Servitute de trecere, Conservare si Prescriptia dreptului la actiune
1 aprilie 2020Stabilire program de vizitare minor, Criterii de stabilire
1 aprilie 2020
Sfera actelor administrative ce pot forma obiectul exceptiei de nelegalitate
Un membru vanator care, din varii motive, nu poseda un permis de vanatoare permanent nu poate practica vanatoarea in Romania. Nu poate practica vanatoarea nici daca poseda vechiul model de permis de vanatoare, pe care nu l-a preschimbat in termenul de valabilitate al acestuia, respectiv maxim un an de la publicarea Ordinului nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vanatoare in Monitorul Oficial nr. 606 din 02.09.2009.
Prin cererea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Craiova, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, sub nr. 2173/54/2016 la data de 15 decembrie 2016, reclamantul X, in contradictoriu cu paratii M.M.A.P.- D.P.D.F.A. si A.J.V.P.S. Dolj, a formulat contestatie impotriva deciziei inregistrata sub nr. 172378 din 05.10.2016 emisa de Minister si a raspunsului primit inregistrat sub nr. 30078/ES/18.11.2016, solicitand anularea acestora cu consecinta obligarii paratelor la eliberarea documentului intitulat „Permis de vanatoare”, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca la data de 04.05.2000 a obtinut permisul de vanatoare, indeplinind conditiile prevazute de legislatia in vigoare referitoare la domeniul cinegetic. Potrivit acelorasi dispozitii legale permisul de vanatoare permanent este documentul cu valoare de licenta de vanatoare ce atesta dreptul titularului de a practica vanatoarea, fiind practic echivalentul unui atestat/diploma ce a fost obtinut prin sustinerea unui examen.
Intrucat in prezent permisul de vanatoare pe care il detine nu ii mai confera acest drept, fiind model vechi, a solicitat pe cale administrativa preschimbarea acestuia in conditiile art. 14 din Ordinul nr. 539/2009, deoarece nu s-au schimbat conditiile avute in vedere initial la acordarea acestuia.
Prin decizia inregistrata sub nr. 172378 din 05.10.2016 emisa de Minister a fost respinsa cererea AJVPS Dolj formulata in numele reclamantului privind preschimbarea permisului de vanatoare pe motiv ca nu exista un temei legal al solicitarii, intrucat la momentul aparitiei Ordinului nr. 539/2009 asociatiile de vanatoare si vanatorii uzau de documentul Permis de Vanatoare eliberat in baza Ordinului nr. 635/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind dobandirea permisului de vanatoare.
Decizia nr. 172378 din 05.10.2016 a fost contestata pe caile legale, atat de catre reclamant, cat si de AJVPS Dolj, fiind respinsa cu motivarea ca la aparitia Ordinului nr. 539/2009 permisul de vanatoare al reclamantului nu se mai afla in uz.
Potrivit dispozitiilor art. 14 din Ordinul nr. 539/2009 privind Regulamentul pentru tiparirea, inserierea, gestionarea, eliberarea si anularea permiselor de vanatoare si pentru preschimbarea permiselor de vanatoare, organizatiile vanatoresti licentiate, gestionare de fonduri cinegetice, preschimba permisul de vanatoare propriilor membri care ii detin cu permisul de vanatoare permanent, numai daca acestia indeplinesc conditiile prevazute de legislatia in vigoare referitoare la domeniul cinegetic.
Conform art. 28 alin. (2) din Legea nr. 407/2006 a vanatorii si a protectiei fondului cinegetic - Permisele de vanatoare permanente se tiparesc si se inseriaza de catre autoritatea publica centrala care raspunde de vanatoare, eliberandu-se prin asociatiile de vanatoare in limita locurilor vacante cetatenilor cu domiciliul sau rezidenta in Romania.
In aceste conditii, conform dispozitiilor legale sus enuntate, Organizatiile vanatoresti licentiate, gestionare de fonduri de vanatoare, preschimba documentul "Carnet de membru si permis de vanatoare” titularilor membri asociati care il detin cu documentul "Permis de vanatoare" al carui model este aprobat prin ordin al administratorului, daca acestia indeplinesc conditiile prevazute de legislatia in vigoare referitoare la domeniul cinegetic
Avand in vedere faptul ca reclamantul indeplineste conditiile prevazute de legislatia in vigoare referitoare la domeniul cinegetic, in sensul ca este membru al organizatiei AJVPS Dolj, a achitat la zi cotizatiile pe care le datora, nu a savarsit infractiuni de natura sa conduca la anularea permisului de vanatoare conform art. 30 din Legea nr. 407/2006, a detinut anterior un permis de vanatoare aflat in uz, permisul de vanatoare pe care il detine fiind practic echivalentul unui atestat/diploma ce nu are mentionat in cuprinsul acestuia un termen de valabilitate, iar Ordinul nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vanatoare a fost modificat substantial prin Ordinul nr. 153 din 28 ianuarie 2016, in vigoare din 10.02.2016, in privinta formalitatilor de emitere a permiselor permanente, apreciaza ca decizia Ministerului este de natura a vatama grav un drept legal recunoscut in mod permanent reclamantului.
Pentru aceste considerente, a apreciat ca solicitarea reclamantului, in sensul anularii deciziei inregistrata sub nr. 172378 din 05.10.2016 si a obligarii paratelor la preschimbarea permisului de vanatoare permanent este intemeiata, refuzul Ministerului de a-i pune la dispozitie documentul solicitat fiind nejustificat.
Reclamantul a solicitat judecarea cauzei in lipsa conform art. 411 alin. 1 pct. 2 C.p.c.
Parata A.J.V.P.S. Dolj nu a formulat intampinare in cauza.
Paratul M.M.A.P. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii formulata de reclamant, ca inadmisibila si netemeinica.
Avand in vedere ca prin O.U.G. nr. 1/2017 a intervenit transmisiunea calitatii procesuale pasive a paratului Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor catre Ministerul Apelor si Padurilor, s-a dispus conceptarea paratului Ministerul Apelor si Padurilor.
A fost incuviintata proba cu inscrisuri solicitata de reclamant prin actiune si s-a dispus emiterea unei adrese catre paratul Ministerul Apelor si Padurilor pentru a inainta toata documentatia care a stat la baza refuzului nr. 172378/05.10.2016 si catre parata A.J.V.P.S Dolj sa comunice intreaga documentatie inaintata cererii nr. 1809/30.09.2016 in vederea preschimbarii permisului de vanator al reclamantului, catre minister.
In sedinta publica din 16 iunie 2017, reclamantul X, prin aparator, a invocat exceptia de nelegalitate a dispozitiilor art. 6 alin. 1 din Anexa nr. IV la Ordinul nr. 539/2009 privind Regulamentul din 25 august 2009 pentru tiparirea, inserierea, gestionarea, eliberarea si anularea permiselor de vanatoare si pentru preschimbarea permiselor de vanatoare aflate in uz, cu raportare la dispozitiile art. 30 din Legea nr. 407/2006 cu care intra in contradictie.
Cererea a fost comunicata paratilor pentru a-si spune punctele de vedere cu privire la exceptia de nelegalitate invocata.
La data de 30 iunie 2017, paratul Ministerul Apelor si Padurilor a formulat raspuns la exceptia de nelegalitate solicitand respingerea exceptiei de nelegalitate a dispozitiilor art. 6 alin.(l) din Anexa IV la Ordinul nr.539/2009, ca inadmisibila, iar in subsidiar, ca neintemeiata.
Parata A.J.V.P.S. Dolj nu a formulat puncte de vedere cu privire la exceptia de nelegalitate invocata de reclamant.
In sedinta publica de la 30 iunie 2017 a fost pusa in discutia partii prezente exceptia invocata de paratul Ministerul Apelor si Padurilor.
Considerentele asupra exceptiei de inadmisibilitate al exceptiei de nelegalitate .
Reclamantul a supus controlului de legalitate al instantei de contencios administrativ refuzul paratului Ministerul Apelor si Padurilor de a-i preschimba permisul de vanatoare, considerand refuzul ca fiind nejustificat.
Reclamantul a contestat decizia inregistrata sub nr. 172378 din 05.10.2016 emisa de Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor - Directia Paduri si Dezvoltare Forestiera si raspunsul primit inregistrat sub nr. 30078/ES/18.11.2016 emis de Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, solicitand anularea acestora cu consecinta obligarii paratelor la eliberarea documentului intitulat „Permis de vanatoare”, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.
Refuzul preschimbarii permisului de vanatoare a fost motivat de faptul ca nu exista un temei legal al solicitarii, permisul de vanatoare nu mai este in uz, la momentul aparitiei Ordinului nr. 539/2009 asociatiile de vanatoare si vanatorii uzand de documentul Permis de Vanatoare eliberat in baza Ordinului nr. 635/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind dobandirea permisului de vanatoare. Au fost mentionate si dispozitiile art. 6 alin. (1) din Anexa nr. IV la ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vanatoare, cu modificarile si completarile ulterioare, cu concluzia ca A.J.P.S. Dolj nu are temei legal pentru a preschimba documentul „Carnet de membru si Permis de vanatoare”, document care nu se mai afla in uz.
La data de 16 iunie 2017 reclamantul a invocat exceptia de nelegalitate a dispozitiilor art. 6 alin. 1 din Anexa nr. IV la Ordinul nr. 539/2009 privind Regulamentul din 25 august 2009 pentru tiparirea, inserierea, gestionarea, eliberarea si anularea permiselor de vanatoare si pentru preschimbarea permiselor de vanatoare aflate in uz, cu raportare la dispozitiile art. 30 din Legea nr. 407/2006.
Ordinul nr. 539/25.08.2009, publicat in Monitorul Oficial nr. 606 din data 02.09.2009, a fost emis de Ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, in baza prevederilor art. 6 alin. (1) lit. r) si alin. (4), ale art. 28 si art. 56 alin. (1) din Legea vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
Asa cum rezulta din preambulul ordinului, la baza acestuia a stat avizul Consiliului National de Vanatoare in conformitate cu prevederile art. 56 din Legea vanatorii si protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006 cu modificarile si completarile ulterioare.
Prin Ordinul nr. 539/25.08.2009 s-a aprobat Regulamentul pentru obtinerea permiselor de vanatoare, prevazut in anexa nr. 1 (art. 1), s-a aprobat continutul si modelul permisului de vanatoare permanent, prevazute in anexa nr. II (art. 2 alin. 1), s-a aprobat continutul si modelul permisului de vanatoare temporar, prevazut in anexa nr. III (art. 2 alin 2). De asemenea, s-a aprobat Regulamentul pentru tiparirea, inserierea, gestionarea, eliberarea si anularea permiselor de vanatoare si pentru preschimbarea permiselor de vanatoare aflate in uz, prevazut in anexa nr. IV (art. 3), regulament la care face trimitere reclamantul in sustinerea exceptiei de nelegalitate a textului art. 6 alin. 1.
Dispozitiile art. 6 alin. 1 din Anexa IV la Ordinul nr. 539/2009 vizeaza ipotezele in care se procedeaza la eliberarea permiselor de vanatoare permanente (preschimbarea permiselor aflate in uz, dobandirea calitatii de vanator, situatia pierderii sau deteriorarii).
Dispozitiile art. 30 din Legea nr. 407/2006 vizeaza ipoteza anularii permisului pentru savarsirea unei fapte de natura penala, situatie care nu are incidenta in cauza, avand in vedere ca reclamantul precizeaza ca motivul respingerii solicitarii de preschimbare a permisului a fost acela ca permisul sau nu se mai afla in uz.
Nu se poate face analogie intre ipoteza reglementata de art. 30, care are drept premisa conditia existentei unui posesor de permis de vanatoare valabil si ipoteza care se circumscrie situatiei reclamantului, aceea de detinator a unui document care nu se mai afla in uz. Consecintele generate sunt diferite: in cazul neindeplinirii obligatiei de preschimbare a documentului efectul este unul temporar, pierderea dreptului de practicare a vanatorii pana la intrarea in posesia unui document valabil, pe cand in cazul anularii permisului pentru savarsirea unei infractiuni, pierderea dreptului de practicare a vanatorii este definitiv.
Ordinul nr. 539/2009 este un act administrativ cu caracter normativ, in sensul art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, fiind emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii, contine reglementari cu aplicabilitate generala si repetata, asupra unei categorii de persoane, subiectii de drept nefiind determinati.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004, republicata, „Exceptia de nelegalitate: (1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate. (2) Instanta investita cu fondul litigiului si in fata careia a fost invocata exceptia de nelegalitate, constatand ca de actul administrativ cu caracter individual depinde solutionarea litigiului pe fond, este competenta sa se pronunte asupra exceptiei, fie printr-o incheiere interlocutorie, fie prin hotararea pe care o va pronunta in cauza. In situatia in care instanta se pronunta asupra exceptiei de nelegalitate prin incheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacata odata cu fondul. (3) In cazul in care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanta in fata careia a fost invocata exceptia de nelegalitate va solutiona cauza, fara a tine seama de actul a carui nelegalitate a fost constatata. (4) Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al exceptiei de nelegalitate. Controlul judecatoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercita de catre instanta de contencios administrativ in cadrul actiunii in anulare, in conditiile prevazute de prezenta lege.”
In speta, nu s-a contestat de catre reclamant caracterul de act normativ al Ordinului nr. 539/2009, ci reclamantul a sustinut ca jurisprudenta constanta a I.C.C.J., Sectia de Contenccios Administrativ si Fiscal este in sensul ca actul administrativ normativ poate forma obiectul exceptiei de nelegalitate.
De altfel, caracterul de act administrativ normativ al Ordinului nr. 539/2009 a fost retinut chiar de catre I.C.C.J., Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, in decizia nr. 1400/2012 de la 15.03.2012, prin s-a respins actiunea avand ca obiect anularea chiar a Ordinului nr. 539/2009 formulata de reclamanta A.G.V.P.S.R., ca nefondata.
In Decizia nr. 646/11.11.2015 publicata in Monitorul Oficial Nr. 32 din 15 ianuarie 2015, Curtea Constitutionala a retinut ca „17. Din examinarea cadrului legal in materia contenciosului administrativ, Curtea a observat ca, in functie de intinderea efectelor juridice pe care le produc, actele administrative se clasifica in acte administrative cu caracter normativ si acte administrative cu caracter individual. Actele administrative cu caracter normativ contin reglementari cu caracter general, impersonale, care produc efecte "erga omnes", iar actele administrative cu caracter individual produc efecte, de regula, fata de o persoana, sau uneori fata de mai multe persoane, nominalizate expres in cuprinsul acestor acte. 18. In ceea ce priveste invocarea prevederilor constitutionale care consacra accesul liber la justitie, Curtea a retinut ca, astfel cum reiese din continutul normativ al dispozitiilor de lege criticate, actele administrative cu caracter normativ sunt supuse controlului judecatoresc direct la instanta de contencios administrativ, pe calea actiunii in anulare, care, potrivit prevederilor art. 11 alin. (4) teza finala din Legea nr. 554/2004, poate fi promovata oricand. 19. Curtea a amintit ca prin Decizia nr. 267 din 7 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014, a statuat ca, "in noua conceptie a Legii nr. 76/2012, se face o distinctie intre actele administrative cu caracter individual si cele cu caracter normativ". De asemenea, Curtea a retinut ca, "in privinta actelor administrative cu caracter normativ, controlul judecatoresc se declanseaza numai pe calea actiunii directe de anulare intemeiate pe Legea nr. 554/2004, competenta de solutionare apartinand sectiilor de contencios administrativ de la nivelul tribunalului, curtii de apel sau instantei supreme. Datorita efectelor lor juridice normative, aceste categorii de acte beneficiaza de un regim juridic diferit sub aspectul controlului de legalitate". 22. Astfel, tocmai in considerarea caracterului important al actelor administrative cu caracter normativ, legiuitorul, dand eficienta prevederilor constitutionale ale art. 126 alin. (2), a atribuit competenta materiala pentru solutionarea acestor cereri in anulare, care pot fi promovate oricand, instantei de contencios administrativ, respectiv Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectiilor de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel si tribunalelor administrativ-fiscale, asa incat accesul liber la justitie este garantat. (...) 25. Prin excluderea actelor administrative cu caracter normativ din sfera de control, pe calea exceptiei de nelegalitate se urmareste un scop legitim, respectiv asigurarea securitatii raporturilor juridice si respectarea competentei instantelor specializate. 26. De asemenea, admiterea actiunii in anulare a unui act administrativ cu caracter normativ produce efecte juridice "erga omnes", spre deosebire de exceptia de nelegalitate care produce efecte "inter partes". Astfel, admiterea unei exceptii de nelegalitate produce efecte doar intre partile litigiului, actul administrativ producandu-si in continuare efectele fata de terti, pe cand admiterea unei actiuni in anulare a unui act administrativ cu caracter normativ produce efecte "erga omnes", profitand tuturor subiectelor de drept.”
Intr-adevar, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, s-a pronuntat in mod repetat in sensul admisibilitatii exceptiei de nelegalitate a actului administrativ cu caracter normativ, atat anterior, cat si ulterior modificarii Legii nr. 554/2004 prin Legea nr. 262/2007.
Insa, in noul context legislativ, creat prin punerea in aplicare a noului Cod de procedura civila, nu se mai pune problema unui drept de apreciere al judecatorului in ceea ce priveste admisibilitatea exceptiei de nelegalitate a actului administrativ cu caracter normativ, pentru ca art. 4 alin. 4 din Legea nr. 554/2004, asa cum a fost modificat prin art. 54 pct. 1 din Legea nr. 76/2012, prevede expres ca actul administrativ cu caracter normativ nu poate forma obiect al exceptiei de nelegalitate, controlul asupra lui fiind exercitat doar pe calea actiunii in anulare.
In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2017 a fost publicata Decizia nr. 36/07.11.2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizia in care a retinut urmatoarele: „59. Curtea Constitutionala a statuat ca respectivele dispozitii sunt constitutionale, fiind posibila invocarea exceptiei de nelegalitate chiar direct in recurs, precizandu-se ca, dupa modificarea Legii nr. 554/2004 prin Legea nr. 76/2012, instantele de drept comun pot solutiona exceptia de nelegalitate, insa numai pentru actele administrative cu caracter individual, nu si pentru actele administrative cu caracter normativ, care, potrivit alin. (4) al art. 4 din Legea nr. 554/2004, pot fi verificate sub aspectul legalitatii doar de catre instanta de contencios administrativ in cadrul actiunii in anulare, in conditiile prevazute de Legea nr. 554/2004.”
In raport de cele aratate, Curtea va respinge exceptia de nelegalitate a dispozitiilor art. 6 alin. 1 din Anexa nr. IV la Ordinul nr. 539/2009, invocata de reclamant.
Cu privire la fondul cauzei, Curtea retine ca potrivit art. 27 alin. 5 din Legea nr. 407/2006 - Legea vanatorii si a protectiei fondului cinegetic, „(5) Regulamentul pentru preschimbarea permiselor de vanatoare aflate in uz si pentru obtinerea permiselor de vanatoare in conditiile prezentei legi se aproba prin ordin al administratorului.”
Potrivit art. 2 alin. 2, 3 si 4 din Ordinul nr. 539/2009 Anexa nr. IV din Regulamentul pentru tiparirea, inserierea, gestionarea, eliberarea si anularea permiselor de vanatoare si pentru preschimbarea permiselor de vanatoare aflate in uz, „(2) Tiparirea permiselor de vanatoare permanente se face la solicitarea organizatiilor vanatoresti, care gestioneaza fonduri cinegetice in Romania, pe baza comunicarii autoritatii publice centrale care raspunde de vanatoare. (3) Solicitarea prevazuta la alin. (2), care va contine toate datele si informatiile ce trebuie inscrise in permisele de vanatoare, se depune la autoritatea publica centrala care raspunde de vanatoare impreuna cu documentele care atesta dreptul titularilor de a obtine sau preschimba permise de vanatoare. (4) Comunicarea prevazuta la alin. (2) se emite dupa verificarea documentelor privind temeinicia solicitarii.”
Potrivit art. 6 alin. 1 din Anexa nr. IV la Ordinul nr. 539/2009 „Eliberarea permiselor de vanatoare permanente se realizeaza de catre organizatiile vanatoresti abilitate ca urmare a preschimbarii permiselor de vanatoare aflate in uz, a dobandirii de catre propriii membri a calitatii de vanator si in situatiile in care permisul de vanatoare este pierdut sau deteriorat.”
Potrivit art. 15 din Anexa nr. IV la Ordinul nr. 539/2009 „(1) Preschimbarea permisului de vanatoare aflat in uz cu permisul de vanatoare permanent se efectueaza in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament. (2) Dupa expirarea termenului prevazut la alin. (1), posesorii permisului de vanatoare aflat in uz pierd dreptul de a practica vanatoarea pana la preschimbarea acestuia in conditiile prezentului regulament.”
Motivul respingerii solicitarii de preschimbare a permisului a fost acela ca permisul reclamantului nu se mai afla in uz la data intrarii in vigoare a Ordinului nr. 539/2009, situatie generata de nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (4) A.1 din Anexa nr. 2 la Ordinul 1125/2005 privind aprobarea modelului de permis de vanatoare si a Regulamentului privind tiparirea, gestionarea, distribuirea, eliberarea si anularea permisului de vanatoare.
Ordinul nr. 1125 din 25 octombrie 2005 privind aprobarea modelului de permis de vanatoare si a Regulamentului privind tiparirea, gestionarea, distribuirea, eliberarea si anularea permisului de vanatoare a fost publicat in M.Of. nr. 1.005 din 14 noiembrie 2005 si a fost abrogat de Ordinul nr. 539/25.08.2009, publicat in M.Of. nr. 606 din data 02.09.2009.
Prin Ordinul nr. 1125/2005 a fost stabilit formularul documentului „permis de vanatoare”, modul de eliberare si modalitatea de preschimbare a documentului detinut anterior „Carnet de membru si permis de vanatoare” in doua documente distincte „carnet de membru" si „permis de vanatoare".
Potrivit dispozitiilor art. 6 alin. (4) A.1 din Anexa nr. 2 la Ordinul 1125/2005 „A. Eliberarea documentului „Permis de vanatoare” ca urmare a preschimbarii: 1. Organizatiile vanatoresti licentiate, gestionare de fonduri de vanatoare, preschimba documentul „Carnet de membru si permis de vanatoare” titularilor membri asociati care il detin cu documentul „Permis de vanatoare” al carui model este aprobat prin prezentul ordin, in termen de cel mult 6 luni de la expirarea termenului prevazut la art. 2 alin. (2), numai daca acestia indeplinesc conditiile prevazute de legislatia in vigoare referitoare la domeniul cinegetic si la regimul armelor si al munitiilor.”
Parata Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Dolj nu a formulat niciun fel de aparari in cauza, iar din actele pe care le-a comunicat la cererea instantei, rezulta ca inscrisul „Carnet de membru si permis de vanatoare” a fost vizat pana in anul 2005 (fila 54 dosar), deci la momentul aparitiei Ordinului nr. 539/2009 actul nu mai era in uz.
Chiar si daca ar fi fost in uz la aparitia Ordinului nr. 539/2009, dupa cum eronat sustine reclamantul, acesta nu a solicitat preschimbarea actului nici in termenul prevazut de acest ordin, valabilitatea permiselor de vanatoare model vechi expirand la 02.09.2010.
Potrivit dispozitiilor legale in vigoare, permisul de vanatoare permanent atesta dreptul titularului de a practica vanatoarea in conditiile legii. Per a contrario, se subintelege ca un membru vanator care, din varii motive, nu poseda un permis de vanatoare permanent nu poate practica vanatoarea in Romania. Nu poate practica vanatoarea nici daca poseda vechiul model de permis de vanatoare, pe care nu l-a preschimbat in termenul de valabilitate al acestuia, respectiv maxim un an de la publicarea Ordinului nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vanatoare in Monitorul Oficial nr. 606 din 02.09.2009.
Nesolutionarea cererii in sensul dorit de reclamant este consecinta directa a pasivitatii sale, care nu a inteles sa solicite preschimbarea permisului de vanatoare in termenele prevazute de actele normative care reglementeaza emiterea si preschimbarea acestora.
Curtea constata ca aspectele invocate de reclamant in cererea de chemare in judecata nu pot fi primite intrucat se fundamenteaza pe o interpretare eronata a prevederilor legale.
Pe calea contenciosului administrativ pot fi anulate actele administrative atacate doar daca se dovedeste cu certitudine incalcarea dispozitiilor legale in vigoare ce au servit ca temei al emiterii acestora, ceea ce in cauza nu s-a realizat.
Intrucat inscrisul „Carnet de membru si permis de vanatoare” nu se mai afla in uz la momentul cererii de preschimbare, in mod legal paratul Ministerul Apelor si Padurilor, dupa verificarea documentelor privind temeinicia solicitarii, a constatat ca nu mai poate fi preschimbat, inscrisurile a caror anulare se solicita fiind legale si temeinice.
In cauza nu poate fi retinut un refuz nejustificat de solutionare a cererii, astfel cum este acesta definit de art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 554/2004, ca exprimare explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea reclamantului, intrucat, prin actul emis i s-a raspuns in modalitatea legala, in functie de verificarile efectuate. Prin urmare, nu orice refuz poate fi considerat nejustificat, ci numai cel emis cu exces de putere, adica ilegal in mod subiectiv, prin raportare la drepturile si libertatile cetatenilor.
Faptul ca cererea reclamantului nu a fost solutionata in modalitatea pretinsa de acesta nu reprezinta un refuz nejustificat in sensul Legii nr. 554/2004, raspunsul neputand fi conditionat de solutionarea favorabila a cererii reclamantului.
Pentru aceste considerente, sustinerile reclamantului sunt retinute a fi neintemeiate, astfel incat Curtea, in temeiul art. 8 si art. 18 din Legea nr. 554/2004, a respins actiunea in
anulare ca nefondata.
(Sentinta nr. 409/07 iulie 2017 - Curtea de Apel Craiova, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, rezumat judecator Liliana Madalina Duna)