Raspunderea furnizarii serviciilor sub controlul autoritatii delegante

Cuprins pe materii
:
Drept administrativ

Legislatie relevanta
:
Legea nr. 554/2004, art. 1270 si 1272 Cod civil si art. 1350 Cod civil

Rezumat
:

Potrivit art. 26 pct. 7 din contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare, operatorul are dreptul sa fie sprijinit de autoritatea deleganta in orice demers legal de recuperare a creantelor de la utilizatorii rau platnici. Astfel, potrivit art. 17 pct. 25 punctul 4 din contractul de delegare, autoritatea deleganta este obligata sa depuna toate eforturile, inclusiv prin plata de la bugetul propriu, pentru a stinge datoriile unitatilor subordonate sau a societatilor in care sunt actionari (servicii, majorari de intarziere, eventuale cheltuieli de judecata) fata de operator. Aceasta clauza contractuala da nastere, indubitabil, in sarcina recurentei parate, la o obligatie de a asigura stingerea datoriilor societatilor la care sunt actionari, inclusiv prin plata de la bugetul propriu
.

 

Decizia nr. 2494/21.09.2017 a Curtii de Apel Galati

 

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Galati – Sectia de contencios administrativ si fiscal la data de 23.06.2015  sub nr. 2xxx/121/2015, reclamanta A C SA a solicitat obligarea paratei U.A.T. Mun. G la plata sumei de 1.790.349,40 lei, reprezentand debit aferent perioadei 31.10.2014 – 31.03.2015, apartinand SC A SA la care unic actionar este parata, precum si la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca, prin adresa nr. 1xxxx/16.04.2015 a solicitat paratei, in temeiul disp. art. 17 pct. 25 alin. 4 din contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare nr. 29/16108/23.09.2010 incheiat intre Autoritatea deleganta -  Asociatia de dezvoltare intercomunitara „S R A G”, in numele si pe seama unitatilor administrativ teritoriale membre, si Operatorul – SC AC SA .

S-a sustinut ca, in baza acestui contract reclamanta isi asuma raspunderea furnizarii serviciilor sub controlul autoritatii delegante in conditiile si termenii contractului de delegare si in conformitate cu normele legale aplicabile, iar, potrivit art. 17 pct. 25 alin. 4 din contractul de delegare, autoritatea deleganta are obligatia de a depune toate eforturile, inclusiv prin plata de la bugetul propriu, pentru a stinge datoriile unitatilor subordonate sau ale societatilor in care sunt actionari, fata de operator.

S-a sustinut ca societatea A SA, al carei actionar unic este parata, a beneficiat, in baza contractului incheiat cu reclamanta de serviciile publice de alimentare cu apa si de canalizare, de colectare si evacuare a apelor uzate orasenesti, insa nu si-a achitat datoriile aferente acestora, desi a fost informata cu privire la soldurile debitoare ce figurau in evidenta contabila a reclamantei iar, prin sentinta civila nr. 1xx/15.11.2011 a Tribunalul Galati s-a dispus deschiderea procedurii de insolventa a societatii A SA.

In drept, au fost invocate clauzele contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare nr. 16108/23.09.2010 – 29/23.09.2010, Legea nr. 554/2004, art. 1270 si 1272 Cod civil si art. 1350 Cod civil.

S-au de pus inscrisuri in sustinerea actiunii formulate.

Legal citata, parata U.A.T. Mun. G a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.

In aparare, parata a sustinut ca fata de data la care a fost incheiat contractul de delegare a gestiunii serviciilor  de alimentare cu apa si de canalizare, precum si de data la care a intrat in vigoare noul Cod civil, nu sunt aplicabile prevederile acestuia.

S-a mai invocat faptul ca reclamanta nu indica in ce calitate ar fi atrasa raspunderea patrimoniala a paratei, in numele si pe seama societatii A SA, intrucat in nici un moment parata nu si-a asumat obligatia de garantare a executarii obligatiei de plata, ci de a implementa dispozitiile Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, astfel cum este mentionat in preambulul contractului de delegare.

S-a mai sustinut ca cele doua clauze mentionate in art. 17 pct. 25 alin. 4 si in art. 26 pct. 7 din contractul de delegare cuprind dispozitii prin care parata isi asuma o obligatie de diligenta, fara ca parata sa-si asume in mod cert si neechivoc vreo obligatie de plata/de garantie a executarii obligatiei de plata pentru un tert. In conditiile in care ar exista vreo indoiala cu privire la interpretarea clauzelor contractuale, dispozitiile art. 983 din Codul civil din 1864 instituie o prezumtie de interpretare potrivit declaratiei de vointa a debitorului.

Reclamanta a formulat raspuns la intampinare, invocand prevederile art. 9 alin. 1 si ale art. 30 din Legea nr. 51/2006 intrucat contractul de delegare inregistrat sub nr. 1xxxx/23.09.2010 este incheiat de reclamanta cu Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „S R A G” in calitate de autoritate deleganta si 19 unitati administrativ teritoriale membre, in baza art. 4 alin. 3 din Anexa nr. 4 din Hotararea nr. 855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv – cadru si a statutului – cadru ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate – serviciile de unitati publice si conform prevederilor art. 31 ind. 1 din Legea nr. 51/2006 si ale art. 21 ind. 1 din Legea nr. 241/2006.

Ulterior, la data de 24.05.2016, reclamanta a precizat ca suma solicitata, pe cale judiciara, este in cuantum de 1.299.433 lei, intrucat societatea A SA, prin lichidator judiciar a efectuat plati partiale, reprezentand contravaloarea a 9 facturi emise si neachitate, in suma de 490.915,52 lei.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri si proba cu expertiza tehnica contabila, fiind depus la dosar raportul de expertiza judiciara.

Prin sentinta civila nr. 1xx din 01.03.2017, Tribunalul G a admis in parte actiunea.

A obligat parata U.A.T. Municipiul G la plata catre reclamanta a sumei de   1.299.433 lei.

A obligat parata  U.A.T. Municipiul G catre reclamanta  la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 18.099 lei .

Pentru a dispune astfel, tribunalul a retinut urmatoarele:

Potrivit contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare nr. 29/23.09.2010, inregistrat in evidenta reclamantei sub nr. 16108/23.09.2010, intre Asociatia de dezvoltare intercomunitara „S R A G”, in numele si pe seama a 19 unitati administrative teritoriale membre (printre care si parata), in calitate de autoritate deleganta si reclamanta SC A C SA G, in calitate de operator, s-a stabilit delegarea exclusiva a serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare, precum si exploatarea sistemelor publice de alimentare cu apa si de canalizare necesare pe intreg teritoriul definit de aria delegarii, pe durata prevazuta in contract, operatorul asumandu-si raspunderea furnizarii serviciilor sub controlul autoritatii delegante, in conditiile si termenii contractului de delegare.

Prin urmare, reclamanta a dobandit calitatea de operator regional, notiune definita de art.2 lit. h din Legea nr. 51/2006  - Legea serviciilor comunitare de utilitati publice  ca fiind  societate reglementata de Legea nr. 31/1990, cu capital social integral al unora sau al tuturor unitatilor administrativ-teritoriale membre ale unei asociatii de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilitati publice. Operatorul regional asigura furnizarea/prestarea serviciului/activitatii de utilitati publice pe raza de competenta a unitatilor administrativ-teritoriale asociate, administrarea, functionarea si exploatarea sistemelor de utilitati publice aferente acestora, precum si implementarea programelor de investitii publice de interes zonal ori regional destinate infiintarii, modernizarii si/sau, dupa caz, dezvoltarii infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor servicii/activitati, realizate in comun in cadrul asociatiei.

In calitate de operator regional, in temeiul art. 25 din Contractul de delegare rap. la art. 17 pct. 25 alin. 3 din Contractul de delegare, in scopul asigurarii furnizarii serviciilor de apa si de canalizare, reclamanta a incheiat cu SC A SA, in calitate de utilizator, contractul de furnizare/prestare  a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare de pe raza jud. G  nr. …/01.01.2012, in baza caruia reclamanta se obliga sa asigure utilizatorului, in mod continuu serviciul de alimentare cu apa si de canalizare, urmand sa factureze si sa incaseze lunar contravaloarea serviciilor  prestate, conform tarifelor aprobate de autoritatea publica locala (art. 6 din contract).

Prin adresa nr. 1558/27.01.2015, reclamanta a anuntat utilizatorul ca desi debitele restante aferente serviciilor prestate au fost esalonate, acesta nu si-a respectat angajamentul de plata inregistrat cu nr. 20466/09.09.2014.

Prin adresa nr. 7482/20.01.2015, reclamanta a adus la cunostinta paratei ca de la data deschiderii procedurii insolventei privind pe debitoarea SC A SA – 07.06.2011 si pana la data de 01.01.2014  toate facturile emise, aferente acestei perioade au fost achitate integral, insa, incepand cu luna ianuarie 2014, SC A SA a acumulat sold debitor, sens in care aceasta a fost notificata.

Ulterior, prin adresa nr. 12478/16.04.2015, reclamanta a solicitat paratei, in calitate de autoritate deleganta, unic actionar al SC A SA, sa achite suma de 1.790.349,40 lei, debit restant, aferent, solicitare cu privire la care parata U.A.T. Mun. G a comunicat reclamantei ca, in vederea recuperarii debitului apartinand societatii A SA G, trebuie sa se indrepte catre lichidatorul judiciar CC I SPRL C.

Potrivit raportului de expertiza efectuat in cauza, se retine ca valoarea facturilor emise de reclamanta in perioada 31.10.2014 – 31.03.2015, reprezentand contravaloarea serviciilor prestate in baza contractului nr. 63224/01.01.2012 a fost de 1.994.204,67 lei, debit din care, in perioada 31.10.2014 – 31.03.2015 a fost achitata suma de 153.855,87 lei, iar in perioada 01.04.2015 – 06.01.2017, a fost achitata suma de 540.915,72 lei, soldul facturilor neachitate, la data de 06.01.2017, pentru facturile emise in perioada 31.10.2014 – 31.03.2015 fiind de 1.299.433,68 lei.

Potrivit art. 26 pct. 7 din contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare, operatorul are dreptul sa fie sprijinit de autoritatea deleganta in orice demers legal de recuperare a creantelor de la utilizatorii rau platnici.

Aceasta obligatie contractuala, obligatie de diligenta, in situatia utilizatorilor care nu isi achita debitele restante, se transforma insa intr-o obligatie de rezultat in situatia in care utilizatorul debitor este o societate unde autoritatea deleganta sau unitatile subordonate sunt actionari.

Astfel, potrivit art. 17 pct. 25 din contractul de delegare, autoritatea deleganta este obligata sa se asigure ca:

1. toate unitatile si departamentele sale bugetare, orice entitate detinuta sau controlata de ea si rezidentii locuind pe teritoriul autoritatii delegante, respectiv pe perioada Contractului vor folosi doar serviciile de alimentare cu apa si de canalizare furnizate de operator,

2. toate societatile unde este actionar, unitatile si departamentele sale bugetare, oricare alta entitate detinuta sau controlata de aceasta, pe durata Contractului, vor plati pentru aceste servicii fara intarziere,

3. va incheia cu operatorul toate contractele inclusiv contractul de colectare, preluare si epurare ape pluviale, pentru serviciile de care beneficiaza direct si ca aceste servicii se vor achita fara intarziere,

4. sa depuna toate eforturile, inclusiv prin plata de la bugetul propriu, pentru a stinge datoriile unitatilor subordonate sau a societatilor in care sunt actionari (servicii, majorari de intarziere, eventuale cheltuieli de judecata) fata de operator.

Aceste obligatii legale sunt asumate de  Asociatia  de dezvoltare intercomunitara  „S R A G”, in numele si pe seama U.A.T. Mun. G, in baza mandatului special acordat de aceasta, prin HCL 310/07.09.2010, astfel ca raportat la principiul fortei obligatorii a contractului, parata U.A.T. Mun. G este obligata sa depuna toate eforturile, inclusiv, prin plata de la bugetul propriu, pentru a stinge datoriile SC A SA, in care este actionar, catre operatorul societatea A C SA, reprezentand contravaloarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare furnizate de operator in temeiul contractului de furnizare /prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare de pe raza jud. Galati - nr. 6xxxx/01.01.2012.

Fata de aceste aspecte, instanta a respins apararile formulate de parata U.A.T. Mun. G si a admis in parte actiunea astfel cum a fost precizata pe parcursul judecarii cauzei.

In baza art. 453 Cod procedura civila, Tribunalul a obligat parata, ca parte cazuta in pretentii, la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 16.599 lei – taxa judiciara de timbru aferenta pretentiilor solicitate (calculate potrivit art. 3 lit. f din OUG 80/2013)  si apreciate ca fiind fondate sub aspectul cuantumului, la care se adauga onorariul expertului numit in cauza,  in suma de 1.500 lei, achitat de reclamanta potrivit inscrisului aflat la fila 216 vol. I dosar.  

              Impotriva acestei sentinte a formulat recurs, in termen legal, parata U.A.T. a M. G, solicitand  casarea hotararii recurate si in rejudecare, respingerea ca nefondata a actiunii formulata de A C SA.

            In dezvoltarea motivelor de recurs, s-a aratat ca, in fapt, prin Sentinta civila nr.1xx din 01.03.2017, Tribunalul Galati a admis cererea A C si a obligat U.A.T. Municipiul G la plata sumei de 1.299.433 lei.

       Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut urmatoarele:

"Potrivit art. 26 pct.7 din contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare, operatorul are dreptul sa fie sprijinit de autoritatea deleganta in orice demers legal de recuperare a creantelor de la utilizatorii rau platnici.

Aceasta obligatie contractuala, obligatie de diligenta, in situatia utilizatorilor care nu isi achita datoriile restante, se transforma intr-o obligatie de rezultat in situatia in care utilizatorul debitor este o societate unde autoritatea deleganta sau unitatile subordonate sunt actionari.

Astfel, potrivit art.17 pct.25 din contractul de delegare, autoritatea deleganta este obligata sa se asigure ca: (...) 4. Sa depuna toate eforturile, inclusiv prin plata de la bugetul propriu, pentru a stinge datoriile unitatilor subordonate sau a societatilor in care sunt actionari (servicii, majorari de intarziere, eventuale cheltuieli de judecata) fata de Operator.”

“Aceste obligatii legale sunt asumate de Asociatia de dezvoltare intercomunitara"S r A G", in numele si pe seama U.A.T. Mun. G, in baza mandatului special acordat de aceasta, prin H.C.L. 310/07.09.2010, astfel ca raportat la principiul fortei obligatorii a contractului, parata U.A.T. Mun. G este obligata sa depuna toate eforturile, inclusiv prin plata de la bugetul propriu, pentru a stinge datoriile A SA, in care este actionar, catre operatorul societatea A C SA, reprezentand contravaloarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare furnizate de operator in temeiul contractului de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si canalizare de pe raza jud. Galati - nr. 6xxxx/01.01.2012."

Aceasta este motivarea instantei de fond.

  Apreciaza recurenta ca solutia pronuntata de Tribunalul Galati este netemeinica si nelegala pentru urmatoarele motive:

Instanta de fond a interpretat si aplicat in mod gresit dispozitiile contractuale, calificand in mod gresit obligatiile asumate de U.A.T. Municipiul G ca fiind obligatii de rezultat in loc de obligatii de diligenta, in situatia in care utilizatorul debitor este o societate unde autoritatea deleganta sau unitatile subordonate sunt actionari.

Astfel, prin Contractul de delegare incheiat, U.A.T. G, prin Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara "S R A G", si Societatea A C SA Galati au hotarat delegarea exclusiva a serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare, precum si exploatarea sistemelor publice de alimentare cu apa si de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe intreg teritoriul definit in Contract.

Printre altele, partile au mentionat in Contractul de delegare si urmatoarele clauze:

Art.17 punct 25 al. 4 din Contractul de delegare (se reda intocmai continutul clauzei contractuale): "Sa se asigure ca: [..] 4. Sa depuna toata eforturile, inclusiv prin plata de la bugetul propriu, pentru a stinge datoriile unitatilor subordonate sau a societatilor in care sunt actionari (servicii, majorari de intarziere, eventuale cheltuieli de judecata), fata de Operator."

Art. 26 punct 7: "Operatorul are urmatoarele drepturi: [..] 7. Sa fie sprijinit de catre autoritatea deleganta in orice demers legal de recuperare a creantelor de Ia utilizatorii rau platnici si de a beneficia de alocatii stabilite de autoritatile publice locale pentru plata datoriilor acumulate de utilizatorii din al caror actionariat fac parte si aceste autoritati, sau in cazul utilizatorilor organizati ca servicii si institutii subordonate autoritatilor publice locale delegante."

Acestea sunt articolele din Contractul de delegare pe care reclamanta Societatea A C SA G si-a intemeiat actiunea si pe care instanta de fond le-a retinut ca ingloband o obligatie de rezultat din partea U.A.T. Municipiul G.

Apreciaza recurenta ca instanta de fond a interpretat in mod gresit dispozitiile contractuale. Aceasta deoarece, in opinia recurentei, instanta de fond trebuia sa procedeze la stabilirea felului obligatiei asumate de diligenta sau de rezultat, analizand continutul dispozitiilor contractual atat prin prisma intentiei partilor la incheierea contractului cat si prin prisma regulilor de interpretare a contractelor.

Or, la simpla lecturare a clauzelor contractuale avute in vedere de instanta de fond, apare ca evident ca niciun moment U.A.T. G NU si-a asumat obligatia de a garanta executarea obligatiei de plata a unui alt subiect de drept.

Sustine recurenta aceasta pozitie, argumentat, in raport de regulile de interpretare a contractului: In primul rand, in ceea ce priveste vointa reala a partilor, avand ca punct de plecare dispozitiile art. 9771 din Codul Civil din 1864, parata nu si-a manifestat vointa pentru a garanta pentru un tert executarea obligatiilor, ci  pentru a implementa dispozitiile Tratatului de aderare.

In al doilea rand, cele doua clauze mentionate cuprind dispozitii prin care parata isi asuma o obligatie de diligenta, obligatie concretizata prin urmatoarele sintagme folosite: "Sa se asigure ca”:  [..] 4. "Sa depuna toata eforturile.... pentru a stinge datoriile unitatilor * subordonate sau a societatilor in care sunt actionari"; -    "Operatorul are urmatoarele drepturi: [..] 7. Sa fie sprijinit de catre autoritatea deleganta in orice demers legal de recuperare a creantelor";

Prin urmare, parata UAT G nu si-a asumat IN MOD CERT, NEECHIVOC vreo obligatie de plata/ de garantie a executarii obligatiei de plata pentru un tert, CONDITIE ESENTIALA insa nu suficienta pentru a garanta executarea unei obligatii de plata ce nu ii incumba in mod direct. Am mentionat sintagma "nu suficienta" intrucat UAT G este persoana juridica de drept public, subiect de drept calificat care isi poate angaja bugetul propriu in conditii restrictive.

Nu in ultimul rand, enunta recurenta si dispozitiile art. 983 din Codul Civil din 1864, in conformitate cu care: "Atunci cand exista indoiala, clauzele se interpreteaza in favoarea celui care se obliga".

Prin urmare, in masura in care exista indoiala cu privire la interpretarea clauzelor contractuale, dispozitiile art. 983 din Codul Civil din 1864 instituie o prezumtie de interpretare potrivit declaratiei de vointa a debitorului.

In cazul dat, parata nu si-a manifestat acordul pentru a garanta executarea obligatiei de plata a A SA G ci, pentru a sprijini demersurile legale intreprinse de catre Operatorul A C SA G in recuperarea creantelor de la debitorii sai.

Instanta de fond a retinut in mod neechivoc ca obligatia asumata de Municipiul G este o obligatie de diligenta, insa, in mod inexplicabil sustine ca aceasta obligatie de diligenta "SE TRANSFORMA" in obligatie de rezultat NUMAI in situatia in care utilizatorul debitor este o societate unde autoritatea deleganta sau unitatile subordonate sunt actionari.

Arata recurenta ca nu poate fi de acord cu aceasta "transformare" a obligatiilor, pentru ca este nelegala intrucat instanta de judecata nu se poate subroga vointei partilor, acestea fiind singurele care pot consimti in MOD EXPRES pentru transformarea obligatiilor asumate.

Mai mult decat atat, in conformitate cu dispozitiile Codului civil (atat cel nou cat si cel de la 1864) transformarea obligatiilor se poate face prin doua modalitati : prin Novatie sau Delegatie. Novatia: este contratul partile sting o obligatie veche si o inlocuiesc cu o obligatie noua. Stingerea obligatiei vechi si nasterea noii obligatii au loc concomitent. Obligatia noua care se naste prin novatie trebuie sa aiba un element nou fata de vechea obligatie. Elementul nou poate consta in: schimbarea uneia dintre parti, a creditorului sau debitorului, schimbarea obiectului, a cauzei, sau in adaugarea ori inlaturarea unei conditii care afecteaza obligatia existent. Delegatia: actul juridic prin care un debitor, numit delegant, obtine si aduce creditorului sau, numit delegatar, consimtamantul unei alte persoane, numita delegat, care se obliga alaturi sau in locul delegantului.

Or, in prezenta cauza, nu se poate pune problema de indeplinirea conditiilor avute in vedere de cele doua modalitati de transformare a obligatiilor si nu se poate retine ca partile au avut in vedere, la semnarea contractului, o eventuala transformare a obligatiilor asumate, din obligatii de diligenta in obligatii de rezultat.

A reiterat recurenta faptul ca Municipiul G este persoana juridica de drept public, subiect de drept calificat care isi poate angaja bugetul propriu in conditii restrictive. Municipiul G nu este si nu poate fi garant pentru plata debitelor pe care le inregistreaza societatile pe care le are in subordine, neexistand nicio norma legala care sa-i permita acest lucru.

Asadar, rationamentul instantei de fond conform caruia "Aceasta obligatie contractuala, obligatie de diligenta, in situatia utilizatorilor care nu isi achita datoriile restante, se transforma intr-o obligatie de rezultat in situatia in care utilizatorul debitor este o societate unde autoritatea deleganta sau unitatile din  subordonate sunt actionari" nu poate fi primit, nu are niciun suport legal. In realitate nu exista nicio norma legala care sa sprijine concluzia instantei de fond.

Legal citata, intimata reclamanta a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, motivat, in esenta, de faptul ca  obligatia recurentei parate este izvorata din contractul de delegare, mai exact din cuprinsul art. 17 pct. 25alin. 4 si al art. 26 pct. 7 din acesta.

Examinand recursul declarat prin prisma criticilor invocate, conform art. 488, pct. 8 Cod procedura civila, Curtea retine ca recursul este nefondat, avandu-se in vedere urmatoarele:

In fapt, potrivit contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare nr. 29/23.09.2010, intre Asociatia de dezvoltare intercomunitara „S R A G”, in numele si pe seama a 19 unitati administrative teritoriale membre (printre care si parata), in calitate de autoritate deleganta si reclamanta SC A C SA G, in calitate de operator, s-a stabilit delegarea exclusiva a serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare, precum si exploatarea sistemelor publice de alimentare cu apa si de canalizare necesare pe intreg teritoriul definit de aria delegarii, pe durata prevazuta in contract, operatorul asumandu-si raspunderea furnizarii serviciilor sub controlul autoritatii delegante, in conditiile si termenii contractului de delegare.

Prin urmare, reclamanta a dobandit calitatea de operator regional si, in aceasta calitate, in temeiul art. 25 din Contractul de delegare rap. la art. 17 pct. 25 alin. 3 din Contractul de delegare, in scopul asigurarii furnizarii serviciilor de apa si de canalizare, reclamanta a incheiat cu SC A SA, in calitate de utilizator, contractul de furnizare/prestare  a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare de pe raza jud. Galati nr. 6xxx/01.01.2012, in baza caruia reclamanta se obliga sa asigure utilizatorului, in mod continuu serviciul de alimentare cu apa si de canalizare, urmand sa factureze si sa incaseze lunar contravaloarea serviciilor  prestate, conform tarifelor aprobate de autoritatea publica locala (art. 6 din contract).

Prin adresa nr. 1558/27.01.2015, reclamanta a anuntat utilizatorul ca desi debitele restante aferente serviciilor prestate au fost esalonate, acesta nu si-a respectat angajamentul de plata inregistrat cu nr. 20466/09.09.2014.

Prin adresa nr. 7482/20.01.2015, reclamanta a adus la cunostinta paratei ca de la data deschiderii procedurii insolventei privind pe debitoarea SC A SA – 07.06.2011 si pana la data de 01.01.2014  toate facturile emise, aferente acestei perioade au fost achitate integral, insa, incepand cu luna ianuarie 2014, SC A SA a acumulat sold debitor, sens in care aceasta a fost notificata.

  Ulterior, prin adresa nr. 12478/16.04.2015, reclamanta a solicitat paratei, in calitate de autoritate deleganta, unic actionar al SC A SA, sa achite suma de 1.790.349,40 lei, debit restant, aferent, solicitare cu privire la care parata UAT Mun. G a comunicat reclamantei ca, in vederea recuperarii debitului apartinand societatii A SA G, trebuie sa se indrepte catre lichidatorul judiciar CC I SPRL C.

Potrivit raportului de expertiza efectuat in cauza, se retine ca valoarea facturilor emise de reclamanta in perioada 31.10.2014 – 31.03.2015, reprezentand contravaloarea serviciilor prestate in baza contractului nr. 63224/01.01.2012 a fost de 1.994.204,67 lei, debit din care, in perioada 31.10.2014 – 31.03.2015 a fost achitata suma de 153.855,87 lei, iar in perioada 01.04.2015 – 06.01.2017, a fost achitata suma de 540.915,72 lei, soldul facturilor neachitate, la data de 06.01.2017, pentru facturile emise in perioada 31.10.2014 – 31.03.2015 fiind de 1.299.433,68 lei.

Potrivit art. 26 pct. 7 din contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare, operatorul are dreptul sa fie sprijinit de autoritatea deleganta in orice demers legal de recuperare a creantelor de la utilizatorii rau platnici.

Astfel, potrivit art. 17 pct. 25 punctul 4 din contractul de delegare, autoritatea deleganta este obligata sa depuna toate eforturile, inclusiv prin plata de la bugetul propriu, pentru a stinge datoriile unitatilor subordonate sau a societatilor in care sunt actionari (servicii, majorari de intarziere, eventuale cheltuieli de judecata) fata de operator.

Aceste obligatii legale sunt asumate de  Asociatia de dezvoltare intercomunitara  „S R A G”, in numele si pe seama U.A.T. Mun. G, in baza mandatului special acordat de aceasta, prin H.C.L. 310/07.09.2010.

Din cuprinsul motivelor de recurs, precum si al intampinarii rezulta ca in cauza se pune problema interpretarii unor dispozitii contractuale , respectiv a articolului 17 pct. 25 punctul 4 din contractul de delegare si a obligatiilor asumate prin acesta.

             Curtea retine, in acest sens, ca potrivit art.977 Cod Civil: "Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, dar nu dupa sensul literal al termenilor". Sarcina de a dovedi ca vointa reala este alta si nu corespunde cu vointa declarata revine partii interesate.             

             Art.977 este completat cu art.982: "Toate clauzele conventiei se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecareia intelesul ce rezulta din actul intreg".

           Cand o clauza este primitoare de doua intelesuri se va interpreta in sensul ce poate avea un efect si nu in acela care ar duce la inlaturarea ei (art.978 Cod Civil).

           Termenii susceptibili de doua intelesuri se interpreteaza in sensul care rezulta din natura contractului (art.979 Cod Civil);

           Potrivit articolului art. 17 pct. 25 pct.4 din contractul de delegare, autoritatea deleganta este obligata “sa depuna toate eforturile, inclusiv prin plata de la bugetul propriu, pentru a stinge datoriile unitatilor subordonate sau a societatilor in care sunt actionari (servicii, majorari de intarziere, eventuale cheltuieli de judecata) fata de operator”.

            Aceasta clauza contractuala da nastere, indubitabil, in sarcina recurentei parate, la o  obligatie de a asigura stingerea datoriilor societatilor la care sunt actionari (cum e cazul A.), inclusiv prin plata de la bugetul propriu.

           Cat despre regula invocata de recurenta, conform careia atunci cand exista indoiala clauzele se interpreteaza in favoarea celui care se obliga, adica a debitorului (art.983 Cod Civil), Curtea apreciaza ca aceasta nu isi are aplicare in cauza intrucat nu exista nici o indoiala privind sensul prevederilor contractuale analizate.

Se mai retine ca partile au obligatia sa  respecte contractul incheiat, care are putere de lege intre ele. Contractul are forta obligatorie si in raport cu instanta de judecata, care nu este in drept sa-i modifice continutul. De aceea, instanta investita cu solutionarea unui litigiu referitor la executarea contractului este obligata sa dispuna executarea obligatiilor in limitele stabilite in contract.

          Art. 969 Cod civil alineatul 2 recunoaste si principiul irevocabilitatii, conform caruia contractele pot fi modificate ori desfacute fie prin acordul partilor care le-au incheiat, fie din alte cauze autorizate de lege.

         Fata de acestea, recursul se priveste ca nefondat, urmand ca in temeiul art. 496 alin 1 Cod procedura civila sa fie respins ca atare.