Suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei
28 martie 2020Trimitere spre rejudecare, Nesolutionare actiune civila
28 martie 2020
Tentativa de omor Diferenta fata de infractiunea de loviri sau alte violente
Cuprins pe materii
:
Drept penal. Partea speciala. Infractiunea de omor. Infractiunea de loviri sau alte violente.
Indice alfabetic
:
Drept penal.
Legislatie relevanta
:
art. 32 Cod penal, art. 188 alin. 1 Cod penal
art. 193 alin. 2 Cod penal.
Rezumat
:
Distinctia dintre o infractiune de tentativa de omor si o infractiune contra integritatii corporale sau sanatatii o reprezinta atitudinea psihica a inculpatului cu privire la rezultatul produs ca urmare a actiunii infractionale desfasurare. Caracteristic intentiei este prevederea de catre faptuitor a rezultatului faptei, reprezentarea mentala a rezultatului faptei. Faptuitorul actioneaza cu intentie nu numai atunci cand prevederea rezultatului constituie insusi scopul actiunii sale, dar si atunci cand producerea rezultatului este privita ca un mijloc necesar sau insotitor al rezultatului urmarit. In consecinta, intentia indirecta exista atunci cand faptuitorul care prevede rezultatul socialmente periculos al faptei sale, desi nu urmareste producerea acelui rezultat, savarseste fapta acceptand eventualitatea producerii lui.
Astfel, in cazul infractiunii de tentativa de omor inculpatul urmareste sau accepta, ca urmare a actiunii sale, posibilitatea producerii decesului unei persoane, rezultat care nu se produce independent de vointa acestuia, insa, in cazul unei infractiuni contra integritatii corporale sau sanatatii persoanei, inculpatul urmareste sau accepta doar vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane ca urmare a actiunii sale infractionale.
Pentru determinarea acestei atitudini psihice, jurisprudenta si doctrina de specialitate au stabilit o serie de criterii care delimiteaza o infractiune contra vietii de una indreptata impotriva integritatii corporale sau sanatatii, respectiv: obiectul vulnerant folosit (instrument apt ori nu de a produce moartea), regiunea corpului vizata (o zona vitala sau nu), numarul loviturilor (o singura lovitura ori mai multe lovituri), intensitatea acestora (lovituri aplicate cu o forta ridicata sau mai putin puternice), urmarile produse (numarul mai mare sau mai mic de zile de ingriji medicale, pierderea au nu a unui organ, punerea sau nu in primejdie a vietii), atitudinea inculpatului.
Cele doua notiuni de „punere in primejdie a vietii" si aceea de „tentativa de omor" sunt total diferite, prima depinzand de aspectele medicale, cea de-a doua de contextul juridic al producerii faptei sub aspectul tentativei.
Decizia penala nr. 1223/A/05.12.2018 a Curtii de Apel Galati
Prin sentinta penala nr. 273 din data de 06.06.2018, pronuntata de Tribunalul Galati in dosarul nr. 1101/121/2017, in baza art. 386 din N.C.pr.pen., s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei penale retinuta prin rechizitoriu in sarcina inculpatului major ..., din infractiunea de tentativa la omor, prev. de art. 32 rap. la art. 188 alin. 1 din N.C.pen, in infractiunea de loviri sau alte violente, prev. de art. 193 alin. 2 din N.C.pen.
In noua incadrare juridica a faptei penale, a fost condamnat inculpatul ... la o pedeapsa principala de 3 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii de loviri sau alte violente prev. de art. 193 alin. 2 din N.C.pen.
A fost condamnat inculpatul major ..., la o pedeapsa principala de 1 (un) an inchisoare pentru comiterea infractiunii de loviri sau alte violente prev. de art. 193 alin. 2 din N.C.pen.
In baza art. 89 din N.C.pen, s-a dispus anularea amanarii aplicarii pedepsei pentru pedeapsa rezultanta de 7 luni si 10 zile inchisoare, aplicata de Judecatoria Galati prin sentinta penala nr. 872/2016 a Judecatoriei Galati, definitiva la 28.09.2016.
A fost descontopita pedeapsa rezultanta de 7 luni si 10 zile inchisoare aplicata inculpatului ... prin sentinta penala nr. 872/2016 a Judecatoriei Galati, in pedepsele principale componente de 4 luni inchisoare si respectiv 6 luni inchisoare.
In baza art. 89 din N.C.pen. in ref. la art. 38-39 lit. b din N.C.pen, au fost contopite cele trei pedepse principale de mai sus si s-a dispus ca inculpatul major ..., sa execute pedeapsa mai grea de 1 an inchisoare, sporita la 1 an, 3 luni si 10 zile inchisoare.
Conform art. 91-92 din N.C.pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei principale aplicate inculpatului ... (3 ani) si ... (1 an, 3 luni si 10 zile inchisoare) pe durata termenelor de incercare de 4 ani pentru inculpatul ... si de 3 ani pentru inculpatul ...
S-a dispus ca supravegherea suspendarii pedepselor aplicate celor doi inculpati sa fie executata prin Serviciul de Probatiune Galati si in baza art. 93 din N.C.pen., au fost obligati inculpatii ... si ..., ca pe durata termenelor de supraveghere stabilite mai sus pentru fiecare in parte, sa respecte urmatoarele dispozitii:
- sa nu paraseasca limitele teritoriale ale Romaniei;
- sa presteze inculpatul ... un numar de 100 de zile de munca neremunerata in folosul comunitatii, la dispozitia Primariei ..., jud. ... sau la o unitate scolara de pe raza acestei comune.
- sa presteze inculpatul ... un numar de 85 zile de munca neremunerata in folosul comunitatii la dispozitia Primariei ..., jud. ... sau la o unitate scolara pe raza acestei comune;
- sa se prezinte ambii inculpati la Serviciul de Probatiune si sa respecte planul de supraveghere;
- sa primeasca fiecare inculpat vizitele consilierului de probatiune desemnat de serviciu;
- sa anunte fiecare inculpat schimbarea locuintei, a domiciliului sau a deplasarilor care depasesc 5 zile;
- sa anunte fiecare inculpat schimbarea locului de munca;
- sa comunice fiecare inculpat informatii de natura a putea fi verificate mijloacele de existenta si veniturile;
I s-a atras atentia fiecarui inculpat asupra consecintelor prev. de art. 96 din N.C.pen.
In baza art. 67 si 65 din N.C.pen., i s-a aplicat fiecarui inculpat de mai sus, pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b si h C.pen., pe o durata de 2 ani fiecare, precum si pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii acelorasi drepturi.
Au fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei penale nr. 872/2016 a Judecatoriei Galati (...) care nu contravin prezentei sentinte penale.
In baza art. 19 din N.C.pr.pen. in ref. la art. 1349 din Codul Civil, a fost obligat inculpatul ... la plata sumei de 2911,62 lei RON, cu titlu de cheltuieli de spitalizare, catre partea civila Spitalul Judetean ... si suma de 10.000 lei RON, cu titlu de daune morale, catre partea vatamata/civila ...
Au fost respinse ca nefondate celelalte despagubiri civile solicitate in cauza.
In baza art. 273 din N.C.pr.pen., suma de 660 lei RON, reprezentand costul avizarii medico-legale, a fost avansata de Ministerul Justitiei (Tribunalul Galati) in contul IML „Mina Minovici” Bucuresti (aviz nr. .../3686/2018) cont ... – Trezoreria Sector 4 Bucuresti.
In baza art. 272 si 274 din N.C.pr.pen., a fost obligat inculpatul ... la plata sumei de 1800 lei RON, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat, iar pe inculpatul ..., la plata sumei de 1000 lei RON catre stat cu acelasi titlu.
Pentru a pronunta aceasta sentinta penala, prima instanta a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul cu numarul 278/P din 16.03.2017, al Parchetului de pe langa Tribunalul Galati, au fost trimisi in judecata penala, in stare de libertate, inculpatii majori ..., pentru comiterea tentativei la infractiunea de omor, prev. de art. 32 raportat la art. 188 alin. (1) din N.c.pen., si ..., pentru comiterea infractiunii de loviri si alte violente, prev. de art. 193 alin. (2) din N.c.pen.
In fapt, prin actul de sesizare al instantei s-au retinut urmatoarele:
Inculpatul ... este tatal inculpatului ... si ambii locuiesc in comuna ..., jud. ..., iar in ultimii ani de zile, inculpatul ... a folosit un grajd al fostului CAP ..., pentru adapostirea animalelor proprii, avand acceptul conducerii Primariei ..., jud. ...
In urma unei licitatii publice din anul 2011, persoana vatamata ... a castigat dreptul de folosinta si posesie a unui grajd din fostul CAP ..., jud. ..., si conform celor stabilit la data de 11.01.2016, persoana vatamata a mers la fata locului pentru a vedea grajdul castigat si pentru a-l evolua si lua in posesie.
La data de 11.01.2016, au mers in zona grajdurilor CAP ... mai multe persoane, printre care si inculpatul ...; persoana vatamata ...; fratele acesteia, ...; un expert imobiliar, dar si unele persoane din conducerea Primariei ..., jud. ...
La un moment dat, martorul ... a vizitat grajdul castigat de fratele sau, s-a aratat nemultumit de felul in care se afla, acuzand pe inculpatul ... ca l-ar fi deteriorat si intre cei doi a inceput o cearta si o altercatie fizica.
Vazand ca inculpatul ... este agresiv, martorul ... l-a chemat telefonic pe fratele sau, persoana vatamata ... si intre aceasta din urma si inculpatul ... a inceput o altercatie fizica, soldata la jigniri si loviri reciproce.
La un moment dat, altercatia fizica s-a intensificat, persoana vatamata a fost trantita la pamant si inculpatul ... i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii si picioarele, in diferite zone ale corpului.
Inculpatul ..., fiul inculpatului ..., se afla in apropiere si cand a vazut ca tatal sau se lovise reciproc cu persoana vatamata, a mers la masina proprie, a luat o crosa de golf, s-a apropiat de zona conflictului si a lovit-o pe persoana vatamata ... in zona capului, cu crosa de golf.
La un moment dat, inculpatul ... s-a ridicat de la pamant, a luat crosa de golf din mana fiului sau, ..., si l-a mai lovit de cateva ori pe ..., in zona picioarelor si in zona spatelui.
Mai multe persoane din zona au intervenit pentru aplanarea conflictului si, intrucat persoana vatamata ... se simtea foarte rau, aceasta a fost urcata intr-un autoturism si transportata urgent la spital de catre fratele sau, martorul ...
Conform raportului medico–legal efectuat in cauza, persoana vatamata ... prezenta evidente leziuni traumatice, inclusiv in zona capului, care au fost produse prin lovire cu corpuri contondente, dar nu au pus in primejdie viata persoanei vatamate ...
Leziunile grave produse de ... au necesitat pentru vindecare 45 – 50 zile de ingrijiri medicale, iar celelalte leziuni cauzate persoanei vatamate ... de catre inculpatul ... au necesitat pentru vindecare circa 3 – 4 zile de ingrijiri medicale.
In cauza nu au fost luate masuri preventive fata de cei doi inculpati, iar dosarul a fost inregistrat pentru judecare, pe rolul Tribunalului Galati, la numarul ... din 20.03.2017.
Atat in procedura de camera preliminara, cat si in faza de judecata, cei doi inculpati au fost asistati de aparator ales, precum si persoana vatamata ...
Prin incheierea motivata din 21.04.2017, Tribunalul Galati a finalizat procedura de camera preliminara si a constatat ca in cauza nu au fost formulate cereri si exceptii de catre parti.
In baza art. 342 – 346 din N.c.pen., Tribunalul Galati a constatat ca este legal sesizat cu prezenta cauza penala, privindu-i pe inculpatii majori ... si ..., si ca in faza de urmarire penala au fost respectate drepturile procesuale ale partilor, iar mijloacele de proba au fost administrate in mod legal si temeinic.
Incheierea de finalizare a camerei preliminare din 21.04.2017, a Tribunalului Galati, nu a fost contestata de catre parti si s-a dispus judecarea cauzei pe fond.
Persoana vatamata ... s-a constituit parte civila in cauza, in prezenta aparatorului ales, iar la termenele de judecata acordate, cei doi inculpati nu s-au prevalat de procedura simplificata de solutionare a cauzei, motiv pentru care s-a dispus efectuarea cercetarii judecatoresti pe fondul cauzei.
Audiata fiind, persoana vatamata ... a aratat ca in luna ianuarie 2016 a existat o altercatie fizica intre el si inculpatii ... si ..., generata de unele neintelegeri cu privire la preluarea unui grajd din comuna ..., jud. ...
Persoana vatamata a aratat ca, initial, conflictul fizic a fost cu inculpatul ..., care a lovit-o cu pumnii si picioarele, dupa care a venit fiul inculpatului ..., inculpatul ... si a lovit persoana vatamata cu o crosa in zona capului.
Persoana vatamata a mai aratat ca era cazuta la pamant cand a fost lovita in zona capului de catre ..., a fost in stare de inconstienta, iar cand s-a ridicat, ... a luat crosa de la fiul sau si a mai lovit-o peste picioare.
Din declaratia martorului ..., rezulta ca victima ... a fost lovita si in zona capului cu o crosa, sangera in zona capului si a vazut pe ambii inculpati langa persoana vatamata, iar inculpatul ... avea in mana crosa de golf.
La randul sau, martorul ... a aratat ca a vazut o parte a conflictului fizic din ianuarie 2016, cand s-au lovit reciproc ... si ..., si la un moment dat acesta din urma sangera in zona capului, se simtea foarte rau si a fost dusa la spital.
Acelasi martor a mai aratat ca in apropierea persoanei vatamate ... se afla si inculpatul ..., si la un moment dat l-a vazut si pe ..., fratele victimei.
Martora ... a aratat ca a fost in data de 11.01.2016 la grajdurile din comuna ..., pentru a efectua o expertiza tehnica, a vazut la un moment dat o altercatie fizica intre inculpatul ... si persoana vatamata ..., si in apropiere se afla si inculpatul ...
Aceeasi martora a mai aratat ca un inculpat lovise victima cu o bata in zona capului si a spatelui si ca victima ... isi proteja capul cu mainile.
Din declaratiile martorului ... rezulta ca, initial, persoana vatamata a fost lovita de catre inculpatul ..., dupa care a intervenit fiul acestuia, ... si a lovit victima in zona spatelui si a capului, dupa care inculpatul ... a fugit de la fata locului.
S-a mai aratat ca la un moment dat si ... a luat bata si a lovit-o pe victima ... in zona picioarelor si a spatelui.
Martorul ... a aratat ca, initial, s-au lovit reciproc inculpatii ... si persoana vatamata ..., dupa care a intervenit si inculpatul ... si a lovit cu o crosa persoana vatamata, in zona capului.
Din declaratiile martorilor ... si ... rezulta ca doar inculpatul ... avea in mana o crosa de golf, cu care ar fi fost lovita persoana vatamata in zona capului si aceasta a fost lovita cand era cazuta la pamant.
Martorul ... a aratat ca persoana vatamata era murdara de sange in zona capului, initial aceasta a fost lovita de inculpatul ..., dar a vazut la fata locului si pe ..., care avea in mana o bata.
Audiat fiind, inculpatul ... a recunoscut in general ca a lovit-o pe victima ... si a aratat ca tot conflictul a inceput de la unele reprosuri facute de fratii „...”, in sensul ca inculpatul ... ar fi degradat in parte un grajd al fostului CAP ...
Inculpatul a mai aratat ca fiul sau ... a lovit-o pe persoana vatamata cu o crosa in zona capului, cand aceasta era cazuta la pamant, dupa care a luat si el crosa de la fiul sau si a lovit persoana vatamata peste picioare si in zona sezutului.
La randul sau, inculpatul ... a aratat ca initial, conflictul fizic era intre tatal sau, ... si persoana vatamata, ..., dupa care a intervenit si el si a lovit persoana vatamata, cand aceasta era cazuta la pamant.
Inculpatul ... a mai aratat ca a lovit cu o crosa persoana vatamata, in zona capului, dar a dorit sa o loveasca doar in spate, si cand aceasta se ridica de la pamant, din eroare a lovit-o in cap, o singura data.
Inculpatul ... a precizat ca victima .. sangera in zona capului, dupa ce a fost lovita de el cu crosa si este de acord sa o despagubeasca civil, cu o suma rezonabila.
La solicitarea instantei de judecata, Comisia Superioara Medico-Legala ... a comunicat „avizul medical” prin care a aratat ca leziunile mai grave, constatate pe corpul persoanei vatamata ..., au necesitat pentru vindecare 25 – 30 zile de ingrijiri medicale si nu au pus in primejdie viata persoanei vatamate.
La termenul de judecata din 22.05.2018, reprezentantul Parchetului a solicitat condamnarea celor doi inculpati la pedeapsa inchisorii pentru faptele comise, iar aparatorul inculpatului ... a aratat ca se impune schimbarea incadrarii juridice din tentativa la omor in infractiunea de lovire prev. de art. 193 alin. (2) din N.C.pen., avand in vedere probele administrate in cauza si in faza de judecata.
Analizand materialul probator administrat in cauza, in faza de urmarire penala si in faza de judecata, s-a constatat ca faptele penale exista, au fost comise cu vinovatie de catre ambii inculpati, dar se impune schimbarea incadrarii juridice a faptei de tentativa la omor, retinuta gresit prin rechizitoriu, in infractiunea de lovire si alte violente, prev. de art. 193 alin. (2) din N.C.pen., fata de inculpatul ...
Materialul probator administrat in cauza confirma faptul ca inculpatul ... nu a comis o tentativa la omor fata de persoana vatamata ..., ci infractiunea de lovire si alte violente, prev. de art. 193 alin. (2) din N.c.pen., motiv pentru care au fost aplicate in cauza disp. art. 386 din N.C.p.pen.
Astfel, inculpatul ... a recunoscut ca la data de 11.01.2016 a lovit o singura data cu o crosa persoana vatamata ..., in zona capului, dar intentia inculpatului a fost sa loveasca victima doar in zona spatelui.
Martorii audiati in cauza si inculpatul ... au aratat, in majoritate, ca persoana vatamata ... a fost lovita o singura data, in zona capului, cu o crosa de golf, si au constatat ca persoana vatamata sangera in zona capului.
Inculpatul ..., asa cum a precizat, nu a avut intentia sa loveasca victima in zona capului, ci a dorit sa o loveasca in spate, si, cand aceasta s-a ridicat de la pamant, a fost lovita din greseala in zona capului.
Corpul contondent folosit de inculpatul ... nu era apt sa cauzeze decesul victimei, deoarece era o crosa de golf din teava foarte usoara, care se contorsioneaza (indoaie) la cea mai mica lovire de un corp mai dur.
Foarte relevant in cauza este ultimul act medico-legal din luna mai 2018, solicitat de instanta, deoarece celelalte patru acte medico-legale anterioare erau neclare si contradictorii, in care se arata clar ca nu s-a pus in primejdie viata persoanei vatamata ..., iar leziunile constatate pe corpul acesteia, in zona capului, au necesitat doar 25 – 30 zile de ingrijiri medicale.
Altfel spus, ultimul act medico-legal comunicat la instanta, in luna mai 2018, de catre Comisia Superioara Medico-Legala ..., confirma leziunile persoanei vatamate din zona capului, dar acestea nu au fost grave si nu puteau sa genereze decesul persoanei vatamate ...
S-a mai constatat ca inculpatul ... a recunoscut ca a lovit persoana vatamata ..., a fost de acord sa o despagubeasca pe aceasta cu o suma rezonabila, este foarte tanar, nu este o persoana violenta si nu are antecedente penale.
Fata de cele retinute mai sus, in baza art. 386 din N.c.p.pen., s-a schimbat incadrarea juridica a faptei pentru inculpatul major ... din infractiunea de tentativa la omor in infractiunea de lovire sau alte violente, prev. de art. 193 alin. (2) din N.c.pen.
In drept, fapta inculpatului ..., care la data de 11.01.2016, pe fondul unei altercatii, a aplicat persoanei vatamate ... o lovitura cu o „crosa de golf” in zona capului, fara sa-i puna in primejdie viata si i-a cauzat leziuni traumatice pentru vindecarea carora au fost necesare 25 – 30 zile de ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente, prev. de art. 193 alin. (2) din N.c.pen.
Si cu privire la inculpatul ... a fost demonstrata infractiunea de lovire, prev. de art. 193 alin. (2) din N.c.pen., atat cu declaratiile acestuia, relativ sincere, dar si cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza, precum declaratiile martorilor, declaratiile persoanei vatamate ..., certificatul de constatare medico-legal a victimei, planse foto, coroborate cu celelalte mijloace de proba administrate atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata.
Audiat fiind in fata instantei, inculpatul ... a recunoscut ca initial s-a imbrancit cu persoana vatamata ... si s-au lovit reciproc, iar dupa ce victima a fost lovita de fiul sau, ..., cu crosa, a luat crosa din mainile fiului sau si a lovit persoana vatamata si el, in zona picioarelor si a sezutului.
In drept, fapta inculpatului ..., care la data de 11.01.2016 a lovit cu pumnii si picioarele persoana vatamata ..., dar si cu o crosa in zone nevitale ale corpului, cauzandu-i leziuni traumatice mai putin severe, pentru care au fost necesare 3-4 zile de ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente, prev. de art. 193 alin. (2) din N.c.pen.
Pentru faptele comise, ambii inculpati de mai sus au fost pedepsiti penal.
La dozarea si individualizarea pedepselor aplicate ambilor inculpati pentru comiterea infractiunii prev. de art. 193 alin. (2) din N.c.pen., au fost luate in considerare criteriile generale prev. de art. 74 din N.c.pen., si in primul rand gravitatea concreta a fiecarei infractiunii in parte si consecintele produse.
S-a luat in considerare faptul ca inculpatii nu sunt recidivisti, s-au prezentat la fiecare termen de judecata, au recunoscut si regretat faptele comise, inculpatul ... fiind de acord sa o despagubeasca pe persoana vatamata, cu o suma rezonabila.
Avand in vedere cele de mai sus si activitatea faptica concreta a fiecarui inculpat in parte, pedepsele aplicate au fost diferentiate ca si cuantum, inculpatul ... primind o pedeapsa principala in cuantum mai ridicat si totodata a fost obligat la o durata mai mare sa presteze munca in folosul comunitatii, conform art. 93 din N.c.pen.
Instanta a apreciat ca scopul educativ al pedepselor principale pentru ambii inculpati se poate realiza si fara privare de libertate efectiva, pedepsele aplicate au fost suspendate sub supraveghere conform art. 91 – 92 din N.c.pen., iar supravegherea sa fie efectuata prin Serviciul de Probatiune ...
Inculpatul ... are antecedente penale, urmand ca acestea sa fie solutionate conform art. 89 si art. 38 – 39 din N.c.pen., iar pedeapsa rezultanta stabilita prin prezenta a fost suspendata sub supraveghere conform art. 91 – 92 din N.c.pen.
Conform art. 93 din N.c.pen. au fost aplicate fiecarui inculpat mai multe obligatii pe durata suspendarii sub supraveghere a pedepselor aplicate, inclusiv obligatia de a nu parasi teritoriul Romaniei si aceea de a presta munca neremunerata in folosul comunitatii in comuna lor de domiciliu.
Au fost aplicate inculpatilor ... si ... pedepse complementare si accesorii, conform art. 67 si 65 din N.c.pen., si s-a atras atentia inculpatilor asupra consecintelor prev. de art. 96 din N.c.pen.
Pe latura civila, s-a constatat ca persoana vatamata ... a solicitat de la inculpatul ..., cel care i-a cauzat leziuni mai grave, 10.000 lei RON despagubiri materiale si 10.000 lei RON daune morale.
Instanta a apreciat ca daunele morale sunt justificate in totalitate si au fost acordate persoanei vatamate ..., avand in vedere suferinta fizica si psihica cauzata de inculpatul ... acesteia, prin agresiunea fizica, dar si faptul ca inculpatul ... a fost de acord sa despagubeasca victima cu o suma rezonabila. Nu au fost acordate despagubirile materiale solicitate de persoana vatamata ..., deoarece aceasta nu a dovedit cu niciun mijloc de proba aceste pretentii civile invocate.
Conform art. 19 din N.c.p.pen. si art. 1349 din Codul civil, inculpatul a fost obligat si la cheltuielile de spitalizare solicitate si dovedite de partea civila Spitalul Judetean ..., aceste cheltuieli fiind generate doar de inculpatul ...
Fiind in culpa infractionala fiecare inculpat, a fost obligat la plata de cheltuieli judiciare catre stat, conform art. 272 si 274 din N.c.p.pen.
Impotriva acestei sentinte penale, in termen legal, au declarat apel Parchetul de pe langa Tribunalul Galati, inculpatii ... si ... si partea civila ...
Parchetul a aratat ca in mod gresit s-a schimbat incadrarea juridica a faptei in infractiunea de lovire sau alte violente, fapta inculpatului ... constituind infractiunea de tentativa de omor, avand in vedere natura obiectului folosit la agresiune, zona corporala vizata si intensitatea loviturii, solicitand condamnarea inculpatului pentru aceasta infractiune.
Totodata, fata de gravitatea faptei, imprejurarile comiterii ei, urmarile produse, a solicitat majorarea pedepselor aplicate ambilor inculpati si executarea efectiva a acestora.
Partea civila ... critica sentinta apelata sub aspectul gresitei schimbari a incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului ..., aratand ca desi a fost lovit cu o crosa de golf, acest obiect este suficient de dur si i-a produs o fractura craniana si nu o simpla zgarietura, astfel cum afirma inculpatul.
Inculpatul ..., prin aparator ales, arata ca in mod corect instanta de fond a apreciat ca infractiunea savarsita se circumscrie laturii obiective a infractiunii de lovire si alte violente, deoarece intentia sa nu a fost aceea de a suprima viata persoanei vatamate, ci doar de a aplana conflictul dintre acesta si tatal sau, inculpatul ... Critica sentinta instantei de fond sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate pe care o apreciaza ca fiind prea mare si solicita reducerea acesteia spre limita minima speciala.
Inculpatul ... apreciaza cuantumul daunelor morale acordate partii civile ca fiind prea ridicat si solicita reducerea acestuia.
Apelurile declarate de Parchetul de pe langa Tribunalul Galati si de partea civila ... sunt fondate.
Apelurile declarate de inculpatii ... si ... sunt nefondate.
Examinand cauza prin prisma motivelor de apel cat si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 417 alin. 2 Cod procedura penala, Curtea constata ca situatia de fapt, in cea mai mare parte (cu precizarile ce se vor arata mai jos), si vinovatia inculpatului, pentru savarsirea faptei penale deduse judecatii, au fost corect stabilite de prima instanta, prin probele administrate in cauza.
Insa, hotararea primei instante este netemeinica cu privire la incadrarea juridica a faptei penale comise de inculpatul ... si, implicit, cu privire la pedeapsa aplicata acestuia, care este prea redusa, precum si cu privire la modalitatea de executare.
In ceea ce priveste situatia de fapt, din coroborarea probelor administrate in cauza, respectiv: declaratiile persoanei vatamate ..., ale martorilor ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., certificat medico-legal, rapoarte si suplimente la rapoartele de expertiza medico-legala efectuate in cauza, rezulta ca in data de 09.01.2016 mai multe persoane printre care si martorul ..., fratele persoanei vatamate, s-au deplasat la grajdurile fostului CAP ... pentru a efectua o expertiza tehnica judiciara asupra unora dintre imobilele care fac obiectul unui proces aflat pe rolul instantelor civile.
Unul dintre grajduri era folosit de catre inculpatul ..., iar la momentul la care acesta a deschis imobilul utilizat, martorul ... i-a adresat reprosuri acestuia motivat de imprejurarea ca din imobil lipsesc mai multe bunuri. Intre cei doi a inceput o altercatie, iar dupa acest moment martorul ... l-a apelat telefonic pe fratele sau, persoana vatamata ... spunandu-i sa vina sa il ia deoarece a fost agresat de catre ... Dupa aproximativ 10 min la fata locului a sosit persoana vatamata. Aceasta a intrebat care dintre cei prezenti este ... (porecla inculpatului ...). Inculpatul ... si ... au inceput sa se certe si sa se loveasca reciproc cu pumnii si picioarele, fara a folosi vreun alt obiect. In momentul in care in zona a aparut inculpatul ..., vazand altercatia dintre tatal sau si persoana vatamata, a luat o crosa de golf din masina si a aplicat o lovitura in zona capului persoanei vatamate. In urma loviturii aplicate, persoana vatamata a cazut intr-un sant, iar inculpatul ... a luat crosa de golf din mana fiului sau si a continuat sa o loveasca pe persoana vatamata in zona spatelui si a coapselor. Persoana vatamata a fost ajutata de fratele sau sa se urce intr-o masina si cei doi au plecat la spital.
Din cuprinsul certificatului medico-legal rezulta ca persoana vatamata a suferit mai multe leziuni, dintre care la nivelul occipito-temporal stang, pe antebratul drept, pe toracele posterior stang si pe coapsa dreapta superioara. S-a mai retinut, conform primului certificat medico-legal, ca leziunile din zona craniana au necesitat 40-45 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare, iar celelalte leziuni de pe corpul persoanei vatamate au necesitat 3-4 zile de ingrijiri medicale.
Sustinerile inculpatului cum ca lovitura aplicata persoanei vatamate nu a fost atat de grava, nu a vizat zona capului si a fost ca o reactie de autoaparare la agresiunile persoanei vatamate, nu sunt reale intrucat nu se coroboreaza cu probele administrate in cauza, fiind contrazise de acestea.
Martorii oculari, ..., ... , ... si ... au aratat ca persoana vatamata a fost lovita cu o crosa de golf in zona capului de catre inculpatul ... si urmare a loviturii primite, persoana vatamata a cazut la pamant. Toti martorii prezenti au afirmat ca in urma loviturii primite in zona capului, persoana vatamata a lesinat si a inceput sa sangereze.
Afirmatiile inculpatului ... cum ca obiectul folosit in agresiune (crosa de golf) nu era apt sa provoace vatamarea grava a persoanei vatamate, precum si ca intentia inculpatului nu a fost aceea de a lovi persoana vatamata in zona scapulului, nu pot fi primite deoarece sunt contrazise de ansamblul probator administrat in cauza.
Faptul ca inculpatul ... a folosit o crosa de golf cu care s-a inarmat special pentru agresarea persoanei vatamate, precum si imprejurarea ca acesta a lovit persoana vatamata cu crosa de golf in zona capului in partea din spate, provocand caderea acesteia si sangerarea, rezulta din coroborarea declaratiilor persoanei vatamate cu declaratiile martorilor ..., ..., ..., ..., ..., ..., concluziile certificatului medico-legal, care retine ca persoana vatamata a fost internata la sectia Neurochirurgie in perioada 11.01.2016 – 19.01.2016 cu diagnostic fractura occipitala stanga cu minima infundare, plaga cranio-durala suturata pentru care necesita intre 25-30 zile de ingrijiri medicale.
Cu privire la incadrarea juridica a faptei comise de inculpat, Curtea retine ca aceasta este aceea de tentativa de omor si nu de lovire, cum gresit a retinut prima instanta, pentru considerentele ce se vor arata in continuare.
Distinctia dintre o infractiune de tentativa de omor si o infractiune contra integritatii corporale sau sanatatii o reprezinta atitudinea psihica a inculpatului cu privire la rezultatul produs ca urmare a actiunii infractionale desfasurare. Caracteristic intentiei este prevederea de catre faptuitor a rezultatului faptei, reprezentarea mentala a rezultatului faptei. Faptuitorul actioneaza cu intentie nu numai atunci cand prevederea rezultatului constituie insusi scopul actiunii sale, dar si atunci cand producerea rezultatului este privita ca un mijloc necesar sau insotitor al rezultatului urmarit. In consecinta, intentia indirecta exista atunci cand faptuitorul care prevede rezultatul socialmente periculos al faptei sale, desi nu urmareste producerea acelui rezultat, savarseste fapta acceptand eventualitatea producerii lui.
Astfel, in cazul infractiunii de tentativa de omor inculpatul urmareste sau accepta, ca urmare a actiunii sale, posibilitatea producerii decesului unei persoane, rezultat care nu se produce independent de vointa acestuia, insa, in cazul unei infractiuni contra integritatii corporale sau sanatatii persoanei, inculpatul urmareste sau accepta doar vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane ca urmare a actiunii sale infractionale.
Pentru determinarea acestei atitudini psihice jurisprudenta si doctrina de specialitate au stabilit o serie de criterii care delimiteaza o infractiune contra vietii de una indreptata impotriva integritatii corporale sau sanatatii, respectiv: obiectul vulnerant folosit (instrument apt ori nu de a produce moartea), regiunea corpului vizata (o zona vitala sau nu), numarul loviturilor (o singura lovitura ori mai multe lovituri), intensitatea acestora (lovituri aplicate cu o forta ridicata sau mai putin puternice), urmarile produse (numarul mai mare sau mai mic de zile de ingriji medicale, pierderea au nu a unui organ, punerea sau nu in primejdie a vietii), atitudinea inculpatului.
Revenind la prezenta cauza, se observa ca inculpatul ..., observand conflictul dintre tatal sau, inculpatul ... si persoana vatamata, s-a inarmat cu o crosa de golf pe care o avea in masina sa si a lovit cu acest obiect o singura data cu putere persoana vatamata in zona capului, fiindu-i indiferent daca victima isi pierde viata.
Astfel, obiectul vulnerant folosit de inculpat, respectiv o crosa de golf, obiect de o duritate ridicata, confectionat in principal dintr-un lemn de esenta tare sau otel, care este, prin natura lui, apt sa produca decesul. Cu privire la zona corpului ce a fost vizata, se constata ca inculpatul a aplicat o lovitura in zona capului, aceasta fiind o zona vitala a corpului.
In ceea ce priveste numarul loviturilor aplicate, intensitatea si urmarile loviturilor, chiar daca din certificatul medico-legal nu rezulta ca ar fi foarte grave, persoana vatamata suferind leziuni care au necesitat pentru vindecare 25-30 zile de ingrijiri medicale si nu au pus in primejdie viata acesteia, nu trebuie trecut cu vederea faptul ca persoana vatamata a cazut din picioare in urma loviturii aplicate de catre inculpatul ...
Fata de natura obiectului folosit in agresiune, zonele corporale vizate, numarul si intensitatea loviturilor, nu se poate sustine ca inculpatul nu a prevazut posibilitatea producerii decesului persoanei vatamate, rezultat pe care cel putin l-a acceptat si care a fost evitat datorita rezistentei persoanei vatamate si interventiei unora dintre martorii aflati la fata locului.
In consecinta, nu se poate retine infractiunea de lovire intrucat, din probele administrate in cauza, rezulta ca inculpatul a actionat cel putin cu intentie indirecta, acesta dandu-si seama ca prin lovirea persoanei vatamate cu o crosa de golf se putea produce decesul acesteia, rezultat care, chiar daca nu l-a urmarit, l-a acceptat. Curtea, apreciaza ca nu se poate retine o alta concluzie asupra vinovatiei inculpatului ..., decat cea a existentei intentiei indirecte de acceptare a posibilitatii ca victima sa-si piarda viata avand in vedere ca instrumentul folosit era apt sa produca decesul, zona vizata era una vitala, lovitura a avut o intensitate deosebita, iar leziunile au fost destul de grave chiar daca potrivit concluziilor finale ale rapoartelor de expertiza, nu ar fi pus in primejdie viata victimei. Nu poate fi primit nici rationamentul instantei de fond si apararea inculpatului cu privire la imprejurarea ca le
ziunile cauzate persoanei vatamate nu au pus in primejdie viata victimei, intrucat cele doua notiuni de „punere in primejdie a vietii" si aceea de „tentativa de omor" sunt total diferite, prima depinzand de aspectele medicale, cea de-a doua de contextul juridic al producerii faptei sub aspectul tentativei.
Prin urmare, fapta inculpatului ..., descrisa mai sus, constituie infractiunea de tentativa de omor, prev. de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod penal, astfel ca schimbarea incadrarii juridice a faptei in infractiunea de lovire, de catre instanta de fond, este gresita.
Sentinta apelata este netemeinica cu privire la pedeapsa principala aplicata inculpatului, acesta fiind prea blanda raportat la gravitatea faptei, importanta deosebita a valorilor sociale lezate, imprejurarile in care a fost comisa infractiunea, persoana acestuia.
In acest sens, fapta comisa de inculpat prezinta o gravitate deosebit de ridicata, acesta actionand in timp ce persoana vatamata era cu spatele fiind agresata de catre tatal inculpatului, fiind vizat cel mai de pret drept al omului, dreptul la viata.
Hotararea apelata este netemeinica si in ceea ce priveste modalitatea de executare, fata de imprejurarile comiterii faptei, gravitatea acesteia, persoana inculpatului, neimpunandu-se suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, ci era necesara executarea efectiva a acesteia pentru atingerea scopului pedepsei si indreptarea acestuia.
Persoana vatamata a criticat sentinta apelata doar sub aspectul schimbarii de incadrare juridica a faptei retinute in sarcina inculpatului ..., aspect analizat in apelul formulat de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Galati.
Inculpatul ... apreciaza ca pedeapsa aplicata de catre instanta de fond este excesiva prin raportare la gravitatea faptei si imprejurarile in care aceasta a fost savarsita. Avand in vedere considerentele mentionate anterior, Curtea va respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul ...
In ceea ce priveste apelul formulat de inculpatul ..., procedand la reevaluarea criteriilor prevazute de lege pentru individualizarea sanctiunilor, respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii, motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal, nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala, Curtea apreciaza ca se impune mentinerea pedepsei, in cuantumul stabilit de prima instanta, considerand ca aceasta, in cuantumul si modalitatea de executare stabilita, este apta sa asigure atingerea scopului preventiv, educativ si sanctionator al pedepsei.
Contrar sustinerilor inculpatului, Curtea apreciaza ca – raportat la modalitatea concreta de savarsire a faptei, la gravitatea acesteia, la urmarile produse asupra persoanei vatamate, precum si la conduita si persoana inculpatului – in speta se impune sanctionarea penala a acestuia, nefiind suficienta aplicarea unei pedepse in cuantum mai redus.
In privinta criticii privind cuantumul ridicat al daunelor morale acordate persoanei vatamate, Curtea il apreciaza ca fiind nefondat, numarul zilelor de ingrijire medicala si disconfortul fizic si psihic cauzat persoanei vatamate, justifica si in opinia instantei de apel valoarea sumei acordate cu titlu de daune morale.
Fata de cele aratate mai sus, in baza dispozitiilor art. 421
pct. 2 lit. a) Cod procedura penala, va fi admis apelul declarat de Parchetul de pe langa Tribunalul Galati si de partea civila ..., se va desfiinta in parte sentinta penala apelata, inlaturand dispozitiile privind schimbarea incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului ... in infractiunea de loviri sau alte violente, de condamnare a acestui inculpat, precum si de suspendare sub supraveghere a executarii pedepsei.
In rejudecare, se va dispune condamnarea inculpatului ... la o pedeapsa de 5 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de tentativa de omor, prevazuta de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod penal, apreciind ca astfel se va atinge scopul pedepsei, respectiv reeducarea faptuitorului in spiritul formarii unei atitudini corecte fata de ordinea de drept, fata de regulile de convietuire sociala si fata de munca, precum si prevenirea comiterii de noi infractiuni, atat de catre faptuitor (preventie speciala) cat si de alte persoane (preventie generala).
La stabilirea pedepsei, Curtea a avut in vedere imprejurarile comiterii faptei, prezentate mai sus, gravitatea acesteia, importanta deosebita a valorii sociale careia i s-a adus atingere prin comiterea infractiunii.
In cauza nu se pot retine circumstante atenuate judiciare intrucat imprejurarile cauzei nu conduc la diminuarea pericolului social al infractiunii si nici la scaderea periculozitatii inculpatului.
Se mai constata ca inculpatul nu a acordat vreun ajutor persoanei vatamate dupa comiterea faptei, ci doar martorul ..., fratele persoanei vatamate care a ajutat persoana vatamata sa se deplaseze la spital.
Avand in vedere natura si gravitatea faptei savarsite, imprejurarile cauzei si persoana inculpatului, acesta este nedemn sa exercite dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, urmand sa-i fie aplicata si pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a) si b) Cod penal pe o perioada de 2 ani, precum si pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii acelorasi drepturi.
In temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul ... in vederea introducerii profilului genetic in Sistemul National de Date Genetice Judiciare.
Vor fi mentinute celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate.
Vor fi respinse ca fiind nefondate apelurile declarate de inculpatii ... si ... impotriva sentintei penale nr. 273/06.06.2018 pronuntata de Tribunalul Galati in dosarul nr. 1101/121/2017.
Vazand si dispozitiile art. 275 alin. 2 si 4 Cod procedura penala, vor fi obligati inculpatii ... si ... la plata cheltuielilor judiciare catre stat.