Recuperare sume incasate necuvenit cu titlu de prestatii de asigurari sociale

Recuperare sume incasate necuvenit cu titlu de prestatii de asigurari sociale  Legislatie relevanta : Legea nr. 263/2010 art. 114 alin.1 litera b), art.6 alin.1 pct.1 litera d)

Legea 24/ 2000 art. 65

Rezumat
:
O persoana beneficiara unei pensii anticipate partiale nu poate cumula pensia cu veniturile obtinute din conventii civile, indiferent de cuantumul sumei obtinute din aceasta conventii.

Potrivit art. 65 din Legea 24/2000 privind Normele de tehnica legislativa abrogarea trebuie sa fie expresa. Numai in cazuri deosebite in care la elaborarea si adoptarea unei reglementari nu a fost posibila identificarea tuturor normelor contrare, se poate prezuma ca acestea au facut obiectul modificarii, completarii sau abrogarii lor implicite, potrivit art. 67 din aceeasi lege. In cauza, Ordonanta nr.8/2013 a vizat doar modificarea Codului fiscal, a sferei veniturilor pentru care se datora contributia de asigurari sociale, nu se poate considera ca a existat o situatie deosebita care sa conduca la modificarea/abrogareapartiala implicita a unei legi organice, Legea 263/2010 in ceea ce priveste cumulul pensiei cu alte tipuri de venituri.

Legiuitorul nu a prevazut un plafon pana la care cumulul cu pensia anticipata partiala este permis, nu este posibil introducerea acestui plafon prin analogie. Pensia incasata este necuvenita, indiferent cat de mici sunt veniturile obtinute din conventii civile.

Decizia civila nr. 694/20.10.2016 a Curtii de Apel Galati

Prin sentinta civila nr. 365/08.06.2016 pronuntata de Tribunalul Vrancea a fost admisa contestatia formulata de contestatorul ..., in contradictoriu cu parata CJP, avand ca obiect nulitate act.

A fost anulata decizia nr. .../19.02.2016 privind recuperarea sumelor incasate necuvenit cu titlu de prestatii de asigurari sociale.

A fost anulata executarea silita inceputa in baza deciziei nr. 149464/19.02.2016.

Tribunalul a retinut urmatoarele:

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Vrancea, reclamantul ... a formulat in

contradictoriu cu CJP contestatie la executare impotriva deciziei nr /19.02.2016 privind

recuperarea sumelor incasate necuvenit cu titlu de prestatii de asigurari sociale emisa de CJP, solicitand anularea acesteia si a executarii silite.

In motivarea contestatiei, reclamantul a invederat, in esenta, ca in mod nelegal i s-a emis decizia contestata, ca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru emiterea acesteia, ca este inechitabil ca pentru o suma de 732 lei obtinuta in baza unui contract de asistent broker sa i se solicite restituirea pensiei incasate pe perioada 01.01.2014 - 30.11.2014, ca era necesar ca parata sa-l instiinteze daca era intr-o situatie de incompatibilitate.

Parata CJP a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei ca nefondata.

Parata a aratat ca decizia a fost legal emisa, reclamantul aflandu-se in situatie de incompatibilitate cu statutul de pensionar anticipat, intrucat a obtinut venituri dintr-o conventie incheiata potrivit Codului civil, venituri in cuantum de 732 lei incasate in perioada 01 - 11.2014, fiind incidente prevederile art. 114 alin. 1 lit. b) coroborat cu art. 6 alin. 1) pct. I lit. d) din Legea nr. 263/2010.

Tribunalul a retinut urmatoarele considerente:

Reclamantul S.P. a devenit pensionar anticipat in urma deciziei /09.07.2012 emisa de

CJP, statut pe care l-a avut si in perioada ianuarie - noiembrie 2014.

La data de 01.07.2012, reclamantul a incheiat cu o societate de brokeraj contractul de asistent in brokeraj nr. 1-38. In temeiul acestui contract, reclamantul a obtinut in fiecare luna din perioada ianuarie-noiembrie 2014, venituri modice pentru care s-au retinut impozit si contributie la asigurari de sanatate, cuantumul total al sumei nete obtinute pe intregul interval de timp fiind de 732 lei brut, respectiv 573 lei net, conform adeverintei nr. 346/09.12.2015.

Prin decizia contestata s-a stabilit in sarcina reclamantului obligatia de restituire a sumelor incasate cu titlu de pensie in perioada ianuarie-noiembrie 2014, respectiv suma totala de 12.365 lei.

In justificarea acestei decizii s-a retinut existenta unei incompatibilitati intre pensia anticipata si obtinerea de venituri in temeiul unui contract incheiat potrivit Codului civil, fiind indicate in acest sens prevederile art. 114 alin. 1) lit. b) din Legea nr. 263/2010.

Daca analiza s-ar raporta in mod exclusiv la art. 114 alin. 1 lit. b) si ale art. 6 alin. 1) pct. I, lit. d) din Legea nr. 263/2010 si daca s-ar interpreta exclusiv literal atunci concluzia care se poate retine este una singura, si anume, reclamantul s-a aflat in situatia juridica descrisa in aceste texte pe perioada ianuarie-noiembrie 2014, neavand dreptul sa beneficieze de pensie dat fiind faptul ca avea statut de beneficiar al unei pensii anticipate.

Circumstantele speciale ale cazului impun altor metode de interpretare, interpretarea sistematica (prin raportare la continutul altor norme) si teleologica (in functie de scopul sau ratiunea avuta in vedere de legiuitor la edictarea normei).

Astfel, prevederile art. 6 alin. 1) pct. I, lit. d) din Legea nr. 263/2010 au fost introduse in lege prin pct. 2 al art. XVIII din OUG 117/23.12.2010 privind modificarea si completarea Codului fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale.

In expunerea de motive ce insoteste acest act normativ se mentioneaza, printre altele, ca ratiune a emiterii ordonantei urmatoarele:

„In contextul in care este necesara, pe de o parte, implementarea de masuri pentru largirea bazei de calcul a contributiilor sociale si perfectionarea colectarii prin metoda stopajului la sursa, inclusiv asupra unor venituri cum sunt cele provenind din drepturi de autor si contracte/conventii civile, iar pe de alta parte, corelarea prestatiilor de asigurari sociale cu sumele platite de contribuabili pentru asigurarile sociale obligatorii, cu respectarea principiului solidaritatii sociale”.

Dupa cum rezulta din titlul ordonantei aceasta a avut ca principal scop modificarea Codului

fiscal.

Una din modificarile realizate a constat in introducerea in categoria veniturilor pentru care se plateste cota de contributie de asigurari sociale a veniturilor obtinute din contracte/conventii civile, concluzie ce rezulta din art. 2963 alin. 1 lit. a) Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin OUG 117/2010, coroborat cu art. 52 alin. 2 si 52 alin. 1 lit. d) din Codul fiscal.

Asadar, pentru prima data in legislatia interna, s-a stabilit prin Codul fiscal obligatia platii de contributie de asigurari sociale pentru veniturile obtinute din conventii civile, anterior intrarii in vigoare a OUG 117/2010 neexistand o astfel de obligatie.

In conditiile in care pentru aceste categorii de venituri s-a stabilit obligatia platii de cota de asigurari sociale in mod cu totul logic s-a procedat si la modificarea Legii 263/2010 privind pensiile, adaugandu-se inca o categorie de persoane asigurate obligatoriu prin efectul legii, si anume persoanele care obtin venituri din conventii civile, acesta fiind contextul in care a aparut modificarea art. 6 alin. 1 pct. I prin adaugarea ipotezei normative de la lit. d).

Situatia juridica normativa generata de aparitia OUG 117/2010 s-a modificat in timp, ca urmare a intrarii in vigoare a unor acte normative noi.

O prima modificare relevanta a avut loc prin OUG 125/2011 (in vigoare din 01.01.2012), act normativ prin care s-a modificat Codul fiscal.

Prin aceasta ordonanta s-a modificat art. 52 din Codul fiscal, stipulandu-se la alin. 1 lit. b) ca pentru veniturile provenite din conventii civile platitorii persoane juridice au obligatia de a vira si retine la sursa impozitul datorat de titularul venitului.

De asemenea, prin acest act normativ s-a introdus art. 296

^A

21 prin care s-a prevazut la alin. 1 lit. f) ca se datoreaza cota de contributie de asigurari sociale pentru veniturile prevazute la art. 52 alin. 1), deci inclusiv pentru veniturile din conventii civile.

Mai este de mentionat ca prin aceasta ordonanta de urgenta s-au introdus articolele 296A21 - 296A32.

O alta modificare legislativa relevanta a constituit-o Ordonanta nr. 8/2013 de modificare a Codului fiscal (in vigoare de la 01.02.2013).

Relevante in acest sens sunt prevederile nou introduse ale art. 296A23 alin. 4), text ce are urmatorul continut:

Persoanele care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor si orice alte venituri din desfasurarea unei activitati dependente, venituri din pensii si venituri sub forma indemnizatiilor de somaj, asigurate in sistemul public de pensii, persoanele asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale neintegrate in sistemul public de pensii, care nu au obligatia asigurarii in sistemul public de pensii, precum si persoanele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme, nu datoreaza contributia de asigurari sociale pentru veniturile obtinute ca urmare a incadrarii in una sau mai multe dintre situatiile prevazute la art. 296

^A

21 alin. (1)."

Acest text a ramas in vigoare si pe parcursul anului 2014.

Coroborand aceasta norma cu prevederile art. 296A21, rezulta in mod lipsit de echivoc faptul ca persoanele care obtin venituri „din pensii” nu datoreaza contributie de asigurari sociale pentru veniturile obtinute din conventii civile.

Asadar, statutul special al titularului unui venit din conventii civile constituie cauza legala de excludere de la plata contributiei de asigurari sociale.

Textul nu face nicio diferenta in ceea ce priveste tipul de pensie obtinut de aceste persoane, circumstante in care nici interpretul nu poate face o astfel de distinctie. Asadar, indiferent ca este beneficiar al unei pensii pentru limita de varsta sau pensie anticipata, persoana care are un astfel de statut nu datoreaza cota de contributie sociala pentru veniturile obtinute din conventii civile.

Se observa astfel o modificare deosebit de importanta fata de situatia juridica anterioara cand, indiferent de statut, daca o persoana obtinea venituri din conventii civile ea trebuia sa plateasca contributie de asigurari sociale, devenind automat, prin efectul legii, asigurat.

Dupa intrarea in vigoare a Ordonantei nr. 8/2013, situatia juridica legislativa s-a modificat substantial, legiuitorul prevazand ca pensionarul nu trebuie sa plateasca contributie pentru venitul obtinut din conventii civile. Evident, neplatind contributie, el nu poate beneficia de stagiu suplimentar de cotizare si nici nu poate fi considerat asigurat automat, prin efectul legii, astfel cum prevede art. 6 alin. 1 pct. I, lit. d).

Tribunalul a constatat ca prin solutia legislativa introdusa prin Ordonanta nr. 8/2013, si anume, prin introducerea art. 296A23 alin. 4), categoria speciala a pensionarilor a fost exclusa din categoria persoanelor la care se refera art. 6 alin. 1) pct. I, lit. d), nemaiputandu-se considera ca pensionarii care obtin venituri din conventii civile ar putea fi asigurati automat, prin efectul legii, atat timp cat nu au obligatia de a plati contributie, iar perioada obtinerii unor astfel de venituri nu constituie stagiu de cotizare.

Prin intrarea in vigoare a art. 296

^A

23 alin. 4) din Codul fiscal inserat prin Ordonanta nr. 8/2013 s-a realizat o abrogarea implicita partiala a prevederilor art. 6 alin. 1) pct. I, lit. d) din Legea nr. 263/2010 in sensul ca din categoria persoanelor la care face referire acest text a fost exclusa (cel putin) categoria pensionarilor, indiferent ca acestia sunt pensionari pentru limita de varsta sau beneficiari ai unei pensii anticipate.

Asa cum ratiunea introducerii lit. d) a art. 6 alin. 1) pct. I din Legea nr. 263/2010 a fost aceea ca persoanele care obtineau venituri din conventii civile erau obligate sa plateasca contributie de asigurari sociale, beneficiind astfel de stagiu de cotizare, tot astfel, ca urmare a excluderii obligatiei de plata a contributiei de catre pensionari rezulta ca acestia au fost exclusi implicit, dar lipsit de echivoc, din categoria persoanelor la care se refera lit. d) a art. 6 alin. 1) pct. I din Legea nr. 263/2010.

Reclamantul avea in anul 2014 statut de pensionar anticipat, nu avea obligatia de a plati contributie de asigurari sociale (de altfel, nici nu a platit societatea cu care a avut incheiat contractul astfel de contributii) si nu facea astfel parte din categoria persoanelor reglementate la art. 6 alin. 1) pct. I, lit. d) din Legea nr. 263/2010, astfel cum acest text a fost modificat implicit prin Ordonanta nr. 8/2013 dupa cum s-a aratat mai sus.

In aceste conditii, reclamantului nu ii puteau fi aplicabile prevederile art. 114 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 263/2010, neputandu-se retine incompatibilitatea dintre statutul de pensionar anticipat si detinator al unor venituri dintr-o conventie civila.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel CTP, considerand-o netemeinica si nelegala. In mod eronat, instanta a inlaturat dispozitiile legii speciale si au primat interpretarea sistematica si teleologica, fara a tine cont de dispozitiile imperative ale Legii 263/2010.

A sustinut ca reclamantul a fost pensionat anticipat si s-a regasit in situatia prevazuta de art. 6 alin. 1 pct. I lit. d din Legea 263/2010, respectiv de persoana care realizeaza venituri in baza unei conventii incheiate potrivit Codului civil.

Modificarile intervenite in legislatia fiscala, desi au fost de natura a modifica si dispozitiile Legii 263/2010, nu au largit baza de calcul a cotei de contributii la asigurari sociale de stat si nu au intervenit asupra motivelor de suspendare sau a celor care au reglementat sfera cumulului pensiei cu venituri realizate de asigurati.

Prin hotararea pronuntata, instanta a lipsit de efecte juridice dispozitiile art. 114 si 118 din Legea 263/2010. Ca efect al legilor speciale, fiscala si de pensii, pensionarul anticipat, care se regaseste in situatia de a fi asigurat in baza unei conventii civile, realizand venituri in acest sens se afla in incompatibilitate, legea speciala fiind aplicabila sub aspectul suspendarii, nefiind permis cumulul decat celor exceptati.

Obligatia pensionarului anticipat este sa solicite, potrivit art. 119, suspendarea de la plata a pensiei anticipate si apoi, asigurat in baza unei conventii civile sa realizeze venituri, caz in care platitorul de venit e obligat sa retina si sa vireze cota de cota de contributie sociala.

A solicitat admiterea apelului, si, in rejudecare, respingerea actiunii.

In drept, a invocat art. 466 Cod de procedura civila.

Intimatul a formulat intampinare, nemotivata in drept, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, aratand ca venitul brut realizat in anul 2014 a fost de 732 lei. Avand in vedere ca art. 6 alin. 1 pct. IV din Legea 263/2010, prevede ca pensia se suspenda in conditiile in care persoana a obtinut un venit brut pe an calendaristic egal cu cel putin de 4 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, pentru egalitate de tratament si identitate de ratiune, in vederea respectarii art. 16 din Constitutie, se impune aplicarea prin analogie a acestei limite si in cazul sau. Apelanta a fost de rea credinta, nu l-a notificat in timp util, prin obligarea la restituire ii sunt incalcate drepturile fundamentale, la un nivel de trai decent si la pensie.

Apelul este intemeiat.

Prima instanta a retinut corect ca din interpretarea art. 114 alin. 1 lit. b) si ale art. 6 alin. 1) pct. I, lit. d) din Legea nr. 263/2010, rezulta ca o persoana, beneficiara a unei pensii anticipate partiale, nu poate cumula pensia cu venituri obtinute din conventii civile, indiferent de cuantumul sumei obtinute din aceasta conventie, ca reclamantul s-a aflat in situatia juridica descrisa in aceste texte pe perioada ianuarie-noiembrie 2014, neavand dreptul sa beneficieze de pensie dat fiind faptul ca avea statut de beneficiar al unei pensii anticipate.

Interpretarea sistematica si teleologica folosita de instanta priveste regimul juridic al contributiei de asigurari sociale, nu si cel al cumulului dintre pensia anticipata partiala si veniturile obtinute din conventii civile.

In urma acestei interpretari, Tribunalul a concluzionat ca prin intrarea in vigoare a art. 296

^A

23 alin. 4) din Codul fiscal inserat prin Ordonanta nr. 8/2013 s-a realizat o abrogarea implicita partiala a prevederilor art. 6 alin. 1) pct. I, lit. d) din Legea nr. 263/2010. Or, potrivit art. 65 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, abrogarea trebuie sa fie expresa. Numai in cazuri deosebite, in care la elaborarea si adoptarea unei reglementari nu a fost posibila identificarea tuturor normelor contrare, se poate prezuma ca acestea au facut obiectul modificarii, completarii ori abrogarii lor implicite, potrivit art. 67 din aceeasi lege. In cauza, intrucat Ordonanta nr. 8/2013 a vizat doar modificarea Codului fiscal, a sferei veniturilor pentru care se datora contributia de asigurari sociale, nu se poate considera ca a existat o situatie deosebita care sa conduca la modificarea/abrogarea partiala implicita a unei legi organice, Legea nr. 263/2010, in ceea ce priveste cumulul pensiei cu alte tipuri de venituri.

Reclamantul se afla in situatia prevazuta de art. 6 pct. 1 lit. d. (persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, din drepturi de autor si drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13A1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si din contracte/conventii incheiate potrivit Codului civil), si nu in situatia prevazuta in art. 6 pct. IV, conventiile civile fiind reglementate expres la litera d. Aplicarea legii nu se poate face prin analogie. Cat timp pentru situatia persoanelor care realizeaza venituri din conventii civile, legiuitorul nu a prevazut un plafon pana la care cumulul cu pensia anticipata partiala este permis, nu este posibil introducerea acestui plafon prin analogie. Pensia incasata este necuvenita, indiferent cat de mici sunt veniturile obtinute din conventii civile.

Cunoscand chiar din cuprinsul deciziei ca potrivit art. 114 alin. 1 lit. b din Legea 263/2010 ca pensia anticipata partiala se suspenda pe perioada cat pensionarul se regaseste in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu exceptia consilierilor locali sau judeteni, reclamantul avea obligatia, potrivit art. 119 din aceeasi lege sa comunice casei teritoriale de pensii in evidentele careia se afla, orice schimbare in situatia proprie, de natura sa conduca la modificarea conditiilor in functie de care i-a fost stabilita sau i se plateste pensia, in termen de 15 zile de la data aparitiei acesteia.

Prin urmare, este culpa reclamantului ca nu a anuntat ca realizeaza venituri din conventii civile. Nu era obligatia Casei de pensii sa verifice permanent situatia reclamantului. Periodic, atunci cand datele sunt obtinute de la ANAF, se face verificarea in evidentele Casei de Pensii.

Desi cuantumul debitului este ridicat, garantiile constitutionale invocate de intimatul reclamant in intampinare sunt respectate in legislatia noastra prin stabilirea unor modalitati de executare care permit achitarea in timp a acestuia.

Fata de considerentele expuse, in baza art. 480 cod de procedura civila, Curtea va admite apelul, va schimba sentinta, in sensul ca va respinge ca nefondata contestatia.