Viol, Formularea plangerii in cazul persoanei cu capacitate restransa de exercitiu cu incuviintarea persoanei prevazute de lege
28 martie 2020Schimbarea procedurii de predare intr-un stat UE cu procedura de recunoastere in Romania a sentintei de condamnare
28 martie 2020
Sechestru asigurator- desfiintarea masurilor asiguratorii
Cuprins pe materii:
Drept procesual penal. Partea speciala. Sechestru asigurator
Indice alfabetic:
Drept procesual penal
Temei de drept: C.proc.pen.,
art. 249, 250
- Se poate obtine desfiintarea masurilor asiguratorii, la cerere, daca exista una dintre urmatoarele situatii: debitorul da o garantie reala sau personala indestulatoare; face depunerea cu afectatiune speciala; plateste creanta, inclusiv accesoriile; cererea principala, in temeiul careia a fost incuviintata masura asiguratorie, a fost anulata, respinsa sau perimata prin hotarare definitiva ori daca cel care a facut-o a renuntat la judecarea acesteia.
- In situatia in care inculpatul este in masura sa dovedeasca faptul ca partea civila ii datora partii responsabile civilmente o suma de bani mai mare decat cea cu care A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice s-a constituit parte civila in cauza impotriva inculpatului si a partii responsabile civilmente (exceptand accesoriile), chiar daca inculpatul nu a efectuat plati voluntare in contul obligatiilor fiscale stabilite prin decizie de impunere si ca nu a fost inca pronuntata o hotarare definitiva privind fapta pentru care inculpatul a fost trimis in judecata nu justifica ignorarea imprejurarii compensarii datoriilor reciproce, cu efect asupra stabilirii catimii si intinderii prejudiciului reclamat prin actiunea civila ce face obiectul prezentului dosar.
-
In raport de aceasta imprejurare, mentinerea dispozitiei de instituire a masurilor asiguratorii in configuratia juridica stabilita initial nu ar raspunde cerintei legalitatii, masura asiguratorie ar fi excesiva si ar reprezenta o ingerinta nepermisa, dincolo de ceea ce este necesar pentru garantarea platii despagubirilor civile si a cheltuielilor judiciare, astfel ca se impune ridicarea masurii sechestrului asigurator, fiind indeplinite conditiile prevazute de normele procesual civile pentru a se obtine ridicarea masurilor asiguratorii.
Curtea de Apel Iasi - Sectia penala si pentru cauze cu minori, Decizia penala nr.
Prin incheierea penala pronuntata in data de 10.09.2019, Tribunalul Iasi a dispus urmatoarele:
„Admite cererea formulata de inculpatul BI de ridicare a sechestrului asigurator dispus prin incheierea pronuntata de judecatorul de camera preliminara in data de 08.06.2018 in dosarul nr. 1761/99/2018/a1.1 al Tribunalului Iasi.
Dispune ridicarea sechestrului asigurator dispus prin incheierea pronuntata de judecatorul de camera preliminara in data de 08.06.2018 asupra bunurilor mobile si imobile ce apartin inculpatului BI pana la concurenta valorii probabile de 72.021,87 lei (16.602,41 euro), respectiv :
- asupra imobilului situat in Iasi, B-ul DC, nr. x, bloc y, sc. z, jud. Iasi - dobandit de inculpat in baza actului de vanzare-cumparare din 26.01.2007;
- asupra autoturismului marca KC , serie sasiu xxxxyyyyyzzzz, serie motor 0000;
- asupra autoturismului marca FF, serie sasiu xxxxyyyyzzzz, serie motor 0000, cap. cil. 1560;
- asupra autoturismului marca KC, serie sasiu xxxxyyyyzzzz ,serie motor 0000, CAP.CIL.1991.
O copie de pe prezenta incheiere se comunica partii civile A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi si la O.C.P.I. Iasi.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut in esenta urmatoarele:
„Prin rechizitoriul din data de 16.03.2018 intocmit in dosarul nr. 438/P/2016 al Parchetului de pe langa Tribunalul Iasi - inregistrat la data de 21.03.2018 pe rolul Tribunalului Iasi , sub nr. de mai sus - s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului BI pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, prevazuta de art. 9 alin.1 lit. b din Legea nr.241/2005 , cu aplicarea art.35 alin. 1 Cod penal si art.5 alin.1 Cod Penal.
In esenta, actul de sesizare a instantei retine ca inculpatul BI, in calitate de administrator de fapt si de drept al S.C. „A 2004” S.R.L, in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale, in intervalul 14.01.2011 - 14.11.2013, a omis inregistrarea unui numar de 48 de facturi fiscale de vanzare in valoare totala de 330.769,78 lei, inclusiv TVA, (48 acte materiale) in evidenta contabila (in registrele jurnale de vanzari si balantele lunare de verificare din lunile in care au fost emise, care trebuiau intocmite pentru perioada ianuarie 2011 - noiembrie 2013) si declararea acestora la unitatea fiscala (in declaratiile D394, D300 si D100 aferente lunilor in care au fost emise), micsorand , astfel , in mod ilegal, obligatiile de plata la bugetul de stat privind TVA-ul si impozitul pe venitul microintreprinderilor, cu consecinta prejudicierii bugetului de stat cu suma de 72.021,87 lei (16.602,41 euro), din care 64.019,87 lei reprezinta taxa pe valoare adaugata , iar diferenta de 8002 lei reprezinta impozit pe venitul microintreprinderilor.
La data de 09.08.2019 inculpatul BI a formulat o cerere de schimbare a masurilor asiguratorii dispuse prin incheierea pronuntata de judecatorul de camera preliminara in data de 08.06.2018 in dosarul nr. 1761/99/2018/a1.1 al Tribunalului Iasi, in sensul instituirii de masuri asiguratorii pentru decizia civila nr. 2639/2011 a Tribunalului Iasi.
In motivarea cererii inculpatul a aratat ca prin decizia civila mentionata s-a dispus returnarea sumei de 88.000 lei, ce depaseste cuantumul prejudiciului calculat in cauza de fata, iar A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi datoreaza de 8 ani aceasta suma societatii SC „A 2004” SRL.
Inculpatul a sustinut ca nu a incasat nici un salariu de 8 ani de zile din cauza comportamentului angajatilor A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi, ca masurile asiguratorii reprezinta abuzuri ale acestor angajati, care au trimis documente catre banci pentru blocarea conturilor, ca nu este asigurat medical de 8 ani de zile.
BI a sustinut ca suma blocata este exact suma prejudiciului calculat in dosar, rezultand o dubla masura asiguratorie pentru exact acelasi prejudiciu, scopul acestui demers fiind acela ca inculpatul sa nu aiba acces la o eventuala suma returnata din taxe auto, pentru a-si angaja avocat.
BI a mai aratat ca societatea S.C. „A 2004” S.R.L. are dreptul la deducerea TVA-ului pentru cheltuielile de productie, astfel ca prejudicial este unul imaginar, ca s-a imbolnavit din cauza presiunii A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi, ca bunurile supuse masurilor asiguratorii nu au nicio legatura cu activitatea firmei, ca nu a reusit sa-si recupereze masina firmei tot din cauza A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi
Prin incheierea de sedinta din data de 09.08.2018 cererea inculpatului a fost calificata ca cerere de ridicare a sechestrului asigurator.
La data de 25.09.2018 inculpatul a depus la dosar precizari cu privire la demersurile A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi in legatura cu societatea SC „A 2004” SRL si a atasat la dosar inscrisuri, in copie: decizia civila nr. 1811/16.12.2015 pronuntata de Tribunalul Iasi, sentinta civila nr. 93/2017 pronuntata de Tribunalul Iasi, decizia civila nr. 412/2017 pronuntata de Curtea de Apel Iasi, decizia civila nr. 195/2018 pronuntata de Curtea de Apel Iasi, inscrisuri medicale.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin incheierea pronuntata de judecatorul de camera preliminara in data de 08.06.2018 s-a dispus luarea masurii sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ce apartin inculpatului BI pana la concurenta valorii probabile de 72.021,87 lei (16.602,41 euro), respectiv asupra bunurilor mentionate anterior.
Inculpatul a solicitat, in esenta, schimbarea masurilor asiguratorii dispuse prin incheierea pronuntata de judecatorul de camera preliminara in data de 08.06.2018, in sensul instituirii de masuri asiguratorii asupra sumei pe care A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi o datoreaza societatii S.C. „A 2004” S.R.L., ca urmare a deciziei civile nr. 2639/17.10.2011 pronuntata de Tribunalul Iasi.
Ca urmare, inculpatul solicita de fapt ridicarea sechestrului asigurator dispus asupra bunurilor mobile si imobile ce-i apartin si instituirea unei noi masuri asiguratorii, respectiv poprirea asupra sumelor pe care A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi le-ar datora societatii S.C. „A 2004” S.R.L., parte responsabila civilmente in prezenta cauza.
Cu privire la luarea masurii asiguratorii a popririi ar fi aplicabile in cauza prevederile art. 254 alin. 1 Cod de procedura penala (sumele de bani datorate cu orice titlu suspectului ori inculpatului sau partii responsabile civilmente de catre o a treia persoana ori de catre cel pagubit sunt poprite in mainile acestora, in limitele prevazute de lege, de la data primirii ordonantei sau a incheierii prin care se infiinteaza sechestrul), insa mai intai instanta va analiza daca poate dispune ridicarea sau inlocuirea sechestrului asigurator dispus in dosar prin incheierea pronuntata de judecatorul de camera preliminara in data de 08.06.2018.
Cu privire la acest aspect, desi dispozitiilor procesual penale referitoare la masurile asiguratorii luate pe parcursul procesului penal nu confera un remediu procesual pentru a se formula o cerere de ridicare a sechestrului asigurator, fie organului judiciar care a dispus masura, fie unei instante de judecata, in practica instantele de judecata considera admisibile astfel de cereri, avand in vedere deciziile pronuntate de Curtea Constitutionala cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. 250 din Codul de procedura penala.
Astfel, in considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 250 din Codul de procedura penala, publicata in Monitorul Oficial nr. 155 din 01.03.2016 (prin care s-a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata si s-a constatat ca dispozitiile art. 250 alin.(1) - (5) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate), se arata ca:
- Cat priveste dispozitiile art.250 alin.(1) - (5) din Codul de procedura penala, Curtea observa ca s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii acestora, din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 20 din 19 ianuarie 2016, nepublicata in Monitorul Oficial al Romaniei la data redactarii prezentei decizii, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate avand ca obiect dispozitiile precitate, retinand, in paragrafele 33 - 39 ale deciziei, ca normele procesual penale in materia masurilor asiguratorii infiintate de organele penale - cu privire la cazul particular al desfiintarii (ridicarii/incetarii) masurilor asiguratorii - se completeaza cu dispozitiile procesual civile, in temeiul art. 2 alin.(2) din Codul de procedura civila, dispozitiile procesual civile constituind izvor de drept procesual penal in masura in care Codul de procedura penala nu cuprinde dispozitii contrare.
- Astfel, Curtea a constatat ca normele procesual civile, spre deosebire de normele procesual penale in materia masurilor asiguratorii, reglementeaza atat desfiintarea de drept a sechestrului asigurator [art. 955 din Codul de procedura civila, in caz de nedepunere a cautiunii in ipotezele reglementate de art. 953 alin.(1) si (3) din acelasi cod], cat si institutia ridicarii sechestrului asigurator - art. 957 alin.(1) din Codul de procedura civila. Asadar, potrivit art. 957 alin.(1) din Codul de procedura civila, „daca debitorul va da, in toate cazurile, o garantie indestulatoare, instanta va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurator.” In aceste conditii, Curtea a retinut ca legea procesual civila reglementeaza pentru debitor un remediu eficient pentru ridicarea masurii sechestrului asigurator, si anume in cazul in care da o garantie - reala sau personala - indestulatoare. Asa incat, daca se va constitui la dispozitia creditorului o asemenea garantie, debitorul este indreptatit sa formuleze o cerere prin care sa solicite ridicarea sechestrului, astfel incat bunurile sale vor fi scoase de sub masura indisponibilizarii. Cat priveste poprirea asiguratorie, potrivit art. 971 alin.(1) din Codul de procedura civila, solutionarea cererii, executarea masurii, desfiintarea si ridicarea popririi asiguratorii se vor efectua potrivit dispozitiilor art. 954 - 959 din acelasi cod, care se aplica in mod corespunzator, asa incat conditiile infiintarii popririi asiguratorii, ca si cele privind ridicarea acesteia sunt cele prevazute la sechestrul asigurator, anterior mentionate.
- Curtea a constatat, totodata, ca normele procesual civile reglementeaza si un alt mijloc legal prin care debitorul sau tertul garant poate obtine desfiintarea masurilor asiguratorii, impiedicand valorificarea bunurilor la care acestea se refera, si anume „depunerea cu afectatiune speciala”. Potrivit art. 721 alin.(1) din Codul de procedura civila, „Pana la adjudecarea bunurilor scoase la vanzare silita, debitorul sau tertul garant poate obtine desfiintarea masurilor asiguratorii ori de executare, consemnand la unitatea prevazuta de lege, la dispozitia executorului judecatoresc, intreaga valoare a creantei, cu toate accesoriile si cheltuielile de executare, si depunand dovada de consemnare la executorul judecatoresc.” Asadar, prin efectuarea depunerii cu afectatiune speciala, masurile asiguratorii instituite inceteaza.
- De asemenea, Codul de procedura civila reglementeaza, in cuprinsul art. 751, situatiile in care debitorul are posibilitatea fie de a opri executarea silita prin impiedicarea aplicarii sechestrului, fie de a obtine ridicarea sechestrului in cazul in care a fost deja instituit. Cele doua cazuri de impiedicare/ridicare a sechestrului prevazute de art. 751 din Codul de procedura civila sunt urmatoarele: a) debitorul plateste creanta, inclusiv accesoriile si cheltuielile de executare, in mainile creditorului sau reprezentantului sau avand procura speciala; b) debitorul face depunerea cu afectatiunea speciala prevazuta la art. 721 alin.(1) si preda executorului recipisa de consemnare.
- Similar, in cazul popririi, art. 784 alin.(6) din Codul de procedura civila reglementeaza situatia in care masura indisponibilizarii sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite poate inceta, respectiv in cazul in care debitorul consemneaza, cu afectatiune speciala, toate sumele pentru acoperirea carora a fost infiintata poprirea, la dispozitia executorului judecatoresc, in conditiile prevazute la art. 721. In acest caz, debitorul va inmana recipisa de consemnare executorului judecatoresc, care il va instiinta de indata pe tertul poprit, care devine astfel obligat sa deblocheze conturile debitorului sau bunurile mobile incorporale ale acestuia. Practic, pentru ca debitorul sa evite o paguba in patrimoniul sau, legiuitorul i-a recunoscut posibilitatea de a consemna cu afectatiune speciala intreaga valoare a creantei la dispozitia executorului, inmanandu-i acestuia dovada consemnarii.
- Asadar, avand in vedere ca normele procesual civile precitate reglementeaza cu privire la desfiintarea masurilor asiguratorii, la cerere, in ipotezele in care debitorul da o garantie - reala sau personala indestulatoare, face depunerea cu afectatiune speciala ori plateste creanta, inclusiv accesoriile, Curtea a constatat ca, in masura in care se face aplicarea acestora in materie penala, suspectul/inculpatul, fata de care s-a dispus instituirea unei masuri asiguratorii, poate solicita, pe parcursul procesului penal, desfiintarea (ridicarea/incetarea) respectivei masuri, dreptul de acces la justitie si dreptul la aparare fiind astfel garantate.
Raportat la considerentele Deciziei nr. 28/2016 a Curtii Constitutionale si ale Decizie nr. 20/2016 a Curtii Constitutionale (din 19 ianuarie 2016 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 249 alin.(8) si art. 250 din Codul de procedura penala, publicata in Monitorul Oficial nr. 269 din 08.04.2016), instanta retine ca cererea de ridicare a sechestrului asigurator este admisibila, urmand a fi analizata pe fond, iar pentru analiza temeiniciei cererii se vor avea in vedere dispozitiile art. 2 alin.(2) din Codul de procedura civila, art. 957 din Codul de procedura civila, precum si dispozitiile art. 721 alin.(1) din Codul de procedura civila si ale art. 751 din Codul de procedura civila.
Astfel, potrivit art. 957 alin.(1) din Codul de procedura civila daca debitorul va da, in toate cazurile, o garantie indestulatoare, instanta va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurator; potrivit art. 957 alin.(2) din Codul de procedura civila, in cazul in care cererea principala, in temeiul careia a fost incuviintata masura asiguratorie, a fost anulata, respinsa sau perimata prin hotarare definitiva ori daca cel care a facut-o a renuntat la judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea masurii de catre instanta care a incuviintat-o.
Art. 721 din Codul de procedura civila arata ca: (1) Pana la adjudecarea bunurilor scoase la vanzare silita, debitorul sau tertul garant poate obtine desfiintarea masurilor asiguratorii ori de executare, consemnand la unitatea prevazuta de lege, la dispozitia executorului judecatoresc, intreaga valoare a creantei, cu toate accesoriile si cheltuielile de executare, si depunand dovada de consemnare la executorul judecatoresc.
Art. 751 din Codul de procedura civila prevede:
(1) Debitorul va putea impiedica aplicarea sechestrului sau, dupa caz, va putea obtine ridicarea lui numai daca:
- plateste creanta, inclusiv accesoriile si cheltuielile de executare, in mainile creditorului sau reprezentantului sau avand procura speciala. Dispozitiile art. 703 sunt aplicabile;
- face depunerea cu afectatiunea speciala prevazuta la art. 721 alin. (1) si preda executorului recipisa de consemnare. In acest caz, executorul judecatoresc va elibera debitorului o dovada de primire a recipisei, va incheia un proces-verbal in care va face aceasta constatare si, daca debitorul nu a facut si contestatie in conditiile alin. (2), va opri urmarirea sau, dupa caz, va dispune ridicarea sechestrului. In caz contrar, daca debitorul a facut contestatie, executorul va depune de indata procesul-verbal constatator odata cu recipisa, la instanta de executare, care se va pronunta de urgenta, potrivit dispozitiilor art. 717.
Sintetizand normele procesual civile enuntate, instanta retine ca se poate obtine desfiintarea masurilor asiguratorii, la cerere, daca exista una dintre urmatoarele situatii: debitorul da o garantie - reala sau personala indestulatoare; face depunerea cu afectatiune speciala; plateste creanta, inclusiv accesoriile; cererea principala, in temeiul careia a fost incuviintata masura asiguratorie, a fost anulata, respinsa sau perimata prin hotarare definitiva ori daca cel care a facut-o a renuntat la judecarea acesteia.
In prezenta cauza sechestrul asigurator a fost dispus asupra bunurilor mobile si imobile ce apartin inculpatului BI (un imobil si trei autoturisme) pana la concurenta valorii probabile a prejudiciului de 72.021,87 lei (16.602,41 euro).
Din inscrisurile depuse la dosar de catre inculpatul BI, instanta retine ca partea civila A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi a trimis adresa si unitatii bancare ING Bank SA pentru a infiinta poprirea asupra disponibilitatilor banesti ale inculpatului, desi prin incheierea pronuntata de judecatorul de camera preliminara in data de 08.06.2018 nu s-a instituit masura asiguratorie a popririi (adresa nr. 3372/23.07.2018).
Partea civila A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 86.525 lei, reprezentand TVA si impozit pe profit, la care se adauga dobanda legala calculata potrivit Codului de procedura fiscala si a solicitat introducerea in cauza in calitate de parte responsabila civilmente a SC „A 2004” SRL, astfel cum rezulta din adresa nr. 104651/06.03.2018.
Prin adresa nr. 91932/06.08.2019 A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi a comunicat, referitor la dosarul fiscal de executare nr. 3829/2010 al A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi - Administratia Judeteana a Finantelor Publice Iasi, faptul ca prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi, in anul 2011, SC „A 2004” SRL a solicitat anularea actelor de executare silita emise de catre Administratia Judeteana a Finantelor Publice Iasi in cadrul dosarului de executare nr. 3829/2010 si intoarcerea executarii silite prin restituirea sumelor incasate prin executarea silita.
Prin decizia civila nr. 2639/17.10.2011 pronuntata de Tribunalul Iasi , irevocabila, a fost admis recursul promovat de SC „A 2004” SRL impotriva sentintei civile nr. 4385/02.03.2011 pronuntata de Judecatoria Iasi, a fost admisa in parte contestatia formulata de SC „A 2004” SRL in contradictoriu cu Administratia Finantelor Publice a Municipiului Iasi, a fost anulata executarea silita ce face obiectul dosarului de executare nr. 3829/2010 al AFP Iasi si s-a dispus intoarcerea executarii silite prin restituirea de catre A.F.P. Iasi catre SC „A 2004” SRL, a sumelor asupra carora s-a efectuat executarea silita in dosarul mentionat.
Instanta arata ca in adresa nr. 91932/06.08.2019 emisa de A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi - Administratia Judeteana a Finantelor Publice Iasi s-a mentionat ca, ulterior pronuntarii deciziei civile nr. 2639/17.10.2011 de catre Tribunalul Iasi, in vedere restituirii debitului de 88.208,25 lei, SC „A 2004” SRL a fost supusa unei inspectii fiscale, iar inspectorii fiscali au stabilit ca societatea inregistreaza obligatii suplimentare de plata in suma de 86.525 lei, reprezentand TVA si impozit microintreprinderi pentru care au emis Decizia de impunere nr. F-IS 318/01.06.2016, precum si Decizia de instituire a masurilor asiguratorii nr. 5756/24.05.2016.
Instanta constata ca Decizia de impunere nr. F-IS 318/01.06.2016 emisa de A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi - Administratia Judeteana a Finantelor Publice Iasi arata ca SC „A 2004” SRL datora suma totala de 86.525 lei, perioada verificata fiind 01.01.2011-31.12.2015.
Instanta subliniaza ca suma de 86.525 lei este aceeasi suma cu care A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi s-a constituit parte civila in prezenta cauza penala la data de 21.03.2018.
Verificand continutul Deciziei de impunere nr. F-IS 318/01.06.2016, instanta retine ca relatiile comerciale derulate de SC „A 2004” SRL verificate de inspectorii fiscali sunt aceleasi cu cele cu privire la care partea civila A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi a depus sesizarea penala la data de 06.06.2016, in urma careia s-a constituit dosarul de urmarire penala nr. 438/P/2016 al Parchetului de pe langa Tribunalul Iasi, ce face obiectul prezentei cauze.
In sesizarea penala A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi a calculat acelasi prejudiciu, de 86.525 lei, reprezentand TVA si impozit, presupus a fi creat de SC „A 2004” SRL, iar la sesizarea penala a fost atasata aceeasi Decizie de impunere nr. F-IS 318/01.06.2016.
Cu adresa nr. 91932/06.08.2019, A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi a mai comunicat faptul ca prin Decizia de compensare nr. 40598/07.12.2016 emisa de A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi - Administratia
Judeteana a Finantelor Publice Iasi s-au stins o parte din debitele stabilite prin Decizia de impunere nr. F-IS 318/01.06.2016, precum si o parte din accesoriile aferente acestora in suma de 88.134 lei.
Avand in vedere situatia de fapt din dosarul fiscal de executare nr. 3829/2010 al A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi - Administratia Judeteana a Finantelor Publice Iasi, instanta constata ca inspectorii fiscali au stabilit in dosarul fiscal prin Decizia de impunere nr. F-IS 318/01.06.2016 acelasi prejudiciu solicitat de partea civila si in dosarul penal de fata si ca A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi - Administratia Judeteana a Finantelor Publice Iasi a compensat suma pe care o datora societatii SC „A 2004” SRL, ca urmare a pronuntarii deciziei civile nr. 2639/17.10.2011 de Tribunalul Iasi (suma de 88.208, 25 lei), cu suma de 86.525 lei, pe care SC „A 2004” SRL ar fi datorat-o bugetului de stat, conform deciziei de impunere.
Fata de aceasta situatie, instanta considera ca, in fapt, inculpatul BI a dovedit existenta uneia dintre ipotezele in care se poate obtine desfiintarea masurilor asiguratorii, respectiv ca a dat o garantie - reala sau personala indestulatoare, intrucat partea civila A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi datora partii responsabile civilmente SC „A 2004” SRL suma de 88.208,25 lei, iar prin Decizia de compensare nr. 40598/07.12.2016, A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi - Administratia Judeteana a Finantelor Publice Iasi a stins o parte din debitele stabilite prin Decizia de impunere nr. F-IS 318/01.06.2016, referitoare la suma 86.525 lei, precum si o parte din accesoriile aferente acestora (in total suma de 88.134 lei).
Inculpatul BI a dovedit astfel ca partea civila ii datora partii responsabile civilmente o suma de bani mai mare decat cea cu care A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi s-a constituit parte civila in prezenta cauza impotriva inculpatului si a partii responsabile civilmente (exceptand accesoriile), neavand relevanta faptul ca A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi a emis o decizie de compensare la data de 07.12.2016 cu privire la suma pe care o datora societatii SC „A 2004” SRL.
Fata de considerentele expuse, instanta considera ca nu se mai impune mentinerea sechestrului asigurator dispus prin incheierea pronuntata de judecatorul de camera preliminara in data de 08.06.2018 in dosarul nr. 1761/99/2018/a1.1 al Tribunalului Iasi asupra bunurilor mobile si imobile ce apartin inculpatului BI, fiind indeplinite conditiile prevazute de normele procesual civile pentru a se obtine ridicarea masurilor asiguratorii, astfel ca cererea inculpatului va fi admisa.
Impotriva acestei incheieri a formulat contestatie, in termenul legal, partea civila ANAF - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi.
In motivarea contestatiei, partea civila a aratat ca nu a fost pronuntata o hotarare definitiva privind fapta pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, respectiv pentru savarsirea infractiunilor de omisiune, in tot sau in parte, a evidentierii in actele contabile ori in alte documente legale a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale prevazute si ped. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, prin urmare nu se justifica ridicarea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului in aceasta faza procesuala.
Mai mult decat atat, inculpatul nu a efectuat plati voluntare in contul obligatiilor fiscale in suma de 86.525 lei stabilite prin Decizia de impunere nr. F-IS 318/01.06.2017 de catre organele de inspectie fiscala si pentru care s-a formulat cererea de constituire ca parte civila in prezenta cauza.
Examinand incheierea penala contestata, pe baza tuturor actelor si lucrarilor existente la dosarul cauzei, atat prin prisma motivelor de contestatie invocate, dar si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, in limitele conferite de normele de procedura penala incidente in materie, Curtea a constatat nefondata contestatia pentru motivele ce vor fi redate in continuare:
Prin incheierea pronuntata de judecatorul de camera preliminara in data de 08.06.2018 s-a dispus luarea masurii sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ce apartin inculpatului BI pana la concurenta valorii probabile de 72.021,87 lei (16.602,41 euro).
S-a retinut, in esenta, ca luarea masurilor asiguratorii este obligatorie in cazul infractiunii de evaziune fiscala iar cuantumul prejudiciului pretins cauzat prin infractiunea mentionata este unul ridicat.
Retine Curtea ca, in fata instantei de fond, inculpatul a solicitat ridicarea sechestrului asigurator dispus asupra bunurilor mobile si imobile ce-i apartin, invocand ca prin decizia civila nr. 2639/17.10.2011 pronuntata de Tribunalul Iasi, irevocabila, a fost admis recursul promovat de SC „A 2004” SRL impotriva sentintei civile nr. 4385/02.03.2011 pronuntata de Judecatoria Iasi, a fost admisa in parte contestatia formulata de SC „A 2004” SRL in contradictoriu cu Administratia Finantelor Publice a Municipiului Iasi, a fost anulata executarea silita ce face obiectul dosarului de executare nr. 3829/2010 al AFP Iasi si s-a dispus intoarcerea executarii silite prin restituirea de catre A.F.P. Iasi catre SC „A 2004” SRL, a sumelor asupra carora s-a efectuat executarea silita in dosarul mentionat.
Corect a constatat prima instanta ca din Decizia de impunere nr. F-IS 318/01.06.2016 emisa de A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi - Administratia Judeteana a Finantelor Publice Iasi rezulta ca SC „A 2004” SRL datora suma totala de 86.525 lei, perioada verificata fiind 01.01.2011-31.12.2015 si ca suma de 86.525 lei este aceeasi suma cu care A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi s-a constituit parte civila in prezenta cauza penala la data de 21.03.2018.
Intr-adevar, din verificarea continutului Deciziei de impunere nr. F-IS 318/01.06.2016, rezulta ca relatiile comerciale derulate de SC „A 2004” SRL verificate de inspectorii fiscali sunt aceleasi cu cele cu privire la care partea civila A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi a depus sesizarea penala la data de 06.06.2016, in urma careia s-a constituit dosarul de urmarire penala nr. 438/P/2016 al Parchetului de pe langa Tribunalul Iasi, ce face obiectul prezentei cauze.
In sesizarea penala A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi a calculat acelasi prejudiciu, de 86.525 lei, reprezentand TVA si impozit, presupus a fi creat de SC „A 2004” SRL, iar la sesizarea penala a fost atasata aceeasi Decizie de impunere nr. F-IS 318/01.06.2016 .
Insa, constata Curtea ca insasi A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi, cu adresa nr. 91932/06.08.2019, a comunicat faptul ca prin Decizia de compensare nr. 40598/07.12.2016 emisa de A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi - Administratia Judeteana a Finantelor Publice Iasi s-au stins o parte din debitele stabilite prin Decizia de impunere nr. F-IS 318/01.06.2016, precum si o parte din accesoriile aferente acestora in suma de 88.134 lei.
Pe cale de consecinta, in speta, inculpatul BI a dovedit existenta uneia dintre ipotezele in care se poate obtine desfiintarea masurilor asiguratorii, respectiv aceea ca a dat o garantie - reala sau personala indestulatoare, intrucat partea civila A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi datora partii responsabile civilmente SC „A 2004” SRL suma de 88.208,25 lei, iar prin Decizia de compensare nr. 40598/07.12.2016, A.N.A.F. - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi - Administratia Judeteana a Finantelor Publice Iasi a stins o parte din debitele stabilite prin Decizia de impunere nr. F-IS 318/01.06.2016, referitoare la suma 86.525 lei, precum si o parte din accesoriile aferente acestora (in total suma de 88.134 lei).
Altfel spus, inculpatul BI a fost in masura sa dovedeasca astfel ca partea civila ii datora partii responsabile civilmente o suma de bani mai mare decat cea cu care A.N.A.F. - Directia
Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi s-a constituit parte civila in prezenta cauza impotriva inculpatului si a partii responsabile civilmente (exceptand accesoriile).
Faptul ca inculpatul nu a efectuat plati voluntare in contul obligatiilor fiscale stabilite prin decizia de impunere mentionata anterior si ca nu a fost inca pronuntata o hotarare definitiva privind fapta pentru care inculpatul a fost trimis in judecata nu justifica ignorarea imprejurarii precizate mai sus, corect retinute si de instanta fondului, respectiv al compensarii datoriilor reciproce, cu efect asupra stabilirii catimii si intinderii prejudiciului reclamat prin actiunea civila ce face obiectul prezentului dosar.
In raport de aceasta imprejurare, in opinia Curtii, mentinerea dispozitiei de instituire a masurilor asiguratorii in configuratia juridica stabilita initial nu ar raspunde cerintei legalitatii, masura asiguratorie ar fi excesiva si ar reprezenta o ingerinta nepermisa, dincolo de ceea ce este necesar pentru garantarea platii despagubirilor civile si a cheltuielilor judiciare, astfel ca in mod corect s-a dispus ridicarea masurii sechestrului asigurator dispus prin incheierea pronuntata de judecatorul de camera preliminara in data de 08.06.2018 asupra bunurilor mobile si imobile ce apartin inculpatului BI, fiind indeplinite conditiile prevazute de normele procesual civile pentru a se obtine ridicarea masurilor asiguratorii.
In privinta cererii de repunere pe rol formulata de intimatul BI, Curtea constata mai intai ca pe parcursul prezentei proceduri au fost respectate toate dispozitiile legale incidente in vederea garantarii dreptului acestuia la un proces echitabil, intimatul fiind legal citat, fiind asigurata asistenta juridica a acestuia prin desemnarea unui aparator din oficiu care a putut efectua o aparare adecvata in cauza, iar pe de alta parte, nu exista nici vatamarea drepturilor intimatului si nici interesul intimatului in diluarea procedurii de fata prin efectul unei virtuale repuneri pe rol a cauzei, in raport, bineinteles si cu solutia care va fi data in cauza, solutie favorabila inculpatului intimat.
In considerarea tuturor argumentelor mai sus redate, Curtea a retinut ca solutia instantei fondului, de admitere a cererii formulate de inculpatul BI si de ridicare a sechestrului asigurator dispus prin incheierea din 08.06.2018 asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului,, este legala si temeinica, iar prezenta contestatie este nefondata, motiv pentru care, in temeiul dispozitiilor art. 425 indice 1 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedura penala a respins ca nefondata contestatia formulata de contestatoarea ANAF-DGRFP IASI-AFP IASI impotriva incheierii penale din 10.09.2019 a Tribunalului Iasi.
Se va face aplicarea dispozitiilor art. 275 alin. 2 Cod procedura penala care reglementeaza plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, ca urmare a retinerii culpei procesuale a contestatoarei ANAF-DGRFP IASI-AFP IASI in determinarea acestor cheltuieli.
In baza art. 275 alin. 6 Cod procedura penala va dispune plata onorariului pentru aparatorul desemnat din oficiu pentru intimatul BI, din fondurile speciale ale Ministerului Justitiei conform art. 272 C.proc.pen., suma urmand a ramane in sarcina statului.