Testamentul

Testamentul

• instituţie care se regăseşte şi în Codul Civil actual, reglementată în noul Codul Civil la articolele 1034­1085;’
• este actul unilateral, personal şi revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viaţă;
• conţine dispoziţii referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, precum şi la desemnarea directă sau indirectă a legatarului; poate să conţină dispoziţii referitoare la partaj, revocarea dispoziţiilor testamentare anterioare, dezmoştenire, numirea de executori testamentari, sarcini impuse legatarilor sau moştenitorilor legali şi alte dispoziţii care produc efecte după decesul testatorului.

Condiţii de valabilitate - testamentul, ca act juridic, este valabil dacă testatorul a avut discernământ, iar consimţământul său nu a fost viciat,

! Ca element de noutate în materia viciilor de consimţământ, noul Cod Civil prevede că dolul poate atrage anularea testamentului chiar dacă manoperele dolosive nu au fost săvârşite de beneficiarul dispoziţiilor testamentare şi nici nu au fost cunoscute de acesta;

Proba testamentului - validitatea formei şi cuprinsul testamentului pot fi dovedite prin orice mijloc de probă, în cazul în care testamentul a dispărut printr-un caz fortuit sau de forţă majoră, ori prin fapte ale unui terţ, fie după moartea testatorului, fie în timpul vieţii acestuia, dar fără ca el să-i fi cunoscut dispariţia;

Formele testamentului

Testamentul ordinar

• olograf- adică scris datat şi semnat de mâna testatorului
• autentic - adică autentificat de un notar public sau de o altă persoană învestită cu autoritate publică de către stat

Testamentul privilegiat - se întocmeşte în situaţii speciale, obligatoriu în prezenţa a doi martori

• epidemii, catastrofe, războaie ori alte asemenea situaţii excepţionale, situaţii în care testatorul se află la bordul unui vas sau aeronave, este militar sau internat într-o instituţie sanitară în care notarul public nu are acces
• devine caduc în termen de 15 zile de la data la care dispunătorul ar fi putut să întocmească un testament ordinar.

Testamentul sumelor şi valorilor depozitate - dispoziţiile testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse la instituţii specializate sunt valabile cu respectarea condiţiilor de formă prevăzute de legile speciale aplicabile acestor instituţii.

- In ceea ce priveşte testamentul olograf, noua reglementare prevede că, înainte de a fi executat, testamentul olograf se va prezenta unui notar public pentru a fi vizat spre neschimbare;

! Noul Cod civil interzice testamentul reciproc. Testamentul reciproc este testamentul prin care două sau mai multe persoane dispun, prin acelaşi testament, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui tert. Sancţiunea este nulitatea absolută.

 

Dezmoştenirea - poate fi directă sau indirectă

Dezmoştenirea-sancţiune, a cărei valabilitate este recunoscută în doctrina şi jurisprudenţa actuală, dispare din dreptul succesoral, prin aplicarea art. 1009 din Noul Cod Civil, potrivit căruia sunt considerate nescrise (inexistente) dispoziţiile testamentare prin care se prevede dezmoştenirea ca sancţiune pentru pentru contestarea dispoziţiilor din testament care aduc atingere drepturilor moştenitorilor rezervatari ori sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri.

Incapacităţi speciale

• Ca şi în vechiul Cod civil, sunt anulabile liberalităţile făcute medicilor, farmaciştilor sau altor persoane, în perioada în care, în mod direct sau indirect, îi acordau îngrijiri de specialitate dispunătorului pentru boala care este cauză a decesului, preoţilor sau a altor persoane care acordau asistenţă religioasă în timpul bolii care este cauză a decesului.
• In premieră, Noul Cod Civil reglementează unele incapacităţi speciale, aplicabile în materia legatelor, prevăzând că sunt anulabile legatele în favoarea notarului public care a autentificat testamentul, interpretului şi martorilor ce au luat parte la procedura de autentificare, agenţilor instrumentatori în cadrul testamentelor privilegiate, persoanelor ce au acordat în mod legal asistenţă la redactarea testamentului.

Substituţia fideicomisară - este dispoziţia prin care o persoană, denumită instituit, este însărcinată să administreze bunul sau bunurile care constituie obiectul liberalităţii şi să le transmită unui terţ, denumit substituit, desemnat de dispunător.

!Noua reglementare îngăduie substituţia fideicomisară în materia legatului, aceasta fiind până acum interzisă.

Revocarea testamentului

- Cu titlu de noutate, se prevede necesitatea ca revocarea expresă a testamentului făcută prin act autentic, cât şi retractarea unei dispoziţii revocatorii să fie înscrisă de către notar în Registrul naţional notarial, ţinut în format electronic.

Legatul - este dispoziţia testamentară care conferă uneia sau mai multor persoane vocaţie la întreaga moştenire (legatul universal) sau la o fracţiune a moştenirii (legatul cu titlu universal); orice legat care nu este universal sau cu titlu universal este un legat cu titlu particular (priveşte un bun sau mai multe bunuri din moştenire).

Efectele legatului

- legatarul are dreptul la fructele bunurilor moştenirii care i se cuvin din ziua deschiderii moştenirii sau din ziua în care legatul produce efecte în privinţa sa, cu excepţia cazului în care cel care a posedat bunurile ce constituie obiectul legatului a fost de bună-credinţă;

- legatarul cu titlu particular al unui bun individual determinat dobândeşte proprietatea acestuia de

 

La data deschiderii moştenirii.

• legatarul cu titlu particular al unor bunuri de gen este titularul unei creanţe asupra moştenirii.
• dacă legatarul nu poate îndeplini sarcina cu care este grevat legatul său fără a depăşi valoarea bunurilor primite în temeiul acestuia, se va putea libera predând beneficiarului sarcinii bunurile ce i-au fost lăsate prin legat sau valoarea lor.
• valoarea bunurilor lăsate prin legat şi a sarcinilor va fi aceea de la data deschiderii moştenirii.
• bunul care constituie obiectul unui legat cu titlu particular se predă cu accesoriile sale, în starea în care se găseşte la data deschiderii moştenirii.
• legatul cuprinde şi dreptul la acţiunea în despăgubire pentru prejudiciul adus bunului de către un terţ după întocmirea testamentului.
• legatul unui bun care, după întocmirea testamentului, a cunoscut creşteri cantitative, calitative sau valorice prin alipire, lucrări autonome, lucrări adăugate sau achiziţionarea altor bunuri în cadrul unei universalităţi se prezumă, până la proba contrară, a viza întreg bunul ori universalitatea rezultată.
• dacă legatele cu titlu particular depăşesc activul net al moştenirii, ele vor fi reduse în măsura depăşirii; în ipoteza în care un legat a fost executat fără a se cunoaşte anumite datorii ori sarcini ale moştenirii, moştenitorul, creditorii sau orice persoană interesată poate solicita restituirea de la legatarul plătit, în măsura în care legatul urmează a fi redus.

Efectele unor tipuri de legate

1. Legatul rentei viagere sau al unei creanţe de întreţinere - când obiectul legatului cuprinde o rentă viageră sau o creanţă de întreţinere, executarea acestuia este datorată din ziua deschiderii moştenirii.
2. Legatul alternativ - în cazul în care legatarului cu titlu particular i-a fost lăsat fie un bun, fie altul, dreptul de alegere revine celui ţinut să execute legatul, dacă testatorul nu a conferit acest drept legatarului sau unui terţ.
3. Legatul bunului altuia - când bunul individual determinat care a făcut obiectul unui legat cu titlu particular aparţine unei alte persoane decât testatorul şi nu este cuprins în patrimoniul acestuia la data deschiderii moştenirii, se produc următoarele efecte:

• dacă, la data întocmirii testamentului, testatorul nu a ştiut că bunul nu este al său, legatul este

anulabil.

• dacă testatorul a ştiut că bunul nu este al său, cel însărcinat cu executarea legatului este obligat, la alegerea sa, să dea fie bunul în natură, fie valoarea acestuia de la data deschiderii moştenirii.

4. Legatul conjunctiv - legatul cu titlu particular este prezumat a fi conjunctiv atunci când testatorul a lăsat, prin acelaşi testament, un bun determinat individual sau generic mai multor legatari cu titlu particular, fără a preciza partea fiecăruia.

- dacă unul dintre legatari nu vrea sau nu poate să primească legatul, partea lui va profita celorlalţi legatari, prevederile fiind aplicabile şi atunci când obiectul legatului conjunctiv îl constituie un dezmembrământ al dreptului de proprietate.

Revocarea legatului

Revocarea poate fi voluntară sau judecătorească.

Revocarea judecătorească poate fi cerută în situaţia neîndeplinirii, fără justificare, a sarcinii instituite de testator sau pentru ingratitudine.

Revocarea judecătorească pentru ingratitudine poate fi cerută în următoarele cazuri:

- dacă legatarul a atentat la viaţa testatorului, a unei persoane apropiate lui sau, ştiind că alţii intenţionează să atenteze, nu l-a înştiinţat;

- dacă legatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de testator ori de injurii

Caducitatea legatului

Legatul devine caduc (lipsit de efecte) în următoarele situaţii:

• legatarul nu mai este în viaţă la data deschiderii moştenirii;
• legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii moştenirii;
• legatarul este nedemn;
• legatarul renunţă la legat;
• legatarul decedează înaintea împlinirii condiţiei suspensive ce afectează legatul, dacă aceasta avea un caracter pur personal;
• bunul ce formează obiectul legatului cu titlu particular a pierit în totalitate din motive care nu ţin de voinţa testatorului, în timpul vieţii testatorului sau înaintea împlinirii condiţiei suspensive ce afectează legatul.