Tentativa

Tentativa

Sediul materiei: art.32-34 Cod Penal

Potrivit art. 32 Cod Penal, tentativa constă în punerea în executare a intenției de a săvârși infracțiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu şi-a produs efectul.

Nu există tentativă atunci când imposibilitatea de consumare a infracțiunii este consecința modului cum a fost concepută executarea.

Clasificarea tentativei

• Perfectă (terminată) sau imperfectă (întreruptă) – în funcție de gradul de realizare a elementului material.
• Idonee sau neidonee – în funcție de aptitudinea de a produce rezultatul socialmente periculos prevăzut de norma de incriminare.

Condițiile şi conținutul tentativei

Condiții:

• Existența intenției de a săvârși o infracțiune (intenția poate fi atât directă cât şi indirectă);
• Punerea în executare a intenției infracționale;
• Executarea să fi fost întreruptă sau să nu îşi fi produs efectul.

Conținutul:

 Obiectul juridic trebuie să fie acelaşi cu cel al infracțiunii consumate; obiectul material poate exista sau nu, în funcție de tipul de infracțiune.

Subiectul activ este persoana fizică sau juridică, iar participația este posibilă în toate formele; dacă este cerută  o anumită calitate pentru subiectul activ  nemijlocit al infracțiunii consumate, este necesar ca acea calitate să existe şi în cazul infracțiunii rămase în faza de tentativă.

Elementul material, actul de executare incriminat, dus sau nu până la capăt constă întotdeauna într-o acțiune.

În cazul infracțiunilor complexe, trebuie să existe un început de executare a acțiunii mijloc.

Infracțiuni la care nu este posibilă tentativa

• Infracțiunile săvârșite din culpă/cu intenție depăşită. Tentativa este însă posibilă în cazul infracțiunilor complexe săvârșite cu intenție depăşită, în anumite condiții;
• Infracțunile omisive proprii. Tentativa este însă posibilă la infracțiunile omisive improprii;
• Infracțiunile de obicei;
• Infracțiunile cu executare promptă săvârșite prin viu grai;
• Infracțiunile de consumare antcipată.

Sancționarea tentativei

Conform art.33, Cod Penal, tentativa se pedepseşte numai când legea prevede în mod expres aceasta.

Tentativa se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea consumată, ale cărei limite se reduc la jumătate. Când pentru infracțiunea consumată legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață, iar instanța s-ar orienta spre aceasta, tentativa se sancțonează cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani.

Dacă pedeapsa este amenda, se reduce numărul zilelor-amendă, iar nu cuantumul unei zile-amendă. În cazul persoanei juridice, limitele speciale ale zilelor-amendă prevăzute pentru infracțunea consumată se reduc la jumătate.

Limitele legale ale pedepselor complementare nu se vor reduce ca urmare a reținerii tentativei, comiterea infracțiunii în forma tentată neavând efecte asupra limitelor legale ale pedepselor complementare, ci numai asupra limitelor speciale ale pedepselor principale.

În cazul infracțiunilor complexe praeterintenționate, dacă fapta rămâne în tentativă (nu se produce rezultatul acțiunii principale), dar se produce praeterintenționat un rezultat mai grav aferent acțiunii secundare, chiar dacă fapta, în anamblul ei, rămâne în tentativă, pedeapsa este cea prevăzută de lege pentru infracțiunea complexă consumată.

Potrivit Deciziei nr. 6/2014 a Înaltei Curți de Casație şi Justiție, în aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei potrivit art.6 alin.1 Cod Penal, în cazul tentativei, limita maximă a pedepsei ce trebuie avută în vedere este maximul prevăzut de lege pentru forma tentată.