Victimele violentei

61. Curtea a sustinut de mult timp ca statul are o responsabilitate pozitiva de a proteja persoanele impotriva actelor de violenta ale tertilor. Acest lucru este valabil in special in cauzele in care sunt implicati copii  si victime ale violentei domestice. De si in astfel de cauze exista adesea incalcari ale art. 2  si 3, art. 8 este aplicabil, de asemenea, deoarece violenta ameninta integritatea fizica  si dreptul la o viata privata. In special, in temeiul art. 8, statele au obligatia de a proteja integritatea fizica  si morala a unei persoane impotriva altelor persoane. In acest scop, ele au obligatia de a mentine  si de a aplica in practica un cadru juridic adecvat, care sa ofere protectie impotriva actelor de violenta savar site de persoane fizice
    (Sandra Jankovic impotriva Croatiei,
    pct. 45).
62. In ceea ce prive ste copiii, care sunt deosebit de vulnerabili, masurile aplicate de stat pentru a-i proteja impotriva actelor de violenta care intra sub incidenta art. 8 trebuie, de asemenea, sa fie eficiente. Acestea ar trebui sa includa masuri rezonabile destinate sa impiedice relele tratamente de care autoritatile aveau sau ar fi trebuit sa aiba cuno stinta, precum  si sa descurajeze in mod eficient astfel de incalcari grave ale integritatii personale
    [Z si altii impotriva Regatului Unit
    (MC), pct. 73; M.P.
    
    si altii impotriva Bulgariei,
    pct. 108]. Astfel de masuri trebuie sa aiba ca scop asigurarea respectarii demnitatii umane  si protejarea interesului superior al copilului
    (Pretty impotriva Regatului Unit,
    pct. 65; C.A.S. si C.S. impotriva Romaniei, pct. 82). In Wetjen si altii impotriva Germaniei, Curtea a constatat ca riscul aplicarii unor batai sistematice  si regulate cu batul la care erau supu si copiii constituia un motiv relevant pentru retragerea partiala a autoritatii parinte sti  si luarea copiilor in ingrijire (pct. 78) (a se vedea  si Tlapak si altii impotriva Germaniei, pct. 91).
63. In ceea ce prive ste actele grave, precum violul  si abuzul sexual asupra copiilor, care implica valori fundamentale  si aspecte esentiale ale vietii private, este sarcina statelor membre sa asigure existenta unor dispozitii de drept penal eficiente (Xsi Yimpotriva Tarilor de Jos, pct. 27; M.C. impotriva Bulgariei,
    
    pct. 150, in care abordarea adoptata de magistratul de instructie  si de procurori nu a intrunit cerintele inerente obligatiilor pozitive ale statelor; M.G.C. impotriva Romaniei, pct. 74), precum  si a unor anchete penale efective
    (C.A.S. si C.S. impotriva Romaniei,
    pct. 72; M.P. si altii impotriva Bulgariei, pct. 109-110;
    M.C. impotriva Bulgariei,
    pct. 152; A, B si C impotriva Letoniei, pct. 174)  si a posibilitatii de a obtine despagubiri  si reparatii
    (C.A.S. si C.S. impotriva Romaniei,
    pct. 72). Cu toate acestea, nu exista niciun drept absolut de a obtine tragerea la raspundere penala sau condamnarea unei anumite persoane, in cazul in care nu au existat deficiente culpabile in incercarea de a-i face pe autori sa raspunda pentru faptele lor penale
    [Brecknell impotriva Regatului Unit,
    pct. 64; Szula impotriva Regatului Unit (dec.)].
64. Curtea considera ca, in cazurile de violenta domestica, statele sunt, de asemenea, responsabile pentru protejarea victimelor, in special in cazul in care riscurile de violenta sunt cunoscute de agentii statului  si atunci cand ace stia nu pun in aplicare masuri menite sa protejeze victimele violentei
    (Bevacqua si S. impotriva Bulgariei; A impotriva Croatiei; Hajduova impotriva Slovaciei; Kalucza
    
    impotriva Ungariei; B. impotriva Moldovei)
    .
    Statul are, de asemenea, o responsabilitate pozitiva in ceea ce prive ste protejarea copiilor pentru ca ace stia sa nu fie martori la acte de violenta domestica la domiciliul lor
    (Eremia impotriva Republicii Moldova)
    .
    Curtea va aplica, de asemenea, jurisprudenta sa privind incredintarea copiilor si luarea lor in ingrijire (a se vedea mai jos), acordand o importanta deosebita deciziilor de indepartare din locuinta bazate pe modelele de violenta domestica de la domiciliu
    (Y.C. impotriva Regatului Unit)
    .
65. In Y. impotriva Sloveniei, Curtea a constatat ca, in cadrul procedurii penale privind pretinse agresiuni sexuale impotriva reclamantei, statul nu a protejat suficient dreptul acesteia la respectarea vietii private si, in special, a integritatii sale personale, atunci cand inculpatul i-a adresat intrebari la contra-interogatoriu (pct. 114-116).
66. Statele ar trebui, de asemenea, sa ofere protectie adecvata in situatii periculoase, de exemplu unei femei agresate la domiciliul acesteia sau unei femei careia i s-a aruncat acid pe fata
    (Sandra Jankovic
    
    impotriva Croatiei; Ebcin impotriva Turciei)
    .
    Acest lucru este valabil in special atunci cand statul ar fi trebuit sa aiba cuno stinta de un anumit pericol. De exemplu, Curtea a constatat o incalcare in cazul unei femei care a fost atacata de caini vagabonzi, intr-o zona in care astfel de animale erau o problema constanta
    (Georgel si Georgeta Stoicescu impotriva Romaniei,
    pct. 62).
67. Cu toate acestea, Curtea impune existenta unei legaturi intre stat  si prejudiciul suferit. Daca nu exista o legatura clara intre actiunea (sau inactiunea) statului si prejudiciul pretins, cum ar fi o bataie intre elevii unei  scoli, atunci Curtea poate sa declare cauza inadmisibila
    (Durdevic impotriva Croatiei)
    .
68. 
     Conditiile de detentie pot conduce la incalcarea art. 8, in special in cazul in care conditiile respective nu ating nivelul de gravitate necesar pentru a constitui o incalcare a art. 3
    (Raninen
    
    impotriva Finlandei,
    pct. 63; Szafranski impotriva Poloniei, pct. 39). De asemenea, obligatia de a se supune unei perchezitii corporale constituie, in general, o ingerinta in temeiul art. 8
    (Milka impotriva
    
    Poloniei,
    pct. 45).