Trimiterea cauzei spre rejudecare, Nepronuntarea asupra faptei imputate inculpatului

Temei de drept: art. 421 pct. 2 lit. b) Cod de procedura penala, art. 6 Conventia europeana a drepturilor omului

Curtea de Apel Iasi, Sectia penala, Decizia penala nr. 518/20.06.2017

Prin sentinta penala nr. 31/06.03.2017, pronuntata de Judecatoria Raducaneni, in dosarul nr. XX2/286/2016, s-au hotarat urmatoarele:

„In baza art. 396 alin. 6 Cod procedura penala raportat la art. 16 alin. 1 lit. e) Cod procedura penala, inceteaza procesul penal pornit impotriva inculpatului A. pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazuta de art. 196 alin. 1 Cod penal impotriva persoanei vatamate B.

In baza art. 397 alin. 1 raportat la art. 25 alin. 5 Cod procedura penala, lasa nesolutionata actiunea civila formulata de partea civila C”.

Pentru a pronunta aceasta solutie, judecatorul fondului a retinut, in esenta, ca inculpatul A. a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazuta de art. 196 alin. 1 Cod penal, constand in faptul ca, aflandu-se sub influenta bauturilor alcoolice, a condus autoturismul pe drum public si a provocat un accident din care a rezultat ranirea usoara a persoanei vatamate B., care a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un numar total de 5-6 zile de ingrijiri medicale, conform raportului de prima expertiza medico-legala.

Potrivit dispozitiilor art. 196 alin. 6 Cod penal, in cazul infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazuta de art.196 alin. 1 Cod penal actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, lipsa acestei plangeri constituind o cauza care impiedica punerea in miscare si exercitarea actiunii penale, conform art. 16 alin. 1 lit. e) Cod procedura penala.

Potrivit dispozitiilor art. 157 alin.4 Cod penal, in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, procurorul poate pune in miscare actiunea penala din oficiu daca cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa sau o persoana juridica ce este reprezentata de faptuitor.

Prin rechizitoriu, procurorul, retinand ca „persoana vatamata este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu, aflata in grija si intretinerea inculpatului”, a mentionat ca actiunea penala se exercita din oficiu, fara a indica modul in care a stabilit faptul ca persoana vatamata este lipsita de capacitate de exercitiu. De asemenea, procurorul nu a retinut ca probe nici inscrisurile referitoare la starea persoanei vatamate, respectiv certificatele de incadrare in grad de handicap, acordul emis de D.G.A.S.P.C. privind angajarea asistentului personal pe baza optiunii exprimata de persoana cu handicap B., adeverinta din care rezulta ca inculpatul A. este angajat la Primaria Y. in functia de asistent personal pentru B. si adresa emisa de medicul de familie.

Avand in vedere ca procurorul a invocat faptul ca persoana vatamata este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu, instanta retine ca potrivit dispozitiilor art. 43 Cod civil, in

afara altor cazuri prevazute de lege, sunt persoane lipsite de capacitate de exercitiu minorii care nu au implinit varsta de 14 ani si interzisul judecatoresc.

In cauza de fata, persoana vatamata, avea la data producerii accidentului varsta de 39 ani si, potrivit adresei emise de primarul comunei Y., locul nasterii persoanei vatamate, aceasta nu figureaza in evidente ca fiind o persoana pusa sub interdictie.

Punerea sub interdictie a unei persoane se realizeaza conform dispozitiilor art. 164 si urm. Cod civil si art. 936 si urm. Cod procedura civila, hotararea prin care instanta civila dispune punerea sub interdictie a persoanei si numeste tutorele, adica reprezentantul legal al acesteia, fiind comunicata din oficiu autoritatilor locale de la locul nasterii interzisului care face mentiuni pe marginea actului de nastere al acestuia, conform dispozitiilor art. 941alin. 1 lit. a Cod procedura penala.

In cauza de fata, primarul Y., locul de nastere al persoanei vatamate, a comunicat cu adresa nr ca B. nu figureaza ca fiind pus sub interdictie.

In consecinta, avand in vedere ca persoana vatamata este majora si nu exista nicio hotarare judecatoreasca definitiva prin care sa fi fost declarat incapabil cu consecinta pierderii capacitatii de exercitiu, rezulta ca acesta are deplina capacitate de exercitiu.

Fata de cele aratate, avand in vedere ca dispozitiile art. 157 alin. 4 Cod penal prevad in mod expres ca actiunea penala poate fi exercitata din oficiu doar in cazul persoanelor cu capacitate restransa de exercitiu sau a celor lipsite total de capacitate de exercitiu, coroborat cu faptul ca persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sunt expres prevazute de lege, iar procedurile strict reglementate, instanta constata ca in cauza nu sunt intrunite conditiile exercitarii din oficiu a actiunii penale si, fata de lipsa plangerii prealabile, urmeaza sa dispuna incetarea procesului penal in conditiile art. 396 alin. 6 Cod procedura penala raportat la art. 16 alin. 1 lit. e) Cod procedura penala.

Impotriva sentintei penale, a formulat apel Parchetul de pe langa Judecatoria R., aratand ca judecatorul fondului a omis a se pronunta asupra exceptiei privind lipsa plangerii prealabile, ridicata din oficiu si pusa in discutie contradictorie la termenul de judecata din ..., fiind incalcate, astfel, dispozitiile art. 351 alin. 2 Cod de procedura penala.

S-a mai sustinut ca judecatorul fondului a pronuntat o solutie de incetare a procesului penal, fara a exista o dezbatere in acest sens, in sedinta publica.

Cu privire la solutia de incetare a procesului penal, se sustine ca prima instanta a ignorat inscrisurile medicale existente la dosarul cauzei, care atesta ca persoana vatamata B. sufera de un handicap grav permanent. Medicul de familie al persoanei vatamate arata ca B. este lipsit de capacitate de exercitiu.

In baza inscrisurilor medicale existente la dosarul de urmarire penala, procurorul, in exercitarea prerogativelor sale cu privire la apararea drepturilor si intereselor persoanelor, a exercitat actiunea penala din oficiu impotriva inculpatului A. .

S-a mai indicat faptul ca instanta civila realizeaza punerea sub interdictie a persoanelor tot in baza inscrisurilor medicale. In lumina acestei imprejurari, judecatorul fondului trebuia sa dea eficienta actelor medicale care atesta gradul de handicap grav permanent al persoanei vatamate si sa il prezume pe ca o persoana lipsita de capacitate de exercitiu, situatie ireversibila, care poate fi oricand confirmata in cadrul procedurii de punere sub interdictie.

Se face referire la hotararea Curtii E.D.O. din 17 iulie 2014
(cauza Valentin Cimpeanu contra Romaniei),
ale carei considerente au intarit convingerea procurorului de a exercita actiunea penala din oficiu - ”accesul la justitie al persoanelor cu handicap este foarte problematic in Romania, procedurile de declarare a invaliditatii sunt inadecvate, iar normele care reglementeaza calitatea procesuala prea restrictive” si ”o abordare restrictiva a normelor referitoare la calitatea procesuala in numele persoanelor care prezinta dizabilitati intelectuale in cauza de fata, ar avea efectul nedorit de a nega acestor persoane vulnerabile posibilitatea de

a solicita si de a obtine reparatii pentru incalcarea drepturilor lor fundamentale, ceea ce ar fi impotriva scopurilor esentiale ale Conventiei”.

Prin decizia penala nr. 518/20.06.2017, Curtea de Apel Iasi in baza art. 421 pct. 2 lit. b) Cod de procedura penala raportat la art. 6 Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 2 din Protocolul 7 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, admis apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Raducaneni impotriva sentintei penale nr. 31/06.03.2017 pronuntata de Judecatoria Raducaneni, pe care a desfiintat-o in integralitate.

A trimis cauza la Judecatoria Raducaneni in vederea judecarii in fond.

In baza art. 424 alin. 4 Cod de procedura penala, ultimul act de procedura valabil a fost stabilit ca fiind Incheierea nr. 65/CC din 14.09.2016, definitiva prin necontestare.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de apel a avut in vedere, printre altele, urmatoarele:

In primul rand, chiar daca nu a existat o pronuntare asupra ”exceptiei” lipsei plangerii prealabile de catre judecatorul fondului, nu s-a produs nicio vatamare a drepturilor procesuale ale procurorului: ”exceptia” a fost pusa in discutie contradictorie a partilor la termenul de judecata din 20.02.2017, iar pronuntarea solutiei de incetare a procesului penal fata de inculpatul A. este rezultatul implicit al ”admiterii exceptiei”.

Referitor la motivul principal de apel, s-a apreciat ca, din actele dosarului, reiese ca persoana vatamata B., desi formal are capacitate de exercitiu, in realitate este in imposibilitate de a isi exercita drepturile, fara ca fata de ea sa se fi luat masurile de ocrotire de drept civil.

Imposibilitatea obiectiva a persoanei vatamate de a formula plangere prealabila este permanenta, preexistenta faptei imputate inculpatului si subzistand la acest moment, astfel incat inceperea urmaririi penale, continuarea efectuarii urmaririi penale fata de suspect si punerea in miscare a actiunii penale se pot dispune din oficiu.

Curtea a avut in vedere urmatoarele imprejurari: din scrisoarea medicala eliberata de medicul in ale carei evidente se afla persoana vatamata, reiese ca B. figureaza cu diagnosticul

” ”. Se arata ca handicapul este cu deficienta functionala grava, de gradul I,

permanenta si necesita asistent personal. S-a apreciat ca persoana vatamata este lipsita de

capacitate de exercitiu; din adresa nr emisa de D.G.A.S.P.C. Iasi reiese ca B.

este beneficiarul certificatului de incadrare in grad de handicap nr , gradul de handicap -

grav cu asistent personal cu valabilitate permanenta, nerevizuibil, certificat emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Iasi.

Se mai arata ca se afla sub ingrijirea si protectia asistentului personal A.

Nu poate fi ignorat ca organele de urmarire penala si judecatorul fondului nu au audiat persoana vatamata. Mai mult decat atat, judecatorul fondului a procedat la desemnarea unui aparator din oficiu persoanei vatamate, apreciind, cel mai probabil, ca persoana vatamata nu si-ar putea face singur apararea.

Imposibilitatea persoanei vatamate B. de a isi exercita in fapt drepturile este permanenta, iar pe de alta parte, B. se afla sub controlul inculpatului, care este asistentul sau personal.

La unul din termenele de judecata, inculpatul A. a si aratat ca persoana vatamata nu are tutore sau curator, fiind in grija sa, intrucat este ruda cu sotia, respectiv unchiul acesteia.

Din adresa Primariei Y. reiese ca persoana vatamata B. nu figureaza in evidente ca fiind pus sub interdictie.

Incapacitatea
in concreto
a persoanei vatamate de formula plangere prealabila ar ridica problema mijloacelor in care se poate asigura accesul sau efectiv la justitie, in lipsa exercitarii actiunii penale din oficiu de catre organele de urmarire penala. Asigurarea unui acces la justitie efectiv, si nu doar teoretic, al persoanelor
lipsite in fapt
de reprezentare si de aparare constituie o exigenta de nivel constitutional care trebuie satisfacuta chiar daca, formal, legea interna prevede cerinta formularii unei plangeri prealabile.

Decizia din 2014 a Curtii E.D.O. in cauza
Centrul de Resurse Juridice pentru Valentin Campeanu c. Romaniei
confirma necesitatea unei abordari de tipul
potius ut valeat (legea trebuie interpretata in sensul producerii efectelor ei, iar nu in sensul neaplicarii ei) a tuturor instrumentelor de protectie a persoanelor aflate in situatiile mentionate.

In cauza
X si Y impotriva Olandei (nr. 8978/80), Hotararea din 26.03.1985
, Curtea E.D.O.
a analizat situatia unei tinere cu handicap mintal, care a fost violata in centrul pentru copiii cu dizabilitati mintale in care era gazduita, a doua zi dupa implinirea varstei de 16 ani (16 de ani fiind varsta pentru raporturi sexuale consimtite in Olanda),
de catre o ruda a persoanei insarcinata sa aiba grija de ea.
Tanara, traumatizata de experienta, a fost considerata inapta pentru a semna o plangere oficiala, avand in vedere varsta sa mintala inapoiata. Tatal a semnat in locul ei, dar nu a fost declansata urmarirea penala impotriva autorului faptelor,
deoarece plangerea trebuia depusa de catre victima insasi.
Instantele au recunoscut existenta unei lacune in lege.

Curtea E.D.O
. a retinut incalcarea art. 8 (dreptul la respectarea vietii private), subliniind ca era indispensabila crearea de catre sistemul juridic penal olandez a unor
mecanisme de preventie eficiente in cazuri de acest gen.