Nulitatea actului juridic civil

Nulitatea actului juridic civil

Orice act juridic încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulității, dacă prin lege nu se pevede o altă sancțiune.

Nulitatea poate fi absolută sau relativă. Dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea contractului poate fi constatată sau declarată prin acordul părților.

Prin acordul părților nu pot fi instituite sau suprimate cauze de nulitate. Orice convenție sau clauză contrară este considerată nescrisă.

Este nul contractul încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes general. Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, pe cale de acțiune sau de excepție. Instanța este obligată să invoce din oficiu nulitatea absolută. Contractul lovit de nulitate absolută nu este susceptibil de confirmare decât în cazurile prevăzute de lege.

Contractul încheiat cu încălcarea unei dispoziţii legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este anulabil. Nulitatea relativă poate fi invocată numai de cel al cărui interes este ocrotit prin dispoziția legală încălcată.

Nulitatea relativă nu poate fi invocată din oficiu de instanța judecătorească. Contractul anulabil este susceptibil de confirmare.

Dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea absolută poate fi invocată oricând, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție.

Nulitatea relativă poate fi invocată pe cale de acțiune numai în termenul de prescripție stabilit de lege. Cu toate acestea, partea căreia i se cere executarea contractului poate opune oricând nulitatea relativă a acestuia, chiar şi după împlinirea termenului de prescripție a dreptului la acțiunea în anulare.

 

Cauzele de nulitate

 

Contractul este lovit de nulitate absolută în cazurile anume prevăzute de lege, precum şi atunci când rezultă neîndoielnic din lege că interesul ocrotit este unul general.

Contractul este anulabil când au fost nesocotite dispozițiile legale privitoare la capacitatea de exercițiu, când consimțământul uneia dintre părți a fost viciat, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege.

În cazurile în care natura nulității nu este determinată ori nu reiese în chip neîndoielnic din lege, contractul este anulabil.

În afara cazurilor în care legea prevede sancțiunea nulității, contractul se desființează şi atunci când natura nulității absolute sau, după caz, relative trebuie aplicată pentru că scopul dispoziției legale încălcate să fie atins.

 

 Efectele nulității

 

Contractul lovit de nulitate absolută sau anulat este considerat a nu fi fot niciodată încheiat. Desființarea contractului atrage, în condițiile legii, şi desființarea actelor subsecvente încheiate în baza lui.

În cazul în care contractul este desființat, fiecare parte trebuie să restituie celeilalte, în natură sau prin echivalent, prestațiile primite, chiar dacă acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu.

Clauzele contare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri şi care nu sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractului în  întregul său numai dacă sunt, prin natura lor, esențiale sau dacă, în lipsa acestora, contractul nu s-ar fi încheiat.

În cazul în care contractul este menținut în parte, clauzele nule sunt înlocuite de drept cu dispozițiile legale aplicabile. Aceste dispoziții se aplică în mod corespunzător şi clauzelor care contravin unor dispoziții legale imperative şi sunt considerate de lege nescrise.

În cazul contractelor cu mai multe părți în care prestația fiecărei părți este făcută în considerarea unui scop comun, nulitatea contractului în privința uneia dintre părți nu atrage desființarea în întregime a contractului, afară de cazul în care participarea acesteia este esențială pentru existența contractului.

În caz de violență sau dol, cel al cărui consimțământ este viciat, are dreptul de a pretinde, în afară de anulare, şi daune-interese sau, dacă preferă menținerea contractului, de a solicita numai reducerea prestației sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi îndreptățit.

În cazul anulării sau constatării nulității contractului încheiat în formă autentică pentru o cauză de nulitate a cărei existență rezultă din însuşi textul contractului, partea prejudiciată poate cere obligarea notarului public la repararea prejudiciilor suferite, în condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie.

Contractul nul poate fi refăcut, în tot sau în parte, cu respectarea tuturor condițiilor cerute de lege la data refacerii lui. În toate cazurile, contractul refăcut nu va produce efecte decât pentru viitor, iar nu şi pentru trecut.

Un contract lovit de nulitate absolută va produce totuşi efectele actulul juridic pentru care sunt îndeplinite condițiile de fond şi de formă prevăzute de lege. Aceste prevederi nu se aplică dacă intenția de a exclude aplicarea conversiunii este stipulată în contractul lovit de nulitate sau reiese, în chip neîndoielnic, din scopurile urmărite de părți la data încheierii contractului.

 

Validarea contractului

 

Contractul afectat de o cauză de nulitate este validat atunci când nulitatea este acoperită. Nulitatea poate fi acoperită prin confirmare sau prin alte moduri anume prevăzute de lege.

Confirmarea unui contact anulabil rezultă din voința, expresă sau tacită, de a renunța la dreptul de a invoca nulitatea. Voința de a renunța trebuie să fie certă.

Un contract anulabil poate fi confirmat dacă în momentul confirmării condițiile sale de validitate sunt întrunite. Persoana care poate invoca nulitatea poate confirma contractul numai cunoscând cauza de nulitate şi, în caz de violență, numai după încetarea acesteia.

Persoana chemată de lege să încuviințeze actele minorului poate, în numele şi în interesul acestuia, cere anularea contractului făcut fără încuviințarea sa ori să confirme contractul atunci când această încuviințare era suficientă pentru încheierea valabilă a acestuia. Aceste dispoziții se aplică şi în cazul actelor încheiate fără autorizarea instanței de tutelă.

În lipsa confirmării exprese, este suficient ca obligația să fie executată în mod voluntar la data la care ea putea fi valabil confirmată de către partea interesată.

Cel care trebuie să confirme poate să fie pus în întârziere printr-o notificare prin care partea interesată să îi solicite fie să confirme contractul anulabil, fie să exercite acțiunea în anulare, în termen de 6 luni de la notificare, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a cere anularea contractului.

Pentru a fi valabil, actul confirmativ trebuie să cuprindă obiectul, cauza şi natura obligației şi să facă mențiune despre motivul acțiunii în anulare, precum şi despre intenția de a repara viciul pe care se întemeiază acea acțiune.

Confirmarea îşi produce efectele din momentul încheierii contractului şi atrage renunțarea la mijloacele şi excepțiile ce puteau fi opuse, sub rezerva însă a drepturilor dobândite şi conservate de terții de bună-credință.

Când fiecare dintre părți poate invoca nulitatea contractului sau mai multe părți o pot invoca împotriva alteia, confirmarea făcută de una dintre acestea nu împiedică incocarea nulității de către celelalte părți.

Confirmarea unui contract anulabil pentru vicierea consimțământului prin dol sau violență nu implică prin ea însăşi renunțarea la dreptul de a cere daune-interese.