Revizuire - Invocarea imposibilitatii partii de a se prezenta la judecata

Motivul de revizuire prevazut de art. 509 pct. 9 cod procedura civila este admisibil numai daca sunt indeplinite cumulativ cele doua conditii impuse si anume imposibilitatea de prezentare a partii la judecata si imposibilitatea de a instiinta instanta. Daca una dintre aceste conditii nu se regaseste in speta, nu se poate anula hotararea a carei revizuire se cere, deoarece calea extraordinara de atac poate fi promovata doar in conditiile restrictive impuse de lege.

Prin sentinta nr.1509 din 24 septembrie 2013, pronuntata de Tribunalul Olt s-a admis cererea formulata de reclamantul B.M., in contradictoriu cu parata C.J.P. Olt.

A fost obligata parata la recalcularea indemnizatiei prevazuta de Legea nr. 341/2004 prin aplicarea coeficientului de 0,6 asupra castigului salarial mediu brut, pentru perioada

2012. - 24.05.2013, precum si la plata diferentei de indemnizatie in cuantum de 2.672 lei.

Impotriva sentintei a formulat apel parata C.J.P. Olt, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Prin decizia civila nr. 22 din 15 Ianuarie 2014, pronuntata de Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila, s-a admis apelul declarat de parata C.J.P. Olt, a fost schimbata sentinta in sensul ca s-a respins actiunea formulata de intimatul reclamant B.M.

Impotriva acestei decizii, la data de 5 februarie 2014 a formulat cerere de revizuire revizuientul B.M., solicitand sa se dispuna anularea deciziei si mentinerea sentintei pronuntata de instanta de fond.

In motivare a aratat ca la data de 10.01.2014 a trebuit sa se interneze la Spitalul de Boli Cardiovasculare Voinesti, conform biletului de externare si scrisorii medicale pe care le- a anexat in copie, neputand sa se prezinte la proces dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa si a instiintat instanta printr-o cerere de amanare. A aratat ca desi era primul termen in recurs, nu s-a amanat judecarea cauzei.

A aratat ca prin cererea de amanare a solicitat sa fie prezent pentru a prezenta instantei Decizia nr.22 din 18 noiembrie 2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care admitea aceiasi cauza ca si in dosarul sau, in urma recursului in interesul legii inaintat de Procurorul General.

Si-a intemeiat cererea pe dispozitiile art.509 Noul Cod de Procedura Civila.

Cererea de revizuire este nefondata, avand in vedere urmatoarele considerente:

In reglementarea codului de procedura civila, revizuirea este o cale extraordinara de atac, de retractare, ce poate fi promovata doar pentru motivele si in conditiile expres si limitativ prevazute de art. 509 cod procedura civila.

In afara acestor motive stricte si a cadrului procesul reglementat, partile nu pot solicita anularea hotararilor judecatoresti, intr-o procedura care ar presupune reluarea judecatii si stabilirea unei alte situatii de fapt sau de drept, pentru ca s-ar incalca astfel principiul securitatii raporturilor juridice si autoritatea de lucru judecat de care se bucura hotararile judecatoresti definitive si s-ar crea cai de atac care nu sunt prevazute de lege.

Dreptul de acces la justitie, garantat de art. 21 din Constitutie, trebuie raportat la alte norme constitutionale care prevad ca procedura de judecata este prevazuta de lege (art. 126 alin 2) si ca impotriva hotararilor judecatoresti se pot exercita caile de atac, in conditiile legii (art.129). Aceste dispozitii duc la concluzia ca instanta nu are posibilitatea de a considera ca admisibila orice cale de atac promovata, chiar daca hotararea atacata ar fi considerata de parti netemeinica sau nelegala, ci are obligatia de a analiza caile de atac in limitele si cu respectarea conditiilor impuse de lege.

Numai astfel se poate respecta principiul preeminentei dreptului, recunoscut in preambulul Conventiei Europene a Drepturilor Omului si, implicit, principiul securitatii raporturilor juridice, potrivit cu care o hotarare definitiva nu mai poate fi pusa in discutie, in afara cailor extraordinare de atac stabilite de lege.

Potrivit art. 509 pct. 9 cod procedura civila se poate formula cerere de revizuire daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre aceasta, dintr-un motiv mai presus de vointa sa.

Motivul de revizuire aratat este admisibil numai daca sunt indeplinite cumulativ cele doua conditii impuse si anume imposibilitatea de prezentare a partii la judecata si imposibilitatea de a instiinta instanta. Daca una dintre aceste conditii nu se regaseste in speta, nu se poate anula hotararea a carei revizuire se cere, deoarece, asa cum s-a aratat, calea extraordinara de atac poate fi promovata doar in conditiile restrictive impuse de lege. Pentru acest motiv de revizuire, folosirea conjunctiei „si” de catre legiuitor nu da nastere la alte interpretari ale legii, fiind obligatoriu ca partea sa dovedeasca atat faptul ca nu s-a putut prezenta la judecata dintr-un motiv mai presus de vointa sa, cat si faptul ca nu a putut sa instiinteze instanta.

In speta, se constata atat din observarea dosarului de fond, cat si din cuprinsul cererii de revizuire ca la data de 7 ianuarie 2014 a fost depusa la dosarul de apel o cerere de amanare formulata de intimatul contestator B.M. prin care se solicita acordarea unui nou termen de judecata, deoarece se afla internat in spital.

Cererea de amanare a fost pusa in discutie de instanta de apel, asa cum rezulta din practicaua deciziei nr.22 din 15 ianuarie 2014, fiind respinsa ca neintemeiata, deoarece motivele invocate in cererea de amanare nu au fost dovedite cu acte medicale.

In consecinta, se constata ca nu este indeplinita conditia ca partea sa fi fost in imposibilitate obiectiva de a instiinta instanta despre faptul ca nu se poate prezenta la termenul acordat.

Motivul de revizuire invocat in cererea de fata nu poate fi extins si la situatiile in care partea a formulat cerere de amanare pentru imposibilitate de prezentare, dar cererea sa a fost respinsa. Referirile facute la decizia nr. 22 din 2013 a ICCJ data in solutionarea unui recurs in interesul legii sunt chestiuni de fond, care nu pot fi analizate in cererea de revizuire.

Nefiind indeplinite cerintele art. 509 pct. 9 cod procedura civila, cererea de revizuire se va respinge ca nefondata.
(Decizia nr. 649 din 06.03.2014 - Sectia I civila, rezumat judecator Gabriela Ionescu)

15. Drept procesual civil. Executare silita imobiliara. Drept de proprietate inscris in cartea funciara dupa notarea somatiei de executare. Notare anterioara a unui drept personal patrimonial in cartea funciara. Efecte fata de terti.

Notarea in cartea funciara a unui antecontract de vanzare-cumparare cu privire la un imobil anterior datei la care un tert dobandeste, in baza unor raporturi juridice incheiate cu nesocotirea acestui drept, un drept de gaj general cu privire la patrimoniul promitentilor vanzatori, face ca acesta sa fie opozabil tertului, conform art. 38 din Legea 7/1996. In aceste conditii dreptul de proprietate dobandit ulterior de promitentul cumparator este opozabil tertului si impiedica urmarirea silita a bunului pentru realizarea creantei acestuia, chiar daca inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate dobandit de promitentul cumparator s-a facut dupa notarea somatiei de executare silita. Nesocotirea de catre tert a opozabilitatii prevazute de art. 38 din Legea nr. 7/1996 constituie una din situatiile de exceptie prevazute de lege, care atrage inaplicabilitatea in favoarea sa a prevederilor art. 497 alin. 4 Cod procedura civila, in conformitate cu care dreptul de proprietate inscris in cartea funciara dupa notarea somatiei de executare nu este opozabil creditorului urmaritor.

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Craiova la data de 27.09.2012, dosar nr. 24870/215/2012, contestatorul M.C. a formulat contestatie la executare in contradictoriu cu intimatii S.C. F. S.R.L., T.M. si T.S., solicitand anularea somatiei din data de 07.09.2012, emisa de BEJ T.N. si T. in dosarul de executare nr. 252/E/2011, iar pana la solutionarea contestatiei la executare sa se dispuna, conform art. 403 alin. 1 Cod procedura civila, suspendarea executarii silite.

Prin sentinta civila nr.19274/14.12.2012 pronuntata de Judecatoria Craiova au fost respinse ca neintemeiate atat cererea de suspendare a executarii silite pornita in dosarul de executare nr. 255/E/2011 al BEJ T.N. si T. cat si contestatia la executare.

Impotriva acestei sentinte contestatorul a declarat apel.

Prin decizia civila nr. 354/16.09.2013, pronuntata de Tribunalul Dolj - sectia I civila, apelul a fost respins ca nefondat. S-a luat act ca intimatii nu au solicitat cheltuieli de judecata.

Pentru a se pronunta astfel Tribunalul a retinut urmatoarele:

Prin somatia prevazuta de dispozitiile art. 387 Cod procedura civila emisa la data de

2012. in dosarul de executare silita nr. 252/E/2011 al BEJ T.N. si T. a fost declansata executarea silita imobiliara impotriva debitorilor T.M. si T.S., in baza titlului executoriu reprezentat de sentinta comerciala nr.7932/29.04.2011 (pronuntata de Judecatoria Craiova in dosarul nr. 33514/215/2010) pentru suma de 6985,77 lei, fiind intocmit la aceeasi data si proces verbal de situatie a imobilului situat in mun. Craiova, str. AI Cuza, nr.12, jud. Dolj.

In baza dispozitiilor art. 497 alin. 2 Cod procedura civila BEJ T.N. si T. a solicitat notarea in CF nr.57696 a localitatii Craiova a somatiei privind inceperea executarii silite asupra imobilului, astfel cum reiese din cererea inregistrata sub nr.75380/10.09.2012 (fila 100 verso, dosar fond).

Prima critica a apelantului contestator a vizat titlul executoriu reprezentat de sentinta comerciala nr. 7932/29.04.2011 (pronuntata de Judecatoria Craiova in dosarul nr. 33514/215/2010) in sensul ca acesta nu-i este opozabil, intimatii fiind in coniventa frauduloasa, cunoscand imprejurarea ca este proprietarul imobilului impotriva caruia a fost pornita executarea silita in temeiul sentintei mentionate.

Este real ca apelantul contestator are calitatea de tert cu drepturi proprii asupra imobilului urmarit, conform sentintei civile nr.3695/2012 pronuntata de Judecatoria Craiova in dosarul nr.26800/215.2010, prin care s-a pronuntat o hotarare care tine loc de act autentic de vanzare cumparare, insa aceasta a ramas irevocabila la data de 21.11.2012.

Or, in conditiile in care efectul constitutiv de drepturi reale in favoarea apelantului contestator a operat ulterior notarii somatiei din 07.09.2011, judicios a retinut instanta de fond inexistenta vreunui motiv de nelegalitate a somatiei anterior mentionate.

Potrivit art.497 alin.4 Cod procedura civila, “
drepturile reale inscrise dupa notarea somatiei de plata in cartea funciara nu vor putea fi opuse creditorului urmaritor si adjudecatarului, in afara de cazurile expres prevazute de lege sau de cazul in care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitorul sau tertul dobanditor a consemnat sumele necesare acoperirii creantelor ce se urmaresc, inclusiv dobanzile si cheltuielile de executare
”.

In speta, inscrierea definitiva a dreptului de proprietate asupra imobilului urmarit in favoarea apelantului a avut loc ulterior notarii somatiei nr. 242/E/2011/07.09.2012, astfel incat nu-i este opozabila intimatei - creditoare S.C. F. S.R.L..

Nefondate au fost apreciate si criticile privind verificarea solvabilitatii intimatilor debitori T. cu privire la existenta altor bunuri imobile apartinand acestora, intrucat, asa cum a retinut de altfel si instanta de fond, executorul judecatoresc nu avea obligatia legala de a identifica in patrimoniul debitorilor alte bunuri imobile in vederea executarii silite.

Este adevarat ca, prin dispozitiile art. 491 alin.1, art.492 alin.1 si art.493 Cod procedura civila legiuitorul a prevazut o ordine de preferinta privind urmarirea silita a bunurilor imobile, insa acestea au caracter limitativ, in speta nefiind incident vreunul din aceste cazuri.

Referitor la criticile ce privesc solutia de respingere a cererii se suspendare a executarii silite pronuntata de instanta de fond, Tribunalul a constatat ca sunt neintemeiate.

Impotriva acestei sentinte, a formulat recurs contestatorul M.C..

Prin motivele de recurs recurentul contestator a considerat
decizia civila recurata ca fiind vadit nelegala, data cu aplicarea gresita a legii, in cauza fiind incident motivul de nelegalitate prevazut de art.304 pct.9 Cod procedura civila, pentru urmatoarele argumente:

Referitor la contestatia la executare a sustinut ca atat instanta de fond cat si instanta de apel, au retinut, in mod nelegal, ca somatia imobiliara respecta toate cerintele de forma si de fond prevazute de art.387 si art.497, al.1 Cod procedura civila ambele instante limitandu- se doar la o analiza simplis
ta, formala, a acestei soma
tii imobiliare, fara sa analizeze daca inscrierea acestui act de executare asupra imobilului este legala, fiind interpretate si aplicate gresit la speta dedusa judecatii si dispozitiile art. 497, al.4, art.491, art. 492 al.1 si art.493 Cod procedura civila.

1.  A precizat ca la data inscrierii somatiei imobiliare imobilul situat in Craiova, str. A.I.Cuza nr.12 nu mai figura in proprietatea intimatilor T.M. si T.S..

Asa cum rezulta din extrasul de carte funciara, recurentul, in calitate de tert dobanditor de buna - credinta al imobilului, a notat in Cartea
Funciara a imobilului litigiul ce a format obiectul dosarului nr. 26800/215/2010,
solutionat irevocabil prin sentinta civila nr.3695/9.03.2012, ca efect al acestor notari dreptul de proprietate asupra imobilului fiind dobandit cu efect retroactiv
, de la data acestor inscrieri, caracterul constitutiv de drepturi in favoarea sa producandu-se din anul 2010, deci anterior inceperii executarii
silite imobiliare in cadrul dosarului de executare nr. 252/E/2011 si inscrierii somatiei in
cartea funciara a imobilului.

2.  Ambele instante de judecata au ignorat si nesocotit cu desavarsire principiul de drept ce guverneaza materia cartii funciare, respectiv ca institutia cartii funciare ocroteste doar drepturile dobandite cu buna credinta. C
   uprinsul CF poate fi invocat doar de catre dobanditorii de buna credinta.

Argumentele privind reaua credinta a intimatilor T. si S.C. F. S.R.L. si coniventa frauduloasa a acestora in obtinerea titlului executoriu- sentinta civila nr. 7932/29.04.2011, ce sta la baza executarii silite in cadrul dosarului nr. 252/E/2011 al BEJ T. -N. si T., precum si inopozabilitatea acestui titlu executoriu fata de recurent, nu au fost analizate de catre instanta de apel.

Intimatii sunt de rea-credinta, neputand invoca in favoarea lor cuprinsul cartii funciare, acestia cunoscand situatia de fapt si de drept a imobilului, in acest sens fiind depuse la dosar hotarari judecatoresti definitive si irevocabile
.

3.  Conform dispozitiilor art. 497 alin. 4 Cod procedura civila „drepturile reale inscrise dupa notarea somatiei de plata in cartea funciara nu vor putea fi opuse creditorului urmaritor..., in afara de cazurile expres prevazute de lege".

1. Unul din acele cazuri prevazute expres de lege este cel cuprins in prevederile art. 899 alin. 1 si 2 raportat la art. 898 alin. 1 Cod civil si de, asemenea, prevazut in art. 29 alin. 4 raportat la prevederile art. 29 alin. 1 si alin. 2 lit. a Legea nr. 7/1996.

Conform art. 30 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 „daca in cartea funciara s~a inscris un drept real, in conditiile prezentei legi, in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in folosul ei, daca a fost dobandit sau constituit cu buna credinta, cat timp nu se dovedeste contrariul".

2.  Considerentele instantei de apel, in sensul ca „nici faptul ca in cartea funciara a imobilului exista notat litigiul ce a facut obiectul dosarului 26800/215/2010 al Judecatoriei Craiova, in care s-a pronuntat hotararea care sa tina loc de act autentic in favoarea reclamantului, anterior notarii somatiei nr. 252/E/2011 07.09.2012 nu are relevanta cu privire la legalitatea inceperii urmaririi silite, intrucat notarea unui litigiu are scopul de informare a tertilor ca dreptul de proprietate asupra imobilului inscris in cartea funciara este unul litigios, neimpiedicand transmiterea/constituirea de catre proprietarul tabular de drepturi asupra aceluiasi imobil si, cu atat mai putin, urmarirea silita a acestuia cata vreme nu a iesit din patrimoniul debitorului la data inceperii urmaririi silite... ” incalca principiul de baza al cartii funciare, acela ca doar drepturile reale inscrise cu buna credinta sunt aparate de CF.
3. Al treilea caz este acela prevazut in cadrul art. 389 alin.1 si anume: „daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte cai de urmarire, executarea se perima de drept si orice persoana interesata poate cere desfiintarea ei”.

Din studierea dosarului de executare 252/E/2011, filele 1, 10 si 11, se observa ca la data de 07.06.2011 creditoarea S.C. F. S.R.L. a cerut in baza acestui dosar, la fila 1, executarea silita a debitorilor T.S. si T.M. prin vanzarea imobilului situat in Craiova, str. A. I. Cuza nr. 12; la data de 28.06.2011, in cadrul aceluiasi dosar, creditoarea a facut o cerere de amanare a executarii pana cand debitorii T. vor avea bunuri de executat (fila 10) iar la data de

2012. (dupa mult mai mult de 6 luni) creditoarea S.C FODEMI S.R.L. a cerut continuarea executarii silite impotriva debitorilor T. prin vanzarea silita a bunului imobil situat in Craiova, str. A. I. Cuza nr. 12 (fila 11).

A solicitat admiterea recursului si modificarea in totalitate a deciziei civile recurate in sensul admiterii apelului, schimbarea in totalitate a sentintei
in sensul admiterii contestatiei
la executare si anularea actelor de executare contestate ca fiind nelegale.

Intimata S.C. F. S.R.L. a depus intampinare
, sustinand ca s-a inceput executarea silita impotriva debitorilor, acestia promitand achitarea debitului in cel mai scurt timp, fapt ce nu sa realizat.

Procedura de intocmire si inscriere a somatiei de plata in Cartea Funciara a respectat dispozitiile
art.497
Cod procedura civila, executorul judecatoresc intocmind in acest sens un proces verbal de situatie al imobilului supus executarii silite, iar ulterior somatia de plata care a fost comunicata debitorilor si ulterior inscrisa in cartea funciara.

La momentul inscrierii in cartea funciara a somatiei de plata privind inceperea executarii silite in cadrul dosarului nr.252/E/2011 al BEJ T.N. si T., imobilul situat in Craiova, Str. A.I. Cuza nr.12 figura ca fiind proprietatea debitorilor T.M. si T. S., astfel incat executarea silita este legala.

Existenta litigiilor dintre debitorii T. M., T. S. si contestatorul M.C. nu au nicio relevanta juridica, fata de imprejurarea ca s-a inceput o executare silita impotriva unui bun litigios.

Chiar daca s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca care constata dreptul de proprietate al contestatorului M.C. in ceea ce priveste imobilul situat in Craiova, Str. A.I. Cuza nr.12, acesta nu este opozabil intimatei, intrucat la momentul inceperii executarii silite si inscrierii in cartea funciara proprietari tabulari figurau debitorii T.M. si T.S..

Conform art. 497 alin 4 Cod procedura civila „Drepturile reale inscrise dupa notarea somatiei de plata in cartea funciara nu vor putea fi opuse creditorului urmaritor si adjudecatarului, in afara de cazurile expres prevazute de lege sau de cazul in care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitorul sau tertul dobanditor a consemnat sumele necesare acoperirii creantelor ce se urmaresc, inclusiv dobanzile si cheltuielile de executare.”

Recursul este fondat, urmand a fi admis pentru considerentele ce vor fi expuse.

Este intemeiata critica din recurs referitoare la perimarea executarii silite, critica formulata prin motivele de recurs depuse in termenul prevazut de art. 303 Cod procedura civila.

Potrivit art. 389 alin.1 din Codul de procedura civila „daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte cai de urmarire, executarea se perima de drept si orice persoana interesata poate cere desfiintarea ei”.

In speta, conform inscrisurilor aflate la filele 40 - 60 din dosarul de fond, la cererea creditoarei S.C. F. S.R.L. din 7 iunie 2011 a fost format dosarul de executare nr. 252/E/2011 al BEJ T.N. si T. In acest dosar, la 25.06.2011, creditoarea a formulat o cerere de „amanare” a executarii „pana cand debitorii vor avea bunuri de executat”. Ulterior, la 06.09.2012, creditoarea a solicitat continuarea executarii silite prin vanzarea bunului imobil situat in Craiova, str. A. I Cuza nr. 12. La 07.09.2012 a fost emisa somatia de executare catre debitorii T.M. si T.S., solicitandu-se si notarea acesteia in cartea funciara, notare care a fost facuta incuviintata prin incheierea din 18.09.2012.

Rezulta din succesiunea mentionata a actelor intocmite in dosarul de executare nr. 252/E/2011 ca o perioada de circa 14 luni nu au fost facute nici un fel de acte de executare. Dispozitiile Codului de procedura civila in vigoare la data respectiva nu permiteau suspendarea cursului perimarii la cererea creditorilor, astfel incat cererea de „amanare” a executarii formulata de creditoare nu prezinta relevanta in analiza incidentei prevederilor art. 389 alin.1 Cod procedura civila.

Intrucat o perioada mai mare de 6 luni dosarul de executare a ramas in nelucrare sunt intrunite cerintele legale privind perimarea executarii.

Art. 389 prevede sanctiunea perimarii „de drept” a executarii. Astfel fiind, la data la care a fost emisa somatia, fiind intervenita perimarea, somatia a fost emisa nelegal.

Recurentul, in calitate de tert fata de procedura de executare, poate invoca pe cale de exceptie perimarea, in masura in care justifica un interes. Recurentul justifica interes, in conditiile in care invoca un drept de proprietate cu privire la bunul supus urmaririi silite ca urmare a somatiei din 07.09.2012.

Un alt motiv de nelegalitate a urmaririi silite a bunului dobandit in proprietate de recurent il constituie exercitarea de catre creditoare a dreptului de a urmari silit imobilul intabulat in CF 57696 a loc Craiova cu incalcarea prevederilor art. 5 din Codul civil si art. 38 din Legea nr. 7/1996.

Potrivit art. 5 din Codul civil din 1864: „nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare, la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri”.

Art. 38 din Legea nr. 7/1996 (in continutul pe care acesta il avea la data notarii de catre recurent in cartea funciara a conventiei antecontract de vanzare-cumparare, respectiv a litigiului ce a facut obiectul dosarului nr. 26800/215/2010) prevedea ca „actele si faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea si capacitatea persoanelor in legatura cu imobilele cuprinse in cartea funciara, vor putea fi inscrise, la cerere, cu efect de opozabilitate pentru terte persoane.” Prin drepturi personale se inteleg drepturile de creanta, care mai sunt numite si astfel pentru a fi deosebite de drepturile reale.

Prevederile art. 38 din Legea 7/1996, in forma mentionata, sunt incidente in cauza, fata de prevederile art. 76 din Legea nr. 71/2011, in conformitate cu care dispozitiile art. 876 - 915 din Codul civil privitoare la cazurile, conditiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciara se aplica numai actelor si faptelor juridice incheiate sau, dupa caz, savarsite ori produse dupa intrarea in vigoare a Codului civil.

Referitor la art. 5 din Codul civil din 1864 Curtea constata ca prin incheierea contractului de vanzare-cumparare nr. 77/2008 cu privire la imobilul a carui executare silita face obiectul dosarului 252/E/2011 creditoarea si debitorii au incalcat atat dispozitii de ordine publica cat si bunele moravuri (astfel cum s-a retinut in decizia civila nr. 969/14.09.2010, pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosarul nr. 11192/215/2008).

S-a retinut in litigiul in care s-a pronuntat decizia civila nr. 969/14.09.2010 faptul ca la data incheierii contractului de vanzare-cumparare 77/2008 de catre creditoare exista incheiat intre recurent si debitori, inca din 2004, un antecontract de vanzare-cumparare cu privire la acelasi imobil.

In temeiul conventiei mentionate recurentul a dobandit dreptul de a-i fi transferat in viitor, la data stabilita de parti, dreptul de proprietate asupra imobilului. Acest drept este un drept de creanta (numit si drept personal), pentru care legea permitea indeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliare, conform art. 38 din Legea nr. 7/1996. Recurentul a notat conventia antecontract de vanzare-cumparare in cartea funciara, situatie in care, potrivit art. 38 din Legea nr. 7/1996, conventia a devenit opozabila tertilor, deci si creditoarei.

Opozabilitatea antecontractului mentionat fata de creditoare, in calitatea acesteia de tert, o obliga pe aceasta sa se abtina de la actiuni care puteau impiedica partile sa execute conventia astfel incheiata. Faptul ca, in cunostinta de cauza, a incheiat in 2008 contractul de vanzare-cumparare cu privire la acelasi imobil, antrenand astfel imposibilitatea executarii conventiei antecontract de vanzare-cumparare, imbraca forma abuzului de drept in exercitarea libertatii de a contracta, cata vreme, conform art. 38 din Legea nr. 7/1996 creditoarei ii era opozabil antecontractul de vanzare-cumparare incheiat in 2004 intre recurent si debitori.

Exercitarea cu rea credinta a unui drept constituie abuz de drept. Exista abuz de drept atunci cand exercitarea unui drept s-a facut cu incalcarea principiilor prevazute pentru exercitarea sa, cu nesocotirea legii si moralei, cu depasirea limitelor acestuia sau prin nesocotirea scopului economic si social pentru care a fost recunoscut.

Buna credinta trebuie sa stea la baza exercitiului tuturor drepturilor civile. Buna credinta este ocrotita de lege, aceasta fiind si o componenta a bunelor moravuri. Exercitarea cu rea credinta de catre creditoare, cu nesocotirea opozabilitatii fata de aceasta a antecontractului de vanzare-cumparare, face ca in speta sa nu opereze in favoarea sa dispozitiile art.
497
alin 4 Cod procedura civila. Dreptul de proprietate dobandit de recurent cu privire la imobilul supus executarii silite, notat in cartea funciara dupa notarea somatiei de executare, este opozabil creditoarei cata vreme aceasta a incalcat obligatia pe care a avea, de a se abtine de a actiona in sensul care ar fi putut atrage imposibilitatea executarii conventiei antecontract de vanzare-cumparare.

Incheierea de catre creditoare a contractului de vanzare cumparare cu privire la imobilul pentru care s-a emis somatia de executare contestata, contract constatat nul pe cale judiciara, constituie izvorul obligatiei debitorilor de a achita catre aceasta o suma de bani (reprezentand pretul incasat). Contractul fiind constatat nul, pe cale judiciara s-a stabilit obligatia debitorilor de a restitui pretul. La data promovarii litigiului in care s-a pronuntate hotararea prin care s-a dispus restituirea pretului (hotarare ce constituie titlu executoriu in dosarul de executare nr. 252/E/2011) exista pe rolul instantelor litigiul inregistrat sub nr. 26800/215/2010, prin care s-a solicitat de catre recurent constatarea valabilitatii conventiei antecontrat de vanzare cumparare. Acest litigiu a fost, de asemenea, notat in cartea funciara anterior notarii somatiei de executare, caz in care potrivit art. 38 din Legea 7/1996, este opozabil creditoarei si face ca in favoarea acesteia sa nu poata opera dispozitiile art. 497 alin.4 Cod procedura civila.

Concluzionand Curtea retine ca notarea in cartea funciara a unui antecontract de vanzare-cumparare cu privire la un imobil anterior datei la care un tert dobandeste, in
baza unor raporturi juridice incheiate cu nesocotirea acestui drept,
un drept de gaj general cu privire la patrimoniul promitentilor vanzatori, face ca acesta sa fie opozabil tertului, conform art. 38 din Legea 7/1996. In aceste conditii dreptul de proprietate dobandit ulterior de promitentul cumparator este opozabil tertului si impiedica urmarirea silita a bunului pentru realizarea creantei acestuia, chiar daca inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate dobandit de promitentul cumparator s-a facut dupa notarea somatiei de executare silita. Nesocotirea de catre tert a opozabilitatii prevazute de art. 38 din Legea nr. 7/1996 constituie una din situatiile de exceptie prevazute de lege, care atrage inaplicabilitatea in favoarea sa a prevederilor art. 497 alin. 4 Cod procedura civila, in conformitate cu care dreptul de proprietate inscris in cartea funciara dupa notarea somatiei de executare nu este opozabil creditorului urmaritor.

Dreptul recurentului (nascut in baza antecontractului de vanzare-cumparare din 2004 si valorificat in litigiul ce a facut obiectul dosarului nr. 26800/215/2010, ambele notate in cartea funciara) de a dobandi in proprietate imobilul in litigiu este un drept anterior dreptului de gaj general al creditoarei cu privire la patrimoniul debitorilor, pentru restituirea pretului (drept ce a luat nastere in momentul desfiintarii in 2010, pe cale judiciara, a contractului de vanzare -cumparare), si opozabil acesteia, conform art. 38 din Legea 7/1996, cata vreme a fost notat in cartea funciara. Astfel fiind, in mod eronat instantele au apreciat ca in cauza sunt incidente prevederile art. 497 alin.4 din Codul de pr civila, respectiv ca dreptul de proprietate inscris in cartea funciara de recurent dupa notarea somatiei de executare nu ar fi opozabil creditoarei. Acest drept este opozabil creditoarei, caz in care nu este posibila executarea silita a bunului imobil notat in CF 57696 a municipiului Craiova la cererea creditoarei.

Restul criticilor formulate de recurent, respectiv ca prin decizia recurata nu s-raspuns la toate apararile formulate, ca recurentul ar fi dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului retroactiv, din 28.01.2008 - data la care a fost notata in CF provizoriu conventia antecontract de vanzare-cumparare sunt nefondata. Decizia pronuntata in apel contine considerentele pentru care instanta a apreciat ca se impune a fi respins apelul. Cat priveste data dobandirii dreptului de proprietate in situatii de genul celei in care s-a aflat recurentul, aceasta este data la care instantele au admis, prin hotarare definitiva, cererea de constatare a valabilitatii conventiei antecontract de vanzare-cumparare (in speta 21 noiembrie 2012).

De asemenea, prevederile art. 899 alin. 1 si 2 raportat la art. 898 alin. 1 Cod civil, prev. in art 29 alin. 4 raportat la prevederile art. 29 alin. 1 si alin. 2 lit. a Legea nr. 7/1996 nu sunt incidente in cauza. In solutionarea litigiului, pentru a verifica in ce masura dreptul de proprietate dobandit in 2012 de recurent si inscris in cartea funciara dupa notarea somatiei de executare, sunt relevante - cum s-a aratat deja - dispozitiile legale in materia cartii funciare in vigoare la data la care recurentul a notat conventia antecontract de vanzare-cumparare, respectiv litigiul ce a facut obiectul dosarului nr. 26800/215/2010.

Inopozabilitatea si caracterul abuziv al titlului executoriu de care se prevaleaza creditoarea in dosarul de executare 252/E/2011 nu poate fi retinuta, nefiind invocata si dovedita neachitarea sau restituirea pretului.

In raport de cele expuse, se impune a fi admis recursul, in temeiul art. 312 Cod procedura civila. Intrucat recurentul justifica interes numai in ce priveste desfiintarea actelor de executare referitoare la imobilul intabulat in CF 57696 a municipiului Craiova, Curtea, in urma admiterii recursului si modificarii hotararilor pronuntate in cauza, va dispune anularea numai a somatiei la executare din 07.09.2012, nu a tuturor actelor de executare din dosarul nr. 252/E /2011 al BEJ T.N. si T.
(Decizia civila nr. 207 din 05 februarie 2014 - Sectia I Civila, rezumat judecator Paraschiva Belulescu)