moştenire numai nepoții, adică numai succesibili de acelaşi grad.

Reprezentarea presupune existența mai multor tulpini.

Astfel, atunci când descendenții defunctului sau descendenții din frați şi surori vin la moştenire pe o singură tulpină, ei culeg întotdeauna în nume propriu.

Reprezentarea este admisă la infinit

De reprezentare vor beneficia şi descendenții de gradul al III-lea şi cei de gradul al IV-lea.

Ca excepție, în cazul descendenților din frați sau surori, repezentarea nu poate opera nemărginit, ci numai până la gradul al IV-lea.

Reprezentarea succesorală nu operează în clasa a IV-a.

Reprezentarea operează de drept

În aceste condiții, moştenitorii pot influența regulile reprezentării prin renunțare la moştenire.

Defunctul poate influența efectele reprezentării, gratificându-i pe reprezentanți cu cote egale, cu respectarea rezervei succesorale.

Efectele reprezentării succesorale

Ca efect principal al reprezentării succesorale, descendentul repezentant urcă în drepturile ascendentului său reprezentat, culegând moştenirea ce i s-ar fi cuvenit acestuia, dacă nu ar fi fost nedemn față de defunct sau decedat.

Efecte generale

Conform art.968, alin.1) Cod Civil, în toate cazurile în care operează reprezentarea succesorală, moştenirea se împarte pe tulpină.

Prin tulpină se înțelege:

• Înăuntrul clasei I, descendentul de gradul I care culege moştenirea sau este reprezentat la moştenire;
• Înăuntrul clasei a II-a, colateralul privilegiat de gradul al doilea care culege moştenirea sau este reprezentat la moştenire.

Efecte particulare

Copiii nedemnului concepuți înainte de deschiderea moştenirii de la care nedemnul a fost exclus sunt obligați să raporteze, la moştenirea lăsată de nedemn, bunurile pe care le-au moştenit prin reprezentarea nedemnului, dacă vin la moştenirea lui în concurs cu alți copii ai săi, concepuți după deschiderea moştenirii de la care a fost înlăturat nedemnul.

Raportul bunurilor moştenite prin reprezentarea nedemnului se face numai în cazul şi în măsura în care valoarea acestora a depăşit valoarea pasivului succesoral pe care reprezentantul a trebuit să îl suporte ca urmare a reprezentării.