Titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

Plecand de la considerentele obligatorii ale deciziei in interesul legii se constata ca, in cazul titlurilor executorii avand ca obiect drepturi salariale neachitate salariatilor bugetari, pot fi pretinse dobanzi penalizatoare menite a acoperi prejudiciul rezultat din fapta ilicita a statului, care, in calitate de debitor, achita cu intarziere sumele acordate prin hotarari judecatoresti, desi acestea sunt executorii de drept de la momentul pronuntarii acestor hotarari.

Prin sentinta nr. 946 din 24 iunie 2015, pronuntata de Tribunalul Mehedinti, Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul nr. 1899/101/2015
,
s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului M.F.P. invocata de parata AJFPP Mehedinti prin intampinare. S-a respins actiunea formulata de reclamanta x, in contradictoriu cu paratul M.F.P., ca fiind promovata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva. S-a admis exceptia lipsei capacitatii de exercitiu a AJFP Mehedinti invocata de aceasta prin intampinare. S-a respins actiunea formulata de reclamanta in contradictoriu cu parata AJFP Mehedinti, ca fiind promovata impotriva unei persoane fara capacitate de procesuala de exercitiu.

S-a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata de parata DGRFP Craiova prin intampinare. S-a respins actiunea cu privire la daunele-interese moratorii solicitate, scadente in perioada 24.06.2009-12.03.2012, ca prescrisa.

S-a admis actiunea formulata de reclamanta, in contradictoriu cu DGRFP Craiova. A fost obligata parata DGRFP Craiova sa plateasca reclamantei dobanzile penalizatoare aferente drepturilor salariale decurgand din sentinta nr. 778/05.03.2009 pronuntata de Tribunalul Mehedinti in dosar nr. 780/101/2009, ramasa definitiva si irevocabila prin decizia nr. 3121/24.06.2009 a Curtii de Apel Craiova, calculate la data de 12.03.2012 pana la data platii efective a drepturilor salariale.

S-a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Impotriva sentintei au formulat recurs parata D.G.R.F.P. Craiova in nume propriu si parata A.J.F.P. Mehedinti in numele si pentru parata D.G.R.F.P. Craiova.

Recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce succed:

Prin cererile de recurs, recurenta parata D.G.R.F.P. Craiova reia aparari formulate in fata instantei de fond prin intampinare, apreciind ca sentinta este nelegala si ca sunt incidente motivele de casare prevazute de art. 488 alin. 1 pct. 4, 6 si 8 din Noul Cod de procedura civila.

In cauza, nu sunt incidente dispozitiile art. 488 alin. 1 pct. 4 Noul Cod procedura civila conform cu care „Casarea unei hotarari se poate cere numai pentru urmatoarele motive de nelegalitate: (...) 4. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti”. Prin sintagma „depasirea atributiilor puterii judecatoresti” se intelege incursiunea autoritatii judecatoresti in sfera autoritatii executive sau legislative, astfel cum acestea sunt delimitate de Constitutie sau de legile organice, instanta judecatoreasca savarsind acte care intra in atributiile unor altor organe apartinand unei alte autoritati constituite in stat, ceea ce nu este cazul.

Pentru a se retine incidenta motivului de casare prevazut de dispozitiile art. 488 alin. 1 pct. 6 din Noul Cod de procedura civila trebuie ca hotararea atacata sa nu cuprinda motivele pe care se intemeiaza si inexistenta acestora sa impiedice exercitarea controlului judiciar, sau sa cuprinda motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei. Textul art. 425 alin. 1 lit. b din Noul Cod de procedura civila consacra principiul potrivit caruia hotararile trebuie sa fie motivate in fapt si in drept, iar nerespectarea acestui principiu constituie motiv de casare potrivit art. 488 alin. 1 pct. 6 din Noul Cod de procedura civila, rolul acestui text fiind acela de a se asigura o buna administrare a justitiei si pentru a se putea exercita controlul judiciar de catre instantele superioare.

Obligatia instantei de a-si motiva hotararea adoptata, consacrata legislativ in dispozitiile art. 425 alin. 1 lit. b Noul Cod procedura civila, ca de altfel si cercetarea fondului cauzei, au in vedere stabilirea in considerentele hotararii a situatiei de fapt expusa in detaliu, incadrarea in drept, examinarea argumentelor partilor si punctul de vedere al instantei fata de fiecare argument relevant, si, nu in ultimul rand, rationamentul logico-juridic care a fundamentat solutia adoptata.

Conform jurisprudentei Curtii Europene (Hotararea Ruiz Torija si Hiro Balani impotriva Spaniei, din 9 decembrie 1994, precum si Hotararea Higgins si altii impotriva Frantei, din 19 februarie 1998), instanta nu este obligata sa raspunda detaliat la fiecare argument al partilor.

Curtea constata ca cererea a fost analizata in raport de motivele prezentate in actiunea dedusa judecatii si de argumentele aduse in aparare de partea adversa, iar motivarea hotararii recurate indeplineste cerintele art. 425 alin. 1 lit. b din Noul Cod de procedura civila, facand posibila exercitarea controlului judiciar. Motivarea primei instante raspunde exigentelor legale, instanta de fond aratand care sunt considerentele care au condus la adoptarea solutiei.

Sentinta instantei de fond supusa analizei cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia pronuntata, nu cuprinde motive contradictorii si nici straine de natura cauzei, astfel ca nu este incident motivul de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 6 din Noul Cod de procedura civila.

Critica referitoare la gresita solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Administratiei Judetene a Finantelor Publice Mehedinti, susceptibila de incadrare in art. 488 alin. 1 pct. 5 Noul Cod procedura civila, intrucat aduce in discutie incalcarea unei reguli de procedura, este neintemeiata.

Potrivit art. 32 alin. 1 Noul Cod procedura civila „orice cerere poate fi formulata si sustinuta numai daca autorul acesteia are capacitate procesuala, in conditiile legii, are calitate procesuala, formuleaza o pretentie, respectiv justifica un interes”, aceste dispozitii aplicandu-se, in mod corespunzator, si in cazul paratilor. Calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecati.

Prin actiune se solicita plata dobanzii legale pentru sumele datorate si ramase neexecutate stabilite prin sentinta nr. 778/05.03.2009 pronuntata de Tribunalul Mehedinti, asa cum a fost modificata de Decizia nr. 3121/24.06.2009 a Curtii de Apel Craiova catre reclamanta.

Cum in prezenta cauza se solicita dobanda pentru sumele acordate prin aceste hotarari, care are caracter accesoriu, calitate procesuala nu pot avea decat partile din procesul initial.

Asa cum in mod corect a retinut instanta de fond, A.J.F.P. Mehedinti, infiintata ca urmare a reorganizarii Administratiei Finantelor Publice a Municipiului Dr. Tr. Severin, nu a avut si nu are raporturi juridice cu reclamanta in privinta drepturilor de natura salariala.

Recurenta a indicat in cererea de recurs si motivul de casare prevazut de dispozitiile art. 488 alin. 1 pct. 8 Noul Cod de procedura civila, conform cu care: „Casarea unei hotarari se poate cere numai pentru urmatoarele motive de nelegalitate: (...) 8. cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material”, in raport de care va fi analizata solutia pronuntata de instanta de fond.

Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a solicitat o despagubire care are ca obiect suma de bani ce reprezinta prejudiciul suferit de creditor pentru executarea cu intarziere si neexecutarea integrala a creantelor stabilite in titlul executoriu, obligatie succesiva si distincta de aceea de plata a drepturilor salariale neachitate.

Deci pentru creantele initiale reprezentand drepturi salariale stabilite prin hotarare judecatoreasca, reclamanta are un titlu executoriu, iar executarea acestor creante a fost esalonata prin acte normative succesive. Plata creantelor, reprezentand cuantumul drepturilor salariale din titlurile executorii a fost esalonata independent de vointa sa, creantele urmand a fi executate in anumite procente si la anumite termene.

Asa cum a retinut si instanta de fond, referitor la acordarea dobanzii legale, pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titlurile executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, s-a pronuntat Inalta Curte de Casatie si Justitie.

I.C.C.J. a statuat prin Decizia nr. 2/17.02.2014 pronuntata in recurs in interesul legii, ca „in aplicarea dispozitiilor art. 1082 si art. 1088 din Codul Civil din anul 1864, respectiv art. 1531 alin. (1), alin. (2) teza 1 si art. 1535 alin. (l) din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art. 1 si art. 2 din O.U.G. nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011, cu modificarile si completarile ulterioare”.

Prin aceasta decizie, I.C.C.J. a analizat natura juridica a masurilor dispuse prin O.U.G. nr. 71/2009 si a stabilit ca aceasta are drept consecinta o „suspendare legala a executarii silite a titlurilor executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale, calificare care decurge din insusi continutul art. 1 alin. 2 din ordonanta de urgenta, potrivit caruia in cursul termenului in care are loc plata esalonata, orice procedura de executare silita se suspenda de drept”.

Deci, problema naturii juridice a dobanzilor de tipul celor solicitate in cauza pendinte a fost rezolvata prin recursul in interesul legii solutionat de I.C.C.J. prin Decizia nr. 2/2014.

Plecand de la considerentele obligatorii ale deciziei in interesul legii mentionate anterior, se constata ca, in cazul titlurilor executorii avand ca obiect drepturi salariale neachitate salariatilor bugetari, pot fi pretinse dobanzi penalizatoare menite a acoperi prejudiciul rezultat din fapta ilicita a statului, care, in calitate de debitor, achita cu intarziere sumele acordate prin hotarari judecatoresti, desi acestea sunt executorii de drept de la momentul pronuntarii acestor hotarari.

Intimata reclamanta nu a contestat prevederile O.U.G. nr. 71/2009, ci a solicitat ca recurentele parate, in calitate de debitoare ale creantei stabilita prin hotararea judecatoreasca ce constituie titlu executoriu, sa ii plateasca dobanda legala.

Prin O.U.G. nr. 71/2009, invocata de recurenta, s-a stabilit numai o modalitate de executare esalonata a creantelor care sunt certe, lichide si exigibile de la data titlurilor executorii, deci acest act normativ a avut ca obiect executarea creantelor si nu dreptul la daune-interese.

Cu alte cuvinte, prin esalonarea la plata a fost fixat un alt termen pentru executarea obligatiei de plata, iar creditorul nu pierde dreptul de a pretinde si daune pentru neexecutarea obligatiei la scadenta, acestea avand caracterul unor prestatii succesive si fiind datorate pentru intreaga perioada de executare cu intarziere, calculate pentru fiecare zi de intarziere, cu incepere de la data scadentei acestor creante.

Daca esalonarea a presupus fixarea unui alt termen pentru executarea partiala a obligatiei de plata si o astfel de plata partiala nu intrerupe cursul prescriptiei dreptului de a solicita aceste dobanzi, inseamna ca obligatia principala, respectiv dreptul la executarea silita a titlurilor executorii, nu s-a prescris, iar dobanda perceputa debitorului pentru neexecutare curge, pentru transele achitate, de la data pronuntarii hotararii pana la data platii transelor, iar, pentru sumele neachitate, curge in continuare pana la data platii efective.

Cererea de chemare in judecata marcheaza momentul la care instanta de judecata se raporteaza pentru a aprecia daca scadenta transelor platite pentru care se calculeaza distinct dobanzi penalizatoare se inscrie in termenul de prescriptie de trei ani anteriori acestei date, dobanzile putand fi solicitate pentru perioada pentru care nu s-a implinit prescriptia.

Pentru suma ramasa restanta dupa plata partiala, dobanzile penalizatoare curg in continuare si pot fi acordate pe trei ani anteriori datei introducerii actiunii.

Pentru transele din debitul principal ce au fost achitate cu mai mult de trei ani anteriori introducerii actiunii ce pretinde plata acestora, dobanzile s-au prescris si nu mai pot fi solicitate.

Referitor la deciziile pronuntate in solutionarea recursului in interesul legii, potrivit art. 517 alin. 4 Noul Cod procedura civila, „dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial, partea I ”, iar in speta, instanta de fond a tinut cont de cele statuate in decizia nr. 2/2014 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Ca urmare, in mod corect instanta de fond a retinut ca intimata reclamanta, functionar public, este indreptatita la plata dobanzii legale pentru diferentele de drepturi banesti ramase neexecutate, sustinerile recurentei fiind neintemeiate.

In raport de perioada pentru care s-a solicitat acordarea dobanzii, tribunalul a constatat corect ca dobanzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu intarziere a obligatiilor de plata pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii actiunii.

Curtea mentioneaza ca problema prescriptiei si a intreruperii acesteia prin O.U.G. nr. 71/2009 a fost, de asemenea, rezolvata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin doua decizii pronuntate de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Astfel, prin decizia nr. 7/27 aprilie 2015 pronuntata in dosarul nr. 16/1/2014/HP/C, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca „Platile voluntare esalonate in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011, efectuate in baza unui titlu executoriu nu intrerup termenul de prescriptie a dreptului material la actiune pentru daunele interese-moratorii sub forma dobanzii penalizatoare”.

Totodata, prin decizia nr. 21/22 iunie 2015 pronuntata in dosarul nr. 199/1/2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 743 din 05.10.2015, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca „In interpretarea si aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 si art. 1523 alin. 2 lit. d din Codul civil raportat la art. 166 alin. 1 si 4 din Codul Muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare (art. 161 alin. 1 si 4 din Codul Muncii in forma anterioara republicarii) si art. 1088 Cod civil de la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000, aprobata prin Legea nr. 356/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011, aprobata prin Legea nr. 43/2012, cu modificarile si completarile ulterioare si art. 1535 din Codul civil, dobanzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu intarziere a obligatiilor de plata pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii actiunii.”

Potrivit art. 521 alin. 3 din Noul Cod procedura civila „Dezlegarea data chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanta care a solicitat dezlegarea de la data pronuntarii deciziei, iar pentru celelalte instante, de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.”

Curtea constata ca instanta de fond a constatat corect ca dobanzile se pot acorda pentru ultimii 3 ani anteriori introducerii prezentei cereri, dand o solutie corecta exceptiei prescriptiei dreptului la actiune, criticile pe acest aspect fiind neintemeiate.

Analizand argumentele instantei de fond, Curtea retine ca acestea sunt judicioase, fiind rezultatul unei corecte aplicari si interpretari a dispozitiilor legale, nefiind incidente dispozitiile art. 488 alin. 1 pct. 8 din Noul Cod de procedura civila.

Pentru aceste considerente, criticile formulate sunt neintemeiate, astfel ca, in temeiul art. 496 alin. 1 din Noul Cod de procedura civila, recursurile declarate vor fi respinse ca nefondate.
(Decizia nr. 3645/16 Noiembrie 2015 - Sectia Contencios Administrativ si fiscal, rezumat judecator Liliana Madalina Duna)