Situatii care pot crea indoieli privind lipsa de impartialitate a organului judecatoresc

211. Exista doua tipuri de situatii care pot crea temeri privind lipsa de impartialitate a organului judecatoresc:

1. Prima este de
   natura functionala.
   Aceasta se refera, de exemplu, la exercitarea de catre aceea si persoana a unor functii diferite in procesul judiciar sau, mai mult, existenta unor legaturi ierarhice sau de alt tip cu un alt actor in cadrul procesului.
2. A doua este de
   natura personala.
   Aceasta decurge din comportamentul judecatorului intr- o cauza data sau din existenta unei legaturi cu o parte in litigiu sau cu reprezentantul acesteia.

1. 
   
   
   Situatii de natura functionala
   

1. Exercitarea de functii de consiliere si judiciare in aceea si cauza

212. Exercitarea consecutiva de functii de consiliere in fata unui organism  si de functii judiciare in cadrul aceluia si organism poate, in anumite circumstante, reprezenta o problema obiectiva cu privire la impartialitatea acestui organism in temeiul art. 6 § 1
     (Procola impotriva Luxemburgului,
     pct. 45 – incalcare).
213. 
     Intrebarea este daca sunt exercitate functii judiciare  si functii de consiliere cu privire la „aceea si cauza", „aceea si decizie" sau „chestiuni similare"
     [Kleyn si altii impotriva Tarilor de Jos
     (MC), pct. 200;
     Sacilor-Lormines impotriva Frantei,
     pct. 74 – neincalcare].
     

p. Exercitarea de functii judiciare  si de functii extrajudiciare in aceea si cauza

214. Atunci cand verifica daca temerea reclamantului este justificata in mod obiectiv, Curtea poate lua in considerare factori cum ar fi dubla functie a judecatorului in cadrul procedurii, intervalul de timp dintre cele doua participari in cauza  si amploarea rolului pe care a trebuit sa-l joace
     (McGonnell
     
     impotriva Regatului Unit,
     pct. 52-57).
215. Orice participare directa la adoptarea de legi sau regulamente poate fi suficienta pentru a pune la indoiala impartialitatea judiciara a unei persoane desemnate ulterior sa solutioneze o disputa in ceea ce prive ste chestiunea de a stabili daca exista motive care sa justifice indepartarea de modul de redactare a textelor legislative sau reglementare in cauza
     (ibidem,
     pct. 55-58, in care Curtea a concluzionat o incalcare a art. 6 § 1 pe motiv ca un judecator a participat in mod direct la adoptarea planului de dezvoltare in discutie in procedura,  si a se compara cu Pabla Ky impotriva Finlandei,
     
     pct. 34 – neincalcare).
216. In cazul unei simultaneitati intre doua instante in cadrul carora aceea si persoana exercita o dubla functie: de judecator, pe de o parte,  si de reprezentant legal al partii adverse, pe de alta parte, un reclamant se poate teme, pe buna dreptate, ca judecatorul va continua sa-l considere un adversar
     (Wettstein impotriva Elvetiei,
     pct. 44-47).
217. Examinarea unui recurs constitutional de catre un judecator care a fost avocat al partii adverse reclamantului la inceputul procedurii in cauza a dus la o incalcare a art. 6 § 1
     (Meznaric impotriva
     
     Croatiei,
     pct. 36). Problema impartialitatii unui judecator al Curtii Constitutionale care a actionat ca expert juridic pentru partea adversa in cadrul procedurii civile in prima instanta a fost invocata in cauza
     Svarc si Kavnik impotriva Sloveniei,
     pct. 44.

X Exercitarea unor diferite functii judiciare

218. Evaluarea chestiunii daca participarea aceluia si judecator in diferite etape ale unei cauze civile indepline ste cerinta de impartialitate impusa de art. 6 § 1 trebuie sa se faca de la caz la caz, luand in considerare circumstantele spetei.
219. Simplul fapt ca un judecator a luat deja decizii inainte de proces nu poate fi considerat ca justificand in sine temerile cu privire la impartialitatea sa. Ceea ce conteaza este nivelul masurilor adoptate de judecator inainte de proces. In mod similar, cunoa sterea aprofundata a dosarului de catre judecator nu implica o prezumtie ce impiedica impartialitatea acestuia in momentul pronuntarii hotararii pe fond. In cele din urma, evaluarea preliminara a datelor disponibile nu poate fi considerata ca prezumare a evaluarii finale. Este important ca aceasta evaluare sa intervina in momentul pronuntarii hotararii  si sa se intemeieze pe probele prezentate  si dezbatute in  sedinta
     (Morel
     
     impotriva Frantei,
     pct. 45).
220. Este necesar sa se evalueze daca legatura dintre problemele de fond tran sate in diferite etape ale procedurii este atat de stransa incat sa poata da na stere unei indoieli privind impartialitatea judecatorului care a participat in procesul de luare a deciziei in aceste diferite etape
     (Toziczka
     
     impotriva Poloniei,
     pct. 36).
221. In cazul unui complet colegial, Curtea considera ca adoptarea unei pozitii prealabile de catre anumiti judecatori nu este suficienta in sine pentru a concluziona lipsa de impartialitate a completului in ansamblul sau. Intr-adevar, in acest tip de situatie, trebuie luate in considerare  si alte elemente, precum numarul de magistrati implicati in adoptarea respectivei pozitii  si rolul lor in cadrul completului de judecata
     (Fazii Aslaner impotriva Turciei,
     pct. 36-43  si trimiterile la jurisprudenta citate). Situatia este diferita atunci cand cele doua instante care erau implicate in procedura impotriva reclamantului erau compuse in totalitate din aceia si judecatori  si exista o confuzie intre atributiile de a pune sub acuzare  si de a judeca in cauza
     (Kamenos impotriva Ciprului,
     pct. 105-109). Confuzia de roluri intre procuror  si judecator poate da na stere la indoieli justificate obiectiv cu privire la impartialitatea persoanelor in cauza (pct. 104).
222. Alte cauze ar trebui subliniate:

• Obligatia de impartialitate nu implica obligatia ca o instanta sa anuleze o decizie administrativa sau judiciara, sa trimita cauza catre o alta autoritate judiciara sau la un alt organ altfel constituit de aceasta autoritate
  (Ringeisen impotriva Austriei,
  pct. 97
  in fine).
• O problema poate aparea in cazul in care un judecator participa la doua proceduri cu privire la acelea si fapte
  (Indra impotriva Slovaciei,
  pct. 51-53).
• Un judecator care prezideaza o instanta de apel  si este asistat de doi jurati neprofesioni sti nu ar trebui sa examineze un recurs formulat impotriva propriei sale decizii
  (De Haan
  
  impotriva Tarilor de Jos,
  pct. 51).
• Ar putea exista unele indoieli cu privire la impartialitatea judecatorilor unei curti de apel care sunt solicitati sa stabileasca daca au comis, in decizia lor anterioara, o eroare de interpretare sau de aplicare a legii
  (San Leonard Band Club impotriva Maltei,
  pct. 64).
• Nu este
  a priori
  incompatibil cu cerintele de impartialitate faptul ca acela si judecator este mai intai implicat in completul care ia o decizie pe fondul cauzei  si apoi in cel care examineaza admisibilitatea unui recurs impotriva acestei decizii
  (Warsicka impotriva Poloniei,
  pct. 3847).
• Nu a ridicat o problema faptul ca un judecator a exercitat succesiv functii distincte – cele de consiliere a partii adverse societatii reclamante in prima procedura  si apoi cele de judecator al curtii de apel in a doua procedura -, avand in vedere in special distanta temporala  si diferenta de obiect dintre prima  si cea de-a doua procedura, precum  si faptul ca aceste functii nu au fost niciodata exercitate in acela si timp
  (Puolitaival si Pirttiaho impotriva
  
  Finlandei,
  pct. 46-54).
• Curtea a concluzionat ca a fost incalcat principiul impartialitatii intr-o cauza in care anumitor judecatori care deja se pronuntasera in cauza li s-a solicitat sa evalueze daca au comis sau nu o gre seala in decizia pe care o pronuntasera anterior  si in care trei dintre confratii lor i si exprimasera, de asemenea, opiniile asupra cauzei in chestiune
  (Driza impotriva Albaniei,
  
  pct. 78-83).
• Situatia in care unul dintre judecatori, care participase la procedura de examinare a recursului participase deja in cauza in calitate de judecator in apel, a fost examinata in cauza
  Perus impotriva Sloveniei
  (pct. 38-39).
• Cazul referentei juridice a pre sedintelui Curtii Constitutionale care a facut parte din echipa de avocati care l-a reprezentat pe adversarul reclamantului in cadrul procedurii civile anterioare a fost examinat in cauza Bellizzi impotriva Maltei (pct. 60-61).
• Curtea a concluzionat ca a fost incalcat dreptul la o instanta impartiala, avand in vedere atat procentul ridicat de magistrati care fusesera deja implicati in aceea si cauza  si functiile de pre sedinte sau de raportor exercitate de ace stia din urma in cadrul completului colegial (a se vedea, de exemplu, Olujic impotriva Croatiei, pct. 67). In plus, impartialitatea obiectiva a fost pusa la indoiala intr-o situatie in care patru din cei  sapte judecatori examinasera deja cauza, avand in vedere natura  si intinderea atributiilor celor patru judecatori
  (Pereira da Silva
  
  impotriva Portugaliei,
  pct. 59-60).
• In cauza Fazli Aslaner impotriva Turciei, era vorba despre un complet format din 31 de judecatori, dintre care trei participasera deja la procedura intr-o etapa anterioara a cauzei. Chiar daca numarul judecatorilor a caror impartialitate era pusa la indoiala era scazut in raport cu numarul total al judecatorilor, Curtea a concluzionat ca a existat o incalcare. In primul rand, necesitatea de a-i include pe cei trei judecatori in cauza in complet nu era justificata  si, in al doilea rand, completul de 31 de judecatori era prezidat de unul din cei trei judecatori care au condus deliberarile. Curtea a considerat a sadar ca indoielile reclamantului cu privire la impartialitatea completului erau justificate in mod obiectiv (pct. 40-43; a se compara cauza cu cele citate la pct. 38 din hotarare).

ii. Situatii de natura personala

223. Faptul ca judecatorul are un interes personal in cauza pune la indoiala impartialitatea sa
     (Langborger impotriva Suediei,
     pct. 35; Gautrin si altii impotriva Frantei, pct. 59).
224. Legaturile profesionale sau personale intre un judecator  si o parte in cauza sau aparatorul sau pot ridica, de asemenea, probleme de impartialitate
     [Pescador Valero impotriva Spaniei,
     pct. 27;
     Tocono si Profesorii Prometeisti impotriva Moldovei,
     pct. 31; Micallef impotriva Maltei (MC), pct. 102;
     Wettstein impotriva Elvetiei,
     pct. 47]. Chiar  si factorii indirecti pot fi luati in considerare
     (Petur Thor
     
     Sigurasson impotriva Islandei,
     pct. 45)
     .
225. In cazul in care un judecator are legaturi de sange cu un membru al firmei de avocatura care reprezinta o parte la litigiu, acest lucru nu inseamna in sine automat ca exista o incalcare
     (Ramljak
     
     impotriva Croatiei,
     pct. 29). Anumiti factori trebuie luati in special in considerare: faptul ca membrul familiei judecatorului in cauza a luat sau nu parte la cauza respectiva, pozitia membrului in firma, dimensiunea firmei, structura sa organizatorica interna, importanta financiara a cauzei pentru firma, precum  si orice interes sau avantaj financiar potential ( si intinderea acestuia) in ceea ce il prive ste pe membrul familiei
     (Nicholas impotriva Ciprului,
     pct. 62; a se vedea, de
     asemenea
     ,Ramljak impotriva
     
     Croatiei,
     pct. 38-39).
226. Faptul ca judecatorii se cunosc in calitate de confrati, sau lucreaza in acelea si cladiri, nu este suficient, in sine, pentru a se considera ca exista indoieli justificate in mod obiectiv cu privire la impartialitatea lor
     (Steck-Risch si altii impotriva Liechtensteinului,
     pct. 48). Intr-o tara de mici dimensiuni, faptul ca un avocat indepline ste cu jumatate de norma alte atributii, de exemplu cea de judecator  si cea de avocat, nu constituie, in sine, o problema
     (ibidem,
     pct. 39; Bellizzi impotriva Maltei,
     
     pct. 57).

219. In acest sens, Curtea considera ca plangerile referitoare la impartialitatea judecatoriilor  si tribunalelor nu ar trebui sa conduca la paralizia sistemului juridic al statului. In jurisdictii de mici dimensiuni, precum Cipru sau Liechtenstein, administrarea justitiei ar putea fi afectata in mod nejustificat de aplicarea unor norme prea stricte
(A.K.impotriva Liechtensteinului,
pct. 82, Nicholas

impotriva Ciprului,
pct. 63). Avand in vedere importanta care trebuie acordata aparentelor, existenta unei situatii de natura sa ridice indoieli cu privire la impartialitate ar trebui sa fie semnalata la inceputul procedurii. In acest mod, situatia in cauza poate fi evaluata pe baza mai multor factori relevanti pentru a determina daca este necesara o recuzare
(Nicholas impotriva Ciprului,
pct. 64-66).

227. 
     In plus, limbajul utilizat de judecator poate sa fie important  si sa demonstreze ca acesta din urma nu are deta sarea necesara pe care i-o impune functia sa
     (Vardanyan si Nanushyan impotriva Armeniei,
     
     pct. 82).