Recalculare pensie Neindeplinirea cerintelor prevazute de dispozitiile legale

Index tematic: Asigurari sociale

Legislatie relevanta:

-
art. 127 alin.2, art.124 alin.l din Normele de aplicare a Legii nr.263/2010, aprobate prin HG nr.257/2011

Rezumatul problemei de drept:

Certificatul in raport de care s-a solicitat recalcularea pensiei contine, de fapt, venituri brute realizate, a caror componenta nu este cunoscuta si care difera de la luna la luna, fiind vorba de venituri obtinute de apelantul-reclamant in perioadele aratate, pentru a caror valorificare, astfel cum sunt mentionate in cuprinsul adeverintei, nu exista temei legal. Nu rezulta sub nicio forma din cuprinsul acestui certificat ca in perioadele mentionate apelantul-reclamant ar fi obtinut venituri in acord global pentru a se pune in discutie aplicarea celor statuate prin decizia nr.19 din data de 17.10.2011 a inaltei Curti de Casatie si Justitie, la care a facut referire apelantul.

De asemenea, emitentul certificatului s-a rezumat la a indica, practic, veniturile brute lunare obtinute de apelantul-reclamant, fara a proceda la defalcarea acestora si la mentionarea concreta a sporurilor obtinute de apelant in perioadele aratate si a temeiului legal in baza caruia au fost acordate sporurile. Nu este indicat in cuprinsul certificatului vreun temei de drept al obtinerii acestor sume brute, certificatul necuprinzand rubrici separate privind sporuri, denumirea acestora, procentul sau suma acordata, perioada in care a fost primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat. Or, potrivit art. 127 alin.2 din Normele de aplicare a Legii nr.263/2010, aprobate prin HG nr.257/2011, adeverintele prin care se dovedesc sporurile trebuie sa cuprinda, obligatoriu, printre altele, si denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata, perioada pentru care s-a primit sporul si temeiul legal in baza caruia s-a acordat.

Identificare :

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I Civila

Decizia nr.1349 din 12 iunie 2017

Prin sentinta civila nr.300 din 21.02.2017, Tribunalul Dambovita a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului SJAND si a respins cererea in contradictoriu cu acest parat ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala. Prin aceeasi sentinta a fost respinsa ca nefondata actiunea formulata de reclamantul .. .in contradictoriu cu parata CJPD.

S-a retinut de catre prima instanta ca reclamantul a chemat in judecata pe paratii indicati solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta parata CJPD sa fie obligata la valorificarea certificatului C/145/25.11.2013 eliberat de Serviciul Judetean al Arhivelor Nationale Dambovita, respectiv la revizuirea si recalcularea pensiei in concordanta cu salariile brute realizate pe perioada august 1974- decembrie 1992, pentru care s-au achitat contributiile la bugetul asigurarilor sociale de stat din care se plateau pensiile.

In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca a solicitat casei judetene de pensii recalcularea pensiei prin valorificarea certificatului sus-mentionat, cuprinzand salariile brute realizate la fosta SC SARO SA Targoviste pentru perioada indicata, pentru care s-au achitat contributiile sociale de stat, iar parata nu a valorificat acest certificat.

S-a mai sustinut ca fostul angajator este radiat din Registrul Comertului, in urma insolventei si lichidarii patrimoniului, arhiva fiind preluata de catre Serviciul Judetean Dambovita al Arhivelor Nationale, care nu are nicio vina in prezentarea certificatului asa cum este eliberat, datele fiind preluate din documentele primare privind pe fostul angajator.

In perioada mentionata, a invederat reclamantul, a fost angajat cu contract de munca pe perioada nedeterminata, iar pentru munca efectuata la fostul angajator, acesta a achitat CAS-ul corespunzator la bugetul asigurarilor de stat din care se plateau pensiile.

Reclamantul a invocat decizia nr. 19 din 17.10.2011 a inaltei Curti de Casatie si Justitie, data in interesul legii, precum si jurisprudenta CEDO. De asemenea, s-au invocat principiile imprescriptibilitatii si incesibilitatii, contributivitatii si egalitatii, prevazute de Legea nr.263/2010.

Paratul SJAND a depus intampinare, prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, iar pe fond, a cerut respingerea cererii ca neintemeiata.

Prin sentinta civila nr.300 din 21.02.2017, Tribunalul Dambovita a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului SJAND si a respins cererea in contradictoriu cu acest parat ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala. Prin aceeasi sentinta a fost respinsa ca nefondata actiunea formulata in contradictoriu cu parata CJP Dambovita.

Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut, cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate de paratul SJAND, ca este intemeiata, motiv pentru care a admis-o.

Astfel, s-a aratat ca reclamantul a solicitat obligarea paratei CJP Dambovita la valorificarea unui certificat eliberat de paratul SJAND, fara a formula vreun capat de cerere impotriva acestui din urma parat, ceea ce indreptateste constatarea ca paratul SJAND nu are calitate procesuala pasiva, impunandu-se respingerea cererii formulate impotriva sa ca fiind indreptata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala.

Referitor la cererea formulata impotriva paratei CJP Dambovita, tribunalul a retinut ca reclamantul beneficiaza de pensie de invaliditate, solicitand valorificarea certificatului nr. C/145 din 25.11.2013 eliberat de Directia Judeteana a Arhivelor Nationale Dambovita.

Potrivit dispozitiilor art.124 din HG nr.257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice „(1) In situatia prezentarii si a altor acte de vechime in munca prevazute de lege, pentru perioadele mentionate la art. 16 lit. a) din lege, acestea vor cuprinde obligatoriu cel putin urmatoarele elemente: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei; c) perioada in care s-a lucrat, cu indicarea datei de incepere si de incetare a raportului de munca; d) mentionarea temeiului legal in baza caruia a avut loc incadrarea; e) functia, meseria sau specialitatea exercitata; f) salariul tarifar de incadrare; g) denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordata; h) perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat. (2) Actele vor avea numar si data de inregistrare, stampila unitatii emitente, precum si semnatura celui care angajeaza unitatea sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii.”

in cauza, tribunalul a constatat ca certificatul invocat in cauza se refera doar la salariile brute obtinute de reclamant si nu cuprinde salariul tarifar de incadrare, denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordata, perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat si nici nu se face dovada sustinerilor reclamantului in sensul ca nu s-au valorificat toate veniturile realizate din munca si ca au fost platite contributiile de asigurari sociale.

A conchis prima instanta ca refuzul casei de pensii de a valorifica certificatul mai sus aratat nu poate fi calificat ca nelegal, reclamantul neprezentand o alta adeverinta care sa indeplineasca cerintele prevazute de art. 124 din HG nr. 257/2011, motiv pentru care in temeiul art. 153 din Legea nr. 263/2010, tribunalul a respins cererea reclamantului formulata impotriva paratei CJP Dambovita.

Reclamantul a declarat apel impotriva sentintei primei instante, precum si impotriva incheierii din 31.01.2017, prin care s-a respins cererea de admitere a probei cu expertiza contabila.

S-a sustinut, in esenta, ca hotararea este in parte nelegala in ceea ce o priveste pe parata CJP Dambovita, fiind incalcate principiile de baza ale sistemului national de pensii, respectiv principiul contributivitatii; decizia nr.19 din 17.10.2011 a inaltei Curti de Casatie si Justitie (recurs in interesul legii) obligatorie, precum si dreptul la proprietate, interzicerea discriminarii, prevazute de art.1, 14, 17 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului (CEDO); art.1 din Protocolul 1; art.1 din Protocolul 12 la CEDO, dispozitii ce au prioritate fata de reglementarile nationale.

S-a aratat ca in carnetul de munca sunt inscrise (numai) salariile tarifare, pensia fiind calculata pe baza salariilor tarifare, iar salariile tarifare lunare sunt prezentate chiar de casa de pensii prin buletinul de calcul privind acordarea pensiei de invaliditate si date privitoare la activitatea in munca, in care sunt aratate clar, defalcat si separat pe luni atat salariile tarifare, cat si sporurile de care a beneficiat apelantul-reclamant, respectiv de noapte, de vechime pe fiecare luna.

A apreciat apelantul ca sustinerile in sensul ca in certificat nu se detaliaza ce sume sunt incluse in salariile brute mentionate sau daca aceste sporuri au fost incluse sau nu in salariul (venitul) brut realizat, impuneau, obligatoriu, efectuarea unei expertize contabile care sa lamureasca aceste aspecte, invederandu-se ca certificatul eliberat de Serviciul Judetean Dambovita al Arhivelor Nationale este intocmit pe baza documentelor primare financiar - salariale state de plata, conform Legii nr.16/1996.

In ceea ce priveste sustinerea in sensul ca nu exista temei legal pentru valorificarea salariului realizat efectiv, apelantul a aratat ca instanta de fond in fapt nu recunoaste dispozitiile Legii nr.263/2010 si decizia nr.19 din 17 octombrie 2011 (recurs in interesul legii), publicata in Monitorul Oficial nr.824/22.11.2011, obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial, la ale carei considerente s-a facut trimitere.

S-a mai invederat de catre apelant ca pentru munca efectuata in cadrul sistemului de retribuire in acord global la fostul angajator, acesta i-a achitat integral salariul (castigul brut realizat) corespunzator muncii efectuate efectiv si a achitat CAS-ul legal la stat, facandu-se referire si la anumite dispozitii ale Decretului nr.389/1972 privitor la contributia pentru asigurari sociale.

Apelantul a considerat ca se impune efectuarea unei expertize contabile, asa cum a procedat Curtea de Apel Ploiesti intr-un alt dosar, ce a fost indicat, intr-o cauza similara cu cererea apelantului, aratandu-se ca in cauza respectiva, in urma expertizei de specialitate, Curtea de Apel Ploiesti, prin decizia mentionata, a admis apelul si a schimbat in tot sentinta, admitand actiunea prin recalcularea pensiei prin valorificarea salariilor brute, dar fara sporuri, adica scaderea din salariul brut a sporurilor pe care CJP Dambovita le valorificase conform buletinului de calcul.

Prin decizia civila nr.1349 din 12.06.2017, Curtea de Apel Ploiesti a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant ... impotriva incheierii din data de 31.01.2017 si a sentintei civile nr. 300/21.02.2017 pronuntate de Tribunalul Dambovita.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de control judiciar a retinut ca in conformitate cu disp.art.107 alin.3 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii, pensia poate fi recalculata prin adaugarea veniturilor si/sau a stagiilor de cotizare, prevazute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.

S-a aratat ca prin cererea inregistrata la CJP Dambovita la data de 29.08.2016, apelantul- reclamant a solicitat recalcularea drepturilor sale de pensie conform certificatului nr.C/145/25.11.2013 eliberat de Serviciul Judetean Dambovita al Arhivelor Nationale.

S-a mai retinut ca la art. 125 din Normele de aplicare a Legii nr.263/2010, aprobate prin HG nr.257/2011, se prevede in mod expres ca angajatorii sau orice alti detinatori de arhive sunt direct raspunzatori, in conditiile legii, de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor, elementelor si informatiilor pe care le inscriu, in baza documentelor detinute, in adeverintele pe care le elibereaza in vederea stabilirii, recalcularii sau revizuirii drepturilor de pensie, in cazul de fata, certificatul in discutie, de care se prevaleaza apelantul-reclamant, fiind eliberat de detinatorul de arhive.

Prin decizia nr.19 din data de 17.10.2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.824 din data de 22.11.2011, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a stabilit, in interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e, art. 78 si art. 164 alin. 1 si 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, ca: formele de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. 1 lit. a din Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in salariul brut si, pentru acestea, s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.

Pentru argumentele pe larg expuse in cuprinsul deciziei sus-mentionate, date in interesul legii, s-a concluzionat de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie ca neluarea in considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contributiei de asigurari sociale echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand drept finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor si crearea unei discriminari intre persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior si ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000. Astfel, s-a stabilit ca in conditiile in care se constata de catre instantele investite cu cereri de recalculare a pensiilor ca pentru sumele salariale, reprezentand venituri suplimentare pentru munca in acord, angajatorul a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, ca aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse in salariul de baza brut, ca bugetul asigurarilor sociale a fost alimentat cu contributia de asigurari sociale platita de catre angajator, aferenta veniturilor salariale suplimentare obtinute de catre salariati, este firesc ca o parte din aceasta contributie sa revina fostilor salariati, in prezent pensionati si sa fie avuta in vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform Legii nr. 19/2000 si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2005.

Decizia nr.19 din data de 17.10.2011 este obligatorie pentru instante cu privire la problema de drept rezolvata, potrivit art. 330 alin. 4 din Codul de procedura civila, in forma in vigoare la momentul pronuntarii respectivei decizii, adica de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Chiar daca de la data de 01.01.2011 a intrat in vigoare Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, adoptandu-se ulterior si Norme de aplicare a prevederilor acestei legi, dispozitiile legale cuprinse in Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si in OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, avute in vedere de Inalta Curte de Casatie si Justitie la pronuntarea deciziei in interesul legii nr.19 din data de 17.10.2011, au fost reluate, din punct de vedere al continutului, de Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare ( art.2 lit.c., art. 165) si de HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 (Anexa 15 pct. VI), astfel incat, pentru identitate de ratiune, cele statuate prin decizia in interesul legii nr.19 din data de 17.10.2011 sunt aplicabile si deciziilor emise in temeiul Legii nr.263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.

In cuprinsul certificatului nr. C/145/25.11.2013 eliberat de Serviciul Judetean Dambovita al Arhivelor Nationale sunt mentionate numai salariile brute obtinute de apelantul-reclamant pe perioadele expres indicate in respectivul certificat. Nu rezulta insa, sub nicio forma, din cuprinsul acestui certificat, ca in perioadele mentionate apelantul-reclamant ar fi obtinut venituri in acord global pentru a se pune in discutie aplicarea celor statuate prin decizia nr.19 din data de 17.10.2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la care a facut referire apelantul si mai mult, era necesar a se face dovada, in masura in care apelantul-reclamant ar fi obtinut venituri in acord global - situatie ce nu se regaseste, insa, in cauza - ca acestea au fost incluse in venitul brut si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, singura mentiune din finalul certificatului invocat de apelantul-reclamant in pricina de fata fiind aceea ca „pentru perioada lucrata s-a retinut contributie.”

Potrivit art.165 alin.1 din Legea nr.263/2010, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca, astfel:a) salariile brute, pana la data de 1 iulie 1977;b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 pana la data de 1 ianuarie 1991; c)salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

De asemenea, conform alin.2 al art.165, la determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare. La alin.3 al art.165 din Legea nr.263/2010 se arata care este sporul de vechime care se utilizeaza la stabilirea punctajelor lunare, in functie de perioadele expres prevazute la lit. a-b si de vechimea in munca, iar potrivit alin.4 al art.165, pentru perioadele de dupa 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor lunare este cel inscris in carnetul de munca sau in alte acte doveditoare.

De mentionat ca aceleasi dispozitii au existat si in Legea anterioara a pensiilor nr.19/2000, ce a fost in vigoare pana la data de 01.01.2011, cand a intrat in vigoare Legea nr.263/2010, fiind vorba de disp.art.164 din Legea nr.19/2000.

Totodata, potrivit art. 124 alin.1 din Normele de aplicare a Legii nr.263/2010, aprobate prin HG nr.257/2011, in situatia prezentarii si a altor acte de vechime in munca prevazute de lege, pentru perioadele mentionate la art. 16 lit. a) din lege, acestea vor cuprinde obligatoriu cel putin urmatoarele elemente: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei; c) perioada in care s-a lucrat, cu indicarea datei de incepere si de incetare a raportului de munca; d) mentionarea temeiului legal in baza caruia a avut loc incadrarea; e) functia, meseria sau specialitatea exercitata; f) salariul tarifar de incadrare; g) denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordata; h) perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat.

Din cuprinsul dispozitiilor legale sus-mentionate, a retinut instanta de apel, rezulta ca stabilirea pensiei se face in functie de salarii (nu venituri), la aceste salarii adaugandu-se si sporurile si alte venituri care au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.

Parata CJP a aratat prin notele scrise depuse la dosarul de fond, cuprinzand punctul sau de vedere cu privire la actiunea reclamantului, ce s-a solicitat a fi respinsa, ca pensia reclamantului a fost stabilita in functie de salariile inscrise in carnetul de munca al acestuia, care se prezuma ca a fost completat in conformitate cu prevederile legale, facandu-se referire si la dispozitiile art.165 din Legea nr.263/2010.

A mai aratat parata ca a valorificat si toate sporurile cu caracter permanent ce rezulta din adeverintele depuse de catre reclamant, respectiv sporul de vechime si sporul pentru munca prestata in timpul noptii si s-a depus de catre parata la dosarul de fond si buletinul de calcul privind acordarea pensiei de invaliditate a reclamantului cuprinzand si datele privitoare la activitatea in munca, din care rezulta sumele contributive retinute pe perioadele in discutie, precum si sporurile avute in vedere la stabilirea pensiei reclamantului.

In masura in care ar fi vorba de alte venituri suplimentare care ar fi fost obtinute de apelantul-reclamant, altele decat acordul global, in raport de care sa se fi solicitat recalcularea pensiei, instanta de apel a retinut ca prin decizia nr.19/10.12.2012, pronuntata de Inalta Curte de Casatie in recurs in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr.51 din data de 23.01.2013, s-a statuat, in interpretarea si aplicarea prevederilor art. 2 lit. e si art. 164 alin. 2 si 3 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, ca sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale.

Totodata, s-a aratat ca aplicarea principiului contributivitatii impune luarea in calcul a sporurilor si veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioade anterioare Legii nr. 19/2000, in masura in care acestea au facut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost inregistrate in carnetul de munca sau rezulta din adeverinta, conform legislatiei in vigoare, si s-a platit contributia de asigurari sociale.

Si decizia nr.19 din data de 10.12.2012 este obligatorie pentru instante cu privire la problema de drept rezolvata, potrivit art. 330

⁷

alin. 4 din Codul de procedura civila, in forma in vigoare la momentul pronuntarii respectivei decizii, adica de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I si, pentru aceleasi considerente aratate mai sus, cu privire

aplicarea deciziei nr.19 din data de 17.10.2011 a inaltei Curti de Casatie si Justitie, si cele statuate prin decizia in interesul legii nr.19 din data de 10.12.2012 sunt aplicabile si deciziilor emise in temeiul Legii nr.263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.

Din cuprinsul certificatului in raport de care s-a solicitat recalcularea drepturilor de pensie, nu rezulta insa ca apelantul-reclamant ar fi primit anumite sporuri, venituri suplimentare, care sunt acestea, care este cuantumul lor lunar, temeiul legal al acordarii acestor sume care sa fi fost primite in plus de catre apelant, conditie absolut necesara, astfel cum rezulta chiar din dispozitivul deciziei in interesul legii nr.19/10.12.2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ce face referire la adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, privind sporurile sau veniturile suplimentare in discutie (in masura in care nu sunt inregistrate in carnetul de munca).

Certificatul nr. C/145/25.11.2013 eliberat de Serviciul Judetean Dambovita al Arhivelor Nationale nu contine, de fapt, salarii brute in sensul dispozitiilor legale sus-mentionate, ci venituri brute realizate, a caror componenta nu este cunoscuta si care difera, astfel cum rezulta din continutul certificatului, de la luna la luna, fiind vorba de venituri obtinute de apelantul-reclamant in perioadele aratate, pentru a caror valorificare, astfel cum sunt mentionate in cuprinsul adeverintei, nu exista temei legal.

Emitentul certificatului s-a rezumat la a indica, practic, veniturile brute lunare obtinute de apelantul-reclamant in perioadele aratate, fara a proceda la defalcarea acestora si la mentionarea concreta a sporurilor obtinute de apelant in perioadele respective si a temeiului legal in baza caruia au fost acordate sporurile. Nu este indicat in cuprinsul certificatului vreun temei de drept al obtinerii acestor sume brute, certificatul necuprinzand rubrici separate privind sporuri, denumirea acestora, procentul sau suma acordata, perioada in care a fost primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat.

Or, potrivit art. 127 alin.2 din Normele de aplicare a Legii nr.263/2010, aprobate prin HG nr.257/2011, adeverintele prin care se dovedesc sporurile trebuie sa cuprinda, obligatoriu, printre altele, si denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata, perioada pentru care s-a primit sporul si temeiul legal in baza caruia s-a acordat.

Apelantul-reclamant a invocat principiul contributivitatii ca argument in sustinerea cererii sale, insa, dupa cum s-a aratat mai sus, singura mentiune din finalul certificatului este aceea ca „pentru perioada lucrata s-a retinut contributie”, mentiune insuficienta si care, avand in vedere considerentele expuse pe larg, mai sus, nu poate justifica admiterea actiunii reclamantului.

Pentru considerentele mai sus-aratate, instanta de apel a conchis ca nu se impune nici efectuarea in cauza a unui raport de expertiza contabila, in sensul celor solicitate de catre apelantul-reclamant la prima instanta, solicitare reluata in apel. Astfel, s-a aratat ca sarcina interpretarii si aplicarii dispozitiilor legale revine instantei de judecata, iar raportat la probele cu inscrisuri administrate in cauza si tinand cont de considerentele ce preced, proba cu expertiza contabila avand obiectivele solicitate de apelantul-reclamant, nu se justifica, fiind corecta solutia primei instante, care a respins la termenul de judecata din 31.01.2017 proba cu expertiza contabila ceruta de reclamant, ca nefiind utila in cauza.

Nu poate fi valorificat certificatul eliberat de Serviciul Judetean Dambovita al Arhivelor Nationale, care este incomplet si care nu este conform dispozitiilor legale in vigoare, astfel ca in mod justificat a conchis prima instanta ca refuzul casei de pensii de a valorifica acest certificat nu poate fi calificat ca nelegal. Raportat la situatia de fapt si de drept din pricina dedusa judecatii si avand in vedere cele mai sus retinute, nu se poate concluziona cu privire la incalcarea in cauza a dispozitiilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului si ale Protocoalelor sale aditionale, invocate de catre apelantul-reclamant in cuprinsul motivelor de apel.

Referitor la practica judiciara invocata de apelantul-reclamant, constand intr-o decizie de speta, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti intr-un dosar in care s-a administrat si proba cu expertiza contabila, s-a aratat de catre instanta de apel ca in sistemul de drept romanesc jurisprudenta nu constituie izvor de drept, instantele judecatoresti nefiind tinute de solutiile pronuntate anterior de alte instante. Hotararile judecatoresti au aplicabilitate numai la speta, efectele lor neputand fi extinse la cauze similare cu care instantele au fost investite. Si intimata-parata a invocat, de altfel, la randul sau, practica judiciara, depunand in acest sens la dosarul de fond o serie de hotarari judecatoresti pronuntate in spete similare de catre Tribunalul Dambovita si Curtea de Apel Ploiesti.

Pe de alta parte, a retinut Curtea, situatia de fapt si de drept din fiecare speta dedusa judecatii difera chiar daca pricinile respective vizeaza, cu titlu general, recalcularea pensiei, astfel incat si solutiile pot diferi, iar decizia de speta invocata de apelant nu poate justifica admiterea apelului in sensul solicitat de acesta.

Fata de cele ce preced, Curtea a privit apelul ca nefondat, astfel incat, in temeiul art.480 alin.1 din Codul de procedura civila l-a respins ca atare, solutia primei instante fiind legala si temeinica.

Autorul sintezei

Judecator Vera-Andrea Popescu