Savarsirea infractiunii de delapidare, Aplicarea legii penale favorabile

In perioada 18.12.2009 - 22.02.2010, inculpatul in calitate de agent comercial a facturat marfuri in valoare de 18290,77 lei catre opt societati comerciale si, ulterior, nu a mai livrat marfurile acestora, insusindu-si-le in interes personal, astfel intrunindu-se elementele constitutive ale infractiunii de delapidare, fapta prevazuta de art. 215

¹

alin. 1 din C. pen. 1969.

Referitor la aplicarea legii penale mai favorabile, se constata ca aceasta este constituita din dispozitiile Codului penal 1969, avand in vedere ca limitele speciale de pedeapsa prev. de art. 215

¹

alin. 1 din C. pen. 1969 sunt inchisoare de la 1 an la 15 ani, pe cand limitele speciale prev. de art. 295 alin.1 Cod penal 2014 sunt inchisoare de la 2 ani la 7 ani, iar pedeapsa aplicata inculpatului de catre instanta de fond este inchisoare de 1 an si 6 luni inchisoare, deci sub minimul special de 2 ani inchisoare prev. de art.295 alin.1 Cod penal 2014.

Avand in vedere ca prezenta infractiune a fost savarsita in termenul de incercare de 4 ani al suspendarii conditionate a pedepsei aplicata prin sentinta penala nr. 179/02.04.2008 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul nr. 5618/2007, definitiva prin neapelare la data de 22.04.2008, in baza art. 83 C. pen., in mod corect instanta de fond a dispus revocarea suspendarii conditionata a pedepsei de 2 ani inchisoare aplicata inculpatului prin sentinta mentionata mai sus, pe care a adaugat-o pedepsei de 1 an si 6 luni aplicata pentru comiterea infractiunii care a facut obiectul prezentei judecati, in final inculpatul executand pedeapsa rezultata in urma cumulului aritmetic de 3 ani si 6 luni inchisoare, pedeapsa ce se executa in regim de detentie.

Art. 215

¹

alin. 1 din Codul penal din 1969 Decizia I. C. C. J. nr. 1/17.01.2011

Se constata ca prin sentinta penala nr.1026 din data de 19 septembrie 2013 pronuntata de Judecatoria Constanta, in dosarul penal nr.18257/212/2012, s-a hotarat:

„In baza art. 215 ind. 1 alin. 1 C. pen cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen. si art. 37 lit. a C. pen. condamna inculpatul [...], ..., recidivist, la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare.

In baza art. 83 C. pen. revoca suspendarea conditionata a pedepsei de 2 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 179/02.04.2008 a Tribunalului Constanta, definitiva prin neapelare, pe care o adauga pedepsei de 1 an si 6 luni aplicata prin prezenta hotarare, in final inculpatul executand pedeapsa rezultata in urma cumulului aritmetic de 3 ani si 6 luni inchisoare.

Pedeapsa se executa in regim de detentie.

In baza art 71 c.pen interzice inculpatului drepturile prevazute de art 64 lit a teza a II-a si lit b

C. pen .

Obliga inculpatul la plata sumei de 18.290,77 lei in favoarea partii civile SC [...] SRL cu titlu de daune materiale.

In baza art 191 C. proc. pen obliga inculpatul la plata sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.”

Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:

In perioada 18.12.2009 - 22.02.2010, in calitate de agent comercial la SC [...] SRL, inculpatul [...], a facturat marfuri in valoare de 18290,77 lei catre opt societati comerciale si ulterior, nu a mai livrat marfurile acestora, insusindu-si-le in interes personal.

La data de 16.03.2010 reprezentantii SC [...] SRL, au formulat plangere penala si au solicitat tragerea la raspundere penala a inculpatului [...] sub aspectul savarsirii infractiunilor de delapidare, fapta prev.de art. 215 ind. 1 alin. 1 din C. pen. si fals in inscrisuri sub semnatura privata, fapta prev. de art. 290 din Cp.

Se constata ca inculpatul [...] a fost angajat in cadrul S.C [...] SRL Constanta, in calitate de agent vanzari conform contractului individual de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti sub numarul .. ./27.02.2008, in perioada 21 februarie 2008 - 22 octombrie 2010.

Conform fisei postului, inculpatul [...] avea ca principale atributii de serviciu preluarea corecta a comenzilor pe palm si predarea la timp a acestora catre seful direct, corecta informare asupra creditelor comenzilor emise de indicativul personal prin intermediul supervizorului, stingerea termenelor stabilite creditelor (comenzilor), informarea despre situatiile devenite critice identificate in piata (refuz de plata, lipsa de colaborare, preturi).

Intrucat in perioada decembrie 2009 - februarie 2010, inculpatul [...] avea in liste creante neincasate desi termenul nu trebuia sa depaseasca mai mult de 30 de zile, s-au efectuat verificari la societatile comerciale S.C [...] SRL Lumina, S.C. [...] SRL sat Schitu com. Costinesti, S.C [...] SRL Techirghiol, S.C. [...] SRL Constanta, S.C [...] SRL Constanta, S.C. [...] SRL sat Schitu Com. Costinesti, S.C. [...] SRL Ovidiu si S.C. [...] SRL Constanta, si s-a constatat un prejudiciu in valoare de 18.290,77 lei ca urmare a neincasarii unui numar de opt facturi fiscale.

Clientii mai sus enumerati, nu au primit marfa mentionata in cuprinsul celor 8 facturi fiscale emise catre acestia si nu au semnat de primire pentru marfa respectiva la rubrica „ Semnatura si stampila de primire", aspecte care sa ateste ca au primit marfa.

Conform procedurilor interne de lucru, agentul de vanzari se prezenta la client cu oferta marfurilor ce i se puteau livra. Comenzile clientului erau preluate de agentul de vanzari, electronic, intr-un palm (telefon inteligent), acestea fiind transmise tot electronic la societate. Conectarea la "palm" se facea numai pe baza numelui si parolei unice primita de agentul de vanzari la inceperea activitatii si era exclus ca o alta persoana sa le cunoasca. Comenzile erau trimise electronic in aceeasi zi la depozit, unde pe baza lor se tiparea factura si se pregatea lotul de marfa pentru fiecare client. La sfarsitul zilei, agentul de vanzari avea obligatia sa verifice situatia comenzilor preluate de la clienti si sa o raporteze sefului de compartiment.

In evidenta contabila a societatii erau inregistrate pe fiecare client facturile emise, documente semnate de primirea marfurilor de client, un exemplar din fiecare factura fiind predat ulterior la societate, de agentul de vanzari. Astfel facturile fiscale se intocmeau in trei exemplare, unul rosu care se intoarce stampilat de la client, unul albastru care ramanea la clienti si unul verde care ramanea la depozit, la gestionar. In urma comenzilor transmise electronic pe palm, se intocmeau facturile catre clienti, pe baza carora se forma lotul de marfa ce urma sa fie livrata clientilor. Pentru fiecare agent se intocmea un centralizator insotit cu facturile intocmite in baza comenzilor preluate prin palm. Pe baza centralizatorului gestionarul depozitului, grupa marfa si facturile pentru fiecare agent, care era deservit pentru transportul marfurilor la clienti de un sofer cu masina.

Potrivit procedurilor interne ale societatii doar soferul prelua marfa impreuna cu doua exemplare din facturi de la depozit, semna pe facturi de expedierea marfurilor la client, urmand ca acesta din urma sa semneze pe facturi de primirea marfurilor iar agentul inapoia la societate un exemplar din factura semnata si stampilata de client.

Fiecare agent avea alocat de societate un numar de chitante pe baza carora incasa contravaloarea marfurilor de la clienti. Pentru sumele incasate de agentul de vanzari, acesta elibera chitante iar sumele de bani incasate se depuneau la casieria societatii pe baza de borderou si monetar zilnic. In afara sumelor incasate in numerar de agentul de vanzari de la client, o parte din clientii societatii achitau facturile de marfa prin virament bancar cu ordine de plata la termenele stabilite prin contract in raport de disponibilitatile ce le aveau.

Din concluziile raportului de expertiza contabila judiciara rezulta ca, marfa era ridicata din depozitul societatii, de soferul care deservea un agent de vanzari, pe baza centralizatoarelor marfurilor intocmite de agenti si a facturilor care insoteau marfa ce urma sa fie predata clientilor, in urma comenzilor preluate de la acestia de agentul de vanzari. Totodata, livrarea marfurilor ridicate de la SC [...] SRL trebuia facuta de soferul repartizat agentului de vanzari, care semna pe facturi pentru expedierea marfurilor, urmand ca la predarea marfurilor catre client, acesta din urma semna si stampila un exemplar din factura care era inapoiata societatii.

In cazul celor opt facturi fiscale aflate la dosarul cauzei, respectiv ..., procedura de livrare a marfurilor astfel cum a fost relatata anterior nu a fost respectata, dat fiind faptul ca marfa a fost ridicata din depozit de inculpatul [...] la cererea acestuia, dar numele sau nu a fost inscris in facturi la date privind expeditia, ci dimpotriva a fost trecut numele martorului [...], in calitate de sofer la SC [...] SRL Constanta.

Privitor la valoarea totala a marfurilor comandate si livrate de inculpatul [...] catre SC [...] Lumina SRL, SC [...] SRL, SC [...] SRL Techirghiol, SC [...] SRL, SC [...] SRL Constanta, SC [...] SRL sat Schitu, corn. Costinesti, SC [...] SRL Ovidiu, SC [...] SRL, din documentele existente la dosarul cauzei a rezultat ca pentru acestia, inculpatul [...] a initiat comenzi prin intermediul palmului seria SIM ... predat acestuia in data de 26.02.2008, conform procesului verbal de predare - primire.

Astfel, comenzile au fost initiate numai pe baza de parola personala care era utilizata de inculpatul [...], comenzi in baza carora au fost generate automat facturile fiscale pentru clienti. Totodata valoarea totala a marfurilor facturate in baza comenzilor preluate de inculpat este in suma totala de 18290,77 lei, astfel cum rezulta din tabelul efectuat de expert la obiectivul nr. 9 al raportului de expertiza contabila judiciara.

Analizand facturile aflate la dosar se constata ca toate facturile la rubrica date privind expeditia sunt inscrise numele si datele de identificare ale martorului [...], soferul care colabora cu inculpatul/agentul de vanzari. Pe baza facturilor emise electronic in contul fiecarui client, sumele de incasat s-au inregistrat in patrimoniul SC [...] SRL, in prezent cei opt clienti anteriori mentionati figurand cu sume neachitate vanzatorului. Totodata, a rezultat faptul ca loturile de marfa impreuna cu facturile au fost preluate de inculpatul [...] care nu a semnat de preluarea marfurilor si expeditia acetora, facturile ramanand completate cu datele din sistem al martorului [...].

Impotriva acestei sentinte a declarat apel inculpatul [...].

In dezvoltarea motivelor de apel ale inculpatului [...] s-a solicitat admiterea apelului si achitarea inculpatului, apreciindu-se ca in mod gresit s-a dispus condamnarea inculpatului pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art.215

¹

alin.1 Cod penal vechi atata timp cat exista un dubiu puternic cu privire la comiterea acestei infractiuni de catre inculpatul [...]; in acest sens, s-a aratat ca materialul probator administrat in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti a stabilit fara dubiu ca in perioada in care inculpatul si-a desfasurat activitatea in cadrul societatii S.C. [...] S.R.L., la nivelul acesteia era implementat si foarte strict gestionat un regim in ceea ce priveste luarea comenzilor, facturarea, ridicarea marfii si incasarea banilor de la clienti. In acest sens se afla la dosar raportul de expertiza efectuat in cauza din care rezulta ca se respecta cu strictete toata aceasta procedura si niciodata agentul care efectua comanda respectiva nu era cel care ridica si livra marfa din depozitul si care incasa banii respectiv; contrar acestei proceduri se sustine ca apelantul inculpat [...] in calitate de agent este cel care ar fi efectuat comanda de pe un palm care nu era al sau si ca ar fi cel care a ridicat marfa din depozit desi probele demonstreaza ca ar fi fost alta persoana care a ridicat marfa din depozit.

S-a mai aratat ca in legatura cu efectuarea comenzilor martora [...] a aratat in mod cert ca nu se putea efectua nicio modificare de palmuri in legatura cu identitatea agentului care efectua comanda si care aparea pe facturi; facturile in litigiu mentioneaza pe agentul [...] ca fiind persoana de pe al carui palm s-au efectuat comenzile insa acesta nu mai activa la momentul respectiv in cadrul societatii, iar in legatura cu persoana care a efectuat comanda de pe palmul acestuia nu exista nici un fel de proba care sa ateste ca palmul s-a aflat in posesia inculpatului si ca avea cunostinta de user si parola pentru a avea acces pe palmul respectiv; in consecinta, nu poate fi retinuta sustinerea partii civile care se regaseste in rechizitoriu si hotararea instantei de fond cum ca aceste comenzi s-au lansat de pe palmul inculpatului in anul 2008 cand acesta a inceput sa munceasca in cadrul acestei societati, existand un proces-verbal de predare-primire al palmului in anul 2008; probatoriul administrat in cauza demonstreaza ca, de pe palmul inculpatului nu se puteau lansa comenzi, iar pe facturi sa apara numele lui Negrus Gabriel Cristian; de fiecare data cand avea loc transmiterea unui palm, cand un agent isi inceta activitatea si era preluat de un alt agent se incheia un proces-verbal in legatura cu predarea-primirea acestui palm.

Cu privire la momentul in care ar fi fost ridicate din depozit marfurile, s-a aratat ca acestea avand un volum foarte mare, in mod fizic produsele nu puteau sa intre in autoturismul Matiz al agentului [...]; inscrisurile certifica faptul ca soferul este cel care a preluat marfa; in aceasta situatie persoana respectiva avea doua posibilitati ori sa recunoasca faptul ca si-a insusit marfa respectiva, ori sa arunce vina pe o alta persoana; desi este semnatura soferului de inscrisuri si faptic a ridicat marfa din depozit acesta arunca vina pe inculpatul [...] pentru a se dezvinovati de faptul ca a preluat si si-a insusit marfa respectiva si, prin urmare, declaratia acestuia nu poate fi considerata ca fiind obiectiva si certa in dovedirea vinovatiei inculpatului atata timp cat conform fisei postului si regulamentului de ordine interioara si normelor interne numai soferul era cel care putea sa preia marfa ceea ce a si facut; la instanta de fond au fost audiati martori care au aratat imprejurarea ca in mod exceptional un agent putea sa ridice marfa din depozit dar numai cu acordul scris al conducerii si in cantitati foarte mici, ori in cazul de fata nu a existat o asemenea procedura.

In apel, Curtea a audiat pe inculpatul [...] si pe martorii solicitati de catre inculpat, respectiv martorii [...] si [...].

La solicitarea Curtii, partea civila S.C. [...] S.R.L. Constanta a comunicat relatiile solicitate.

Examinand sentinta apelata in raport de motivele de apel invocate si de actele si lucrarile dosarului, Curtea constata ca nu este fondat apelul formulat de catre inculpatul [...], pentru urmatoarele:

Din coroborarea mijloacelor de proba administrate in cauza Curtea constata ca vinovatia inculpatului [...] cu privire la infractiunea de delapidare pentru care este judecat in prezenta cauza a fost dovedita fara putinta de tagada, nefiind astfel intemeiate motivele de apel ale inculpatului prin care a sustinut ca din probatoriul administrat in cauza reiese un dubiu puternic cu privire la comiterea de catre el a infractiunii pentru care a fost trimis in judecata.

In acest sens, Curtea are in vedere ca din coroborarea declaratiilor martorilor [...], [...], [...], [...] cu inscrisurile constand in cele 8 facturi in litigiu si cu procesul verbal de predare-primire palm incheiat la data de 26.02.2008 intre S.C. [...] S.R.L. si inculpatul [...] reiese un element de fapt cert, respectiv ca cele 8 comenzi pentru care s-au emis cele 8 facturi in litigiu au fost lansate de catre inculpatul [...] de pe palm-ul primit la data de 26.02.2008 si care fusese anterior al martorului [...], martor care insa in luna noiembrie 2008 si-a dat demisia de la S.C. [...] S.R.L. iar zona comerciala a acestui martor a fost preluata de catre inculpatul [...].

Astfel, martorul [...], in calitate de director comercial la SC [...] SRL Constanta, a declarat ca l-a angajat pe inculpatul [...] la data de 21.02.2007 in cadrul societatii in calitate de agent comercial; desi pana la data de 18.12.2009 colaborarea martorului cu inculpatul a decurs normal, dupa data de 01.01.2010 acesta a realizat ca din lista de creante nu pot fi justificate un numar de 4 facturi, iar ulterior, pana la data de 22.02.2010, numarul facturilor a crescut la 8; Curtea retine ca martorul a precizat ca intr-o discutie avuta in acel moment cu inculpatul acesta din urma a recunoscut ca marfa a fost vanduta si incasata in scop propriu, inculpatul nedorind sa dezvaluie identitatea clientilor.

Curtea retine ca martorul [...] a explicat faptul ca pe cele 8 facturi fiscale apare numele lui [...] si nu a inculpatului, din cauza faptului ca numitul [...] a fost anterior inculpatului angajatul societatii pe aceeasi zona (zona care ulterior lunii noiembrie 2008 a fost preluata de catre inculpatul [...]), iar codul de agent a ramas neschimbat din cauza unor motive tehnice, respectiv preluarea in sistem a creantelor de la un agent la altul.

Martorul [...] a precizat ca a fost angajat la SC [...] SRL Constanta din anul 2007 iar in momentul in care a demisionat de la societate in noiembrie 2008, inculpatul a preluat zona sa de lucru, iar din momentul demisionarii, acesta nu a mai avut acces la acte.

Martorul [...] a declarat ca inculpatul a preluat zona lui [...], astfel ca dat fiind faptul ca exista un agent comercial cu numele de „[...]” in sistem, nu se putea crea un al doilea agent „[...]'” , intrucat sistemul nu permitea si nu puteau fi realizate creantele acestora. Acesta a precizat ca unui agent comercial ii era interzisa livrarea personala a marfurilor catre societatile comerciale, iar palmul predat inculpatului a fost utilizat numai de acesta. Acest aspect se coroboreaza cu declaratia martorului [...] care a declarat ca inculpatul avea un user si o parola, pe care doar el le folosea pentru preluarea comenzilor de la clienti, astfel incat comenzile erau date exclusiv de acesta.

In consecinta, Curtea constata ca nu este intemeiata apararea inculpatului [...], in sensul ca nu el a lansat acele comenzi, din mijloacele de proba expuse mai sus reiesind ca cele 8 facturi au fost emise in perioada 18 decembrie 2008 - 22.02.2010 pentru societati comerciale aflate in zona fostului agent comercial [...], zona care ulterior lunii noiembrie 2008 a fost preluata de catre inculpatul [...], iar pe cele 8 facturi a fost mentionat din sistemul informatic in continuare numele lui [...] datorita unui impediment tehnic, respectiv nu se putea crea un al doilea agent „[...]” si nu era posibila preluarea in sistem a creantelor de la un agent la altul.

Curtea mai retine ca inculpatul [...] avea un user si o parola pentru palm-ul folosit pentru zona comerciala preluata de la martorul [...], pe care doar el le folosea pentru preluarea comenzilor de la clienti, astfel incat comenzile erau date exclusiv de acesta, fiind exclus sa fie date de catre alte persoane, astfel cum a mentionat martora [...]; singura posibilitate ar fi fost daca inculpatul [...] ar fi inmanat palmul sau unei alte persoane careia i-ar fi spus si numele de user si parola pentru palmul respectiv, insa inculpatul [...] nu a precizat in nici una dintre declaratiile date in cursul urmarii penale sau in cursul judecatii ca in perioada 18 decembrie 2008-22.02.2010 ar fi remis palmul sau unei alte persoane.

Din adresa nr.1355/28.05.2014 a S.C. [...] S.R.L. Constanta reiese ca pe langa cele 8 facturi emise pe numele agentului [...] care fac obiectul prezentului dosar au mai fost emise si alte facturi pe numele agentului [...] in perioada decembrie 2009 - februarie 2010 care au fost achitate de catre clienti, fiind recunoscute de catre acestia si primind marfa, aspect din care reiese ca inculpatul [...] (si nu un alt gen) si-a exercitat atributiile de serviciu in zona deservita pana in noiembrie 2008 de catre agentul [...] si a lansat comenzi reale pentru alte societati comerciale.

Din aceeasi adresa reiese ca in perioada decembrie 2009-februarie 2010 inculpatul [...] nu a beneficiat de concediu de odihna ci doar de o zi de concediu de odihna in data de 19.01.2010, insa in acea zi nu a fost lansata nici o comanda de marfuri pentru care sa se fi emis vreuna din cele 8 facturi in litigiu.

Prin urmare, nu este intemeiata apararea inculpatului [...] care a sustinut ca in perioada decembrie 2009 - februarie 2010 a fost cateva zile in concediu legal sau de odihna si comenzile respective au fost lansate de alta persoana.

Curtea mai retine ca din declaratiile reprezentantilor societatilor comerciale mentionate pe cele 8 facturi reiese ca nu au lansat comenzile de marfa si nici primit marfurile mentionate in facturile respective, cu mentiunea ca S.C. [...] S.R.L. si-a inchis punctul de lucru din localitatea Techirghiol pe o perioada de 3 ani incepand cu data de 15.06.2009, aspecte din care reiese ca acele comenzi au fost lansate in mod fictiv, neexistand o solicitare din partea societatilor comerciale respective de livrare a marfurilor mentionate in facturi.

Curtea mai retine un aspect de fapt important din care reiese vinovatia inculpatului [...], respectiv faptul ca inculpatul [...] a fost cel care a ridicat din depozitul S.C. [...] S.R.L. Constanta marfurile mentionate in cele 8 facturi.

Acest aspect de fapt reiese din declaratiile martorilor [...] si [...].

Astfel, martora [...] a precizat ca, in calitate de gestionara la SC [...] SRL Constanta la data faptei, i-a predat inculpatului [...] marfa din depozit, acesta motivandu-i ca soferul avea de livrat o cantitate de marfa mult mai mare, la o distanta destul de insemnata fata de sediul in care se aflau societatile comerciale in cauza; martora a precizat ca regula era ca marfa sa fie ridicata de soferi, dar uneori si de catre agentul de vanzari, foarte rar si cu dispozitie de la director.

Totodata, martorul [...] (soferul care livra marfurile catre societatile comerciale din zona in care inculpatul [...] in calitate de agent lansa comenzile) a declarat ca la intrebat pe inculpat unde sa livreze marfa insa acesta din urma i-a precizat ca va prelua personal marfa si o va distribui societatilor comeciale, mentionand in fata instantei de fond ca in raporturile cu inculpatul s-a mai procedat de aceasta maniera de aproximativ 4 ori, aspect din care reiese o practica obisnuita intre inculpat, in calitate de agent de vanzari, si martor, in calitate de sofer distribuitor.

Prin urmare, Curtea retine ca desi regula era ca doar soferii sa livreze marfurile, din declaratiile martorilor mentionati mai sus reiese ca au existat situatii in care marfurile au fost livrate de catre agentii care lansau comenzile.

Nu este intemeiata nici apararea inculpatului [...] care a sustinut ca datorita volumului mare al marfurilor era imposibil sa le livreze cu autoturismul care il avea in dotare, respectiv un Daewoo Matiz.

In acest sens, Curtea retine ca marfurile mentionate in cele 8 facturi in litigiu nu reprezinta marfuri voluminoase ci au dimensiuni reduse, constand in principal din cutii cu plicuri de Nescafe 3 in 1 80 cutii avand 24 plicuri de 15 grame), in cazul a 2 facturi adaungandu-se si 12 borcane de Nescafe Brasero de 100 grame, respectiv 36 buc. de Kit Kat de 31 grame, si aceste marfuri avand dimensiuni reduse.

Prin urmare, aceste marfuri intrau in autoturismul de serviciu Daewoo Matiz al inculpatului [...]; in cazul a 5 facturi numarul de cutii cu plicuri de Nescafe 3 in 1 a fost redus (intre 28 si 80 de cutii) si puteau intra atat in portbagaj cat si pe bancheta din spate si stanga fata al autoturismului Daewoo Matiz fiind astfel necesar un singur transport, iar in cazul a 3 facturi numarul de cutii cu plicuri de Nescafe 3 in 1 a fost mai mare (respectiv 321, 369 si 240 de cutii) fiind necesare 2 sau 3 transporturi.

Nu este intemeiata apararea inculpatului [...] in sensul ca marfurile mentionate in cele 8 facturi a fost ridicate de catre soferul [...] care a semnat pe cele 8 facturi, Curtea constatand ca nici una dintre cele 8 facturi nu a fost semnata de vreo persoana la rubrica privind expeditia.

Faptul ca pe factura a fost mentionat numele agentului [...] privind lansarea comenzii si numele delegatului [...] privind expeditia a fost explicat de catre martorii mentionati mai sus, in sensul ca acestea erau generate automat de catre sistemul informatizat privind efectuarea comenzii si emiterea facturii, respectiv faptul ca comenzile respective au fost lansate de fapt de catre inculpatul [...] care preluase zona agentului [...] (care din noiembrie 2008 nu mai lucra la S.C. [...] S.R.L. Constanta) iar sistemul informatic nu permitea schimbarea numelui agentului deoarece nu era posibila preluarea in sistem a creantelor de la un agent la altul iar numele soferului era generat automat pe factura in functie de zona unde trebuia livrata marfa, fiecare sofer avand delimitata o anumita zona de livrare, si in practica au existat situatii in care livrarea nu a fost efectuata de catre sofer, ci de catre agentul care lansase comanda, astfel cum s-a intamplat si in cazul celor 8 facturi precizate mai sus.

In consecinta, Curtea constata ca prima instanta a stabilit in mod corect starea de fapt iar fapta inculpatului [...] care in perioada 18.12.2009 - 22.02.2010, in calitate de agent comercial la SC [...] SRL a facturat marfuri in valoare de 18290,77 lei catre opt societati comerciale si, ulterior, nu a mai livrat marfurile acestora, insusindu-si-le in interes personal intruneste elementele constitutive ale infractiunii de delapidare, fapta prev. de art. 215


^[4]


alin. 1 din C. pen. 1969.

In ceea ce priveste aplicarea legii penale mai favorabile, Curtea constata ca aceasta este constituita din dispozitiile Codului penal 1969, avand in vedere ca limitele speciale de pedeapsa prev. de art. 215

¹

alin. 1 din C. pen. 1969 sunt inchisoare de la 1 an la 15 ani, pe cand limitele speciale prev. de art.295 alin.1 Cod penal 2014 sunt inchisoare de la 2 ani la 7 ani iar pedeapsa aplicata inculpatului de catre instanta de fond este inchisoare de 1 an si 6 luni inchisoare, deci sub minimul special de 2 ani inchisoare prev. de art.295 alin.1 cod penal 2014.

In ceea ce priveste individualizarea judiciara a pedepsei, Curtea constata ca nu se impune o reducere a pedepsei aplicata inculpatului [...] de catre instanta de fond, constatand ca este apropiata de minimul special de 1 an inchisoare prev. de art. 215

¹

alin. 1 din C. pen. 1969, precum si faptul ca inculpatul a avut o atitudine nesincera, a dat dovada de perseverenta infractionala (fiind condamnat in 2008 pentru comiterea unei infractiuni de furt calificat, prezenta fapta fiind comisa in termenul de incercare al pedepsei stabilita pentru acea infractiune potrivit fisei de cazier) iar cuantumul prejudiciului cauzat in prezenta cauza este relativ mare, de 18.290,77 lei.

Avand in vedere ca prezenta infractiune a fost savarsita in termenul de incercare de 4 ani al suspendarii conditionate a pedepsei aplicata prin sentinta penala nr. 179/02.04.2008 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul nr. 5618/2007, definitiva prin neapelare la data de 22.04.2008, in baza art. 83 C. pen., Curtea constata ca instanta de fond in mod corect a dispus revoca rea suspendarii conditionata a pedepsei de 2 ani inchisoare aplicata inculpatului [...] prin sentinta mentionata mai sus, pe care a adaugat-o pedepsei de 1 an si 6 luni aplicata pentru comiterea infractiunii care a facut obiectul prezentei judecati, in final inculpatul [...] executand pedeapsa rezultata in urma cumulului aritmetic de 3 ani si 6 luni inchisoare, pedeapsa ce se executa in regim de detentie.

Sub acest ultim aspect, Curtea retine ca prin decizia nr.1/17.01.2011 a I.C.C.J. pronuntata in interesul legii s-a stabilit in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 83 alin. 1 din Codul penal 1969 ca:

„1. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu poate fi dispusa pentru pedeapsa stabilita in cazul savarsirii in cursul termenului de incercare a unei infractiuni intentionate sau praeterintentionate, pedeapsa la care a fost cumulata o alta pedeapsa, ca urmare a revocarii suspendarii conditionate a executarii acestei din urma pedepse, chiar si in cazul indeplinirii conditiilor prevazute de art. 81 din Codul penal.

2. Suspendarea conditionata a executarii nu poate fi dispusa nici in ceea ce priveste pedeapsa rezultanta, obtinuta prin aplicarea mecanismului prevazut de art. 83 alin. 1 din Codul penal.”

Fata de ansamblul considerentelor expuse, in baza art.421 pct.1 lit.b) cod procedura penala, Curtea va respinge ca nefondat apelul formulat de catre inculpatul [...] impotriva sentintei penale nr.1026 din data de 19 septembrie 2013, pronuntata de Judecatoria Constanta, in dosarul penal nr.18257/212/2012.

In baza art.275 alin.2 cod procedura penala, apelantul inculpat [...] va fi obligat la 500 lei cheltuieli judiciare catre stat.

Decizia penala nr. 527/P/16.09.2014 Judecator redactor Dan Iulian Nastase