Transmisiunea activului si pasivului mostenirii

Transmisiunea activului si pasivului mostenirii

1. Precizări privind obiectul transmisiunii

La decesul unei persoane fizice, patrimoniul ei se transmite asupra moştenitorilor legali sau testamentari. Transmiterea are ca obiect, în principiu, numai drepturile şi obligaţiile defunctului cu conţinut patrimonial, cele personale nepatrimoniale fiind netransmisibile pe cale de moştenire.

2. Cuprinsul activului succesoral

Intră în alcătuirea patrimoniului succesoral, în principiu, numai drepturile patrimoniale existente la dat deschiderii succesiunii. Drepturile personale nepatrimoniale nu se transmit prin moştenire decât în mod excepţional; ex: exercitarea dreptului de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor al operei literare etc.

Drepturile patrimoniale ele defunctului intră în alcătuirea activului succesoral, indiferent de natura lor; ex: drepturi reale principale sau accesorii, drepturi de creanţă sau drepturi patrimoniale rezultând din creaţii intelectuale, acţiunile patrimoniale la care avea dreptul defunctul, acţiuni care pot fi pornite sau continuate de moştenitori. De asemenea intră în patrimoniul succesoral drepturi care, deşi nu fac parte din patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii intră ulterior în activul succesoral; ex: valori intrate prin reducţiunea liberalităţilor excesive sau raportul donaţiilor, fructele naturale, civile şi industriale produse ulterior deschiderii succesiunii sau echivalentul bănesc al folosinţei exercitată de un moştenitor asupra unui bun din masa succesorală.

Transmisiunea activului si pasivului mostenirii

Nu intră în activul moştenirii acele drepturi care, deşi patrimoniale şi existente la data deschiderii succesiunii, se sting la moartea titularului lor, având caracter viager sau din alte cauze.

3. Transmisiunea activului succesoral

Transmisiunea poate fi universală, cu titlu universal sau cu titlu particular.

a) Transmisiunea universală sau cu titlu universal

Transmisiunea universală are ca obiect patrimoniul succesoral; titularii dreptului sunt: moştenitorii cu vocaţie universală – moştenitorii legali şi legatarii universali.

Transmisiunea cu titlu universal are ca obiect o fracţiune din universalitate; titularii dreptului sunt legatarii cu titlu universal.

b) Transmisiunea cu titlu particular

Are ca obiect unul sau mai multe bunuri determinate sau determinabile, privite izolat. Este cazul legatului particular.

Dacă legatul are ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unor bunuri individual determinate ori drept de proprietate intelectuală sau drept succesoral moştenit de testator, legatarul dobândeşte dreptul direct de la defunct, în momentul deschiderii succesiunii.

Dacă legatul are ca obiect bunuri de gen determinabile după diferite criterii obligaţii de a face sau a nu face etc., legatarul dobândeşte un drept de creanţă împotriva moştenitorului obligat la plata legatului.

Diviziunea de drept a activului succesoral între moştenitorii universali sau cu titlu universal

În momentul deschiderii succesiunii creanţele defunctului se divid prin efectul legii, între comoştenitori şi terţi, proporţional cu cota ce-i revine fiecăruia din moştenire; dacă obiectul creanţei este indivizibil fiecare moştenitor poate cere în totalitate executarea obligaţiei.

Drepturile reale se dobândesc în stare de indiviziune.

4. Cuprinsul pasivului succesoral

În alcătuirea pasivului succesoral intră datoriile şi sarcinile moştenirii.

a) Datoriile succesorale

Sunt acele obligaţii patrimoniale ale defunctului care – indiferent de izvorul lor – există în patrimoniul succesoral la data deschiderii moştenirii, inclusiv datoriile defunctului faţă de moştenitori.

Nu reperzintă datorii succesorale obligaţiile stinse prin moartea lui de cujus sau care au fost contractate intuitu personae; efectele acestora sunt însă opozabile moştenitorilor.

c) Sarcinile succesorale

Sunt acele obligaţii care, fără a fi existat în patrimoniul lui de cujus, se nasc în persoana moştenitorului la deschiderea moştenirii sau ulterior, independent de voinţa defunctului sau din voinţa lui:

- cheltuielile de înmormântare;

- cheltuielile pentru administrarea şi lichidarea moştenirii;

- plata legatelor cu titlu particular, atunci când legatul nu are ca obiect un drept real asupra unui lucru individual determinat, deci în acele situaţii care conferă legatarului calitatea de creditor al unei creanţe.

5. Transmiterea pasivului succesoral

a) Transmisiunea universală şi cu titlu universal

Pasivul succesoral se suportă de către succesorii universali sau cu titlu universal, deoarece ei dobândesc prin moştenire un patrimoniu sau o fracţiune de patrimoniu care cuprinde atât drepturi cât şi obligaţii.

b) Transmiterea cu titlu particular

Legatarii particulari, în principiu, nu contribuie la plata pasivului succesoral, cu excepţia următoarelor ipoteze şi limite:

- dacă testatorul a prevăzut expres plata, totală sau parţială, de către legatarul particular a unei datorii sau sarcini;

- dacă legatul particular are ca obiect un grup particular de bunuri cuprinzând nu numai drepturi dar şi obligaţii;

- dacă legatul particular are ca obiect un imobil ipotecat; legatarul nu este obligat la plată dar o poate face pentru a salva imobilul de la urmărire, subrogându-se în locul creditorului plătit şi putând recupera plata pe cale acţiunii în regres de la cei obligaţi să suporte pasivul moştenirii;

- dacă activul moştenirii nu acoperă pasivul, în mod indirect şi fără a fi obligat, legatarul va suporta consecinţele existenţei pasivului;

- în ipoteza legatarului cu titlu particular al uzufructului având ca obiect universalitatea succesorală sau cotă parte din universalitate

Diviziunea de drept a pasivului succesoral între moştenitorii universali şi cu titlu universal, proporţional cu părţile ereditare

Moştenitorii universali şi cu titlu universal au obligaţia de a plăti pasivul succesoral proporţional cu partea ereditară a fiecăruia. Această regulă se aplică atât în cazul acceptării pure şi simple a moştenirii cât şi în cazul acceptării sub beneficiu de inventar, felul acceptării determinând numai limitele răspunderii.

Calitatea de moştenitori sezinari nu are nici o relevanţă sub aspectul divizării pasivului succesoral, obligaţia de plată a pasivului nefiind o consecinţă a sezinei ci a transmisiunii universale sau cu titlu universal.

În cazurile în care pentru divizare este necesară evaluarea legatului şi a moştenirii, în mod provizoriu se admite divizarea pasivului în părţi virile, adică după numărul succesorilor universali sau cu titlu universal, creditorii putând acţiona în acest sens, urmând ca după stabilirea definitivă a părţilor ereditare să se opereze regularizarea între moştenitori a plăţilor făcute.

Bunurile gospodăriei casnice, moştenite în exclusivitate de soţul supravieţuitor, nu intră în calculul pentru divizarea pasivului.

Excepţii de la regula diviziunii de drept a pasivului proporţional cu părţile ereditare:

- dacă obligaţia are ca obiect un bun individual determinat, moştenitorul posesor va putea fi acţionat singur, cu drept de regres împotriva comoştenitorilor;

- dacă unul dintre moştenitori este însărcinat singur, prin titlu, cu executarea obligaţiei;

- dacă obligaţia este indivizibilă – indivizibilitate naturală sau convenţională – oricare moştenitor poate fi urmărit pentru întreg cu drept de regres;

- dacă datoria este garantată cu ipotecă, moştenitorul care primeşte imobilul ipotecat va fi obligat ipotecar pentru tot dar numai până la concurenţa valorii imobilelor ce deţin; pentru rest obligaţia se divide între moştenitori;

- dreptul de gaj general al creditorilor rămâne indivizibil, cât timp durează indiviziunea între moştenitori.

Contribuţia moştenitorilor la datoriile plătite. Acţiuni în regres

Problema vizează raporturile dintre comoştenitori, în ipoteza în care unul sau unii dintre ei a plătit din datoriile şi sarcinile moştenirii mai mult decât partea sa.  O asemenea plată poate fi făcută voluntar sau ca urmare a obligaţiei juridice de a plăti peste partea sa din datorie.

În toate aceste cazuri, moştenitorul solvens care a plătit peste partea sa are acţiune personală în regres împotriva comoştenitorilor care nu au achitat părţile lor contributive; fie o acţiune din gestiunea de afaceri, fie o acţiune rezultând din subrogaţia legală, fie acţiunea în garanţie a împărţelii.

Acţiunea este în toate cazurile divizibilă şi prescriptibilă, în termenul general de prescripţie, indiferent că cererea se valorifică într-o acţiune separată sau în cadrul acţiunii de ieşire din indiviziune.

Limitele răspunderii succesorilor universali şi cu titlu universal pentru pasivul succesoral

În această privinţă se face, în mod tradiţional, deosebirea între moştenitorii regulaţi şi cei neregulaţi.

Moştenitorii regulaţi (rudele defunctului cu vocaţie succesorală şi soţul supravieţuitor) răspund pentru plata pasivului moştenirii cu bunurile moştenite dar şi cu patrimoniul propriu, dacă nu au oprit confuziunea dintre cele două patrimonii.

Moştenitorii neregulaţi (legatari universali, cu titlu universal sau statul) răspund pentru pasivul succesoral numai în limita bunurilor moştenite, cu condiţia ca prin întocmirea unui inventar să poată dovedi componenţa bunurilor din activul succesoral. Dacă legatarul a intrat în posesiunea bunurilor fără inventar va răspunde pentru pasiv ca şi moştenitorii regulaţi.

Această diferenţiere este nejustificată, în practică limitarea răspunderii pentru pasiv în limita bunurilor moştenite se face prin acceptarea sub beneficiu de inventar de către toţi succesorii universali sau cu titlu universal.

Descopera serviciile noastre accesand pagina Cabinet avocat .