Plata orelor de educatie fizica predate de catre profesori, invatator/institutori in invatamantul primar potrivit art.263 alin.7 din Legea nr.1/2011, privind educatia nationala
19 martie 2020Principiul bunei - credinte reglementat de art. 970 Cod civil – art. 1170 Noul Cod civil aplicabil deopotriva si contractelor individuale de munca
19 martie 2020
Prezumtia de nevinovatie.
Art. 4 Cod procedura penala
Art. 16 alin. 1 lit. c) Cod procedura penala
Art. 336 alin. 1 cod penal
Omisiunea cadrelor medicale de a trece numele persoanei de la care s-a efectuat recoltarea probelor biologice(prima proba)si a orei de recoltare a celei de-a doua probe creeaza un dubiu rezonabil in legatura cu vinovatia inculpatului.
Aceste omisiuni determina nelegalitatea administrarii probei.
(Decizia penala nr. 1144/A/15 Decembrie 2017)
Prin sentinta penala nr.160 din 8 iunie 2017, pronuntata de Judecatoria Costesti, in baza art.396 alin.5 si art.16 lit.c C.proc.pen. s-a dispus achitarea inculpatului PI, trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante, fapta prev. si ped. de art.336 alin.1 din C.pen.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut, ca la data de 11.05.2016, ora 01:00, inculpatul PI a fost oprit in trafic de catre organele de politie conducand pe drumurile publice de pe raza comunei Ungheni, jud. Arges un autoturism marca Opel Astra cu nr. de inmatriculare ***, constatandu-se cu aceasta ocazie ca se afla sub influenta alcoolului, motiv pentru care a fost condus la Spitalul „Regele Carol I Costesti", unde i-au fost recoltat doua probe biologice de sange in vederea stabilirii alcoolemiei. Potrivit buletinului de analiza toxicologica nr. 148 din data de 13.05.2016 al S.M.L. Arges, inculpatul a avut o alcoolemie de 1,30 gr./l alcool pur in sange, la ora 01:27 si 1,10 gr./l alcool pur in sange la ora 02:27.
Inculpatul nu a recunoscut savarsirea faptei in modalitatea stabilita prin norma penala conform art.336 alin.1 C.pen., motiv pentru care s-au administrat probe cu inscrisuri si expertiza medico-legala.
Analizand probele administrate atat in cursul urmaririi penale cat si al judecatii, instanta de fond a constatat, ca acuzatia adusa inculpatului nu este sustinuta de probe relevante care sa determine, dincolo de orice dubiu, convingerea instantei ca inculpatul PI a savarsit fapta pentru care este acuzat in modalitatea incriminata de legiuitor.
Conform art. 336 alin.1 din N.C.pen. a aratat instanta de fond, „conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana care, la momentul prelevarii mostrelor biologice are o imbibatie alcoolica de peste 0,80g/l alcool pur in sange se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda”.
In raport de continutul constitutiv al infractiunii prevazute de art. 336 alin. 1 C.pen., s-a constatat, ca elementul esential pentru a se stabili daca o fapta de conducere a unui vehicul pe drumurile publice sub influenta bauturilor alcoolice este incadrata ca infractiune, il constituie cuantumul imbibatiei alcoolice in sange.
In sarcina inculpatului s-a retinut ca, potrivit buletinului de analiza toxicologica nr. 148/13.05.2016, cantitatea de alcool exprimata in grame la 1000 ml sange a fost pentru proba nr.1 la ora 01:27 la nivelul de 1,30 gr/1000 ml si pentru proba nr.2 la ora 02:27 la nivelul unei alcoolemii la nivelul de 1,10 gr/1000 ml.
Insa, potrivit mentiunilor din cuprinsul buletinului de analiza toxicologica nr. 148/13. 05. 2016, pe flacoanele cu sange nu este specificata ora de recoltare si nici numele persoanei de la care s-a efectuat recoltarea de probe biologice, la proba nr.1.
Instanta de fond a mentionat, ca se impune a se avea in vedere Decizia nr. 3/12. 05. 2014, pronuntata in recurs in interesul legii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin care s-a stabilit ca: „in aplicarea art. 336 alin. 1 din Codul penal, in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel dat de prima prelevare".
Avand in vedere ca la prima prelevare nu s-a mentionat pe flacon numele persoanei de la care s-au recoltat probele biologice la ora 01:27, nu se poate stabili cu certitudine ca inculpatul ar fi fost avut o concentratie de alcool in sange de 1,30 gr/1000 ml, asa cum s-a retinut in rechizitoriu. Aceasta concluzie se coroboreaza ca adresa comunicata organelor de politie de catre Spitalul Orasenesc „Regele Carol I" Costesti. Prin aceasta adresa Spitalul confirma faptul ca s-a omis trecerea orei de recoltare la proba nr.2 si numele persoanei de la care s-a efectuat prelevarea de probe biologice la probe nr.1, datorita faptului ca in momentul respectiv in CPU se aflau mai multi pacienti sub supraveghere si tratament, printre care si un minor cu diagnostic de agitatie psihomotorie-tulburari psiho-afective care necesita supraveghere stricta.
Modalitatea de consemnare a activitatii de recoltare a probelor biologice conduce la existenta unui dubiu privind persoana examinata si rezultatele examinarii efectuate, dubiu care profita inculpatului, potrivit principiului „in dubio pro reo".
Fata de aceste aspecte, instanta de fond a dat eficienta principiului de drept penal privind prezumtia de nevinovatie. Prezumtia de nevinovatie prezinta o dubla natura, fiind recunoscut ca drept fundamental si consacrata ca principiu constitutional, reprezentand un criteriu esential in structura statului de drept. In varianta consacrata de art.6 parag.2 din C.E.D.O. prezumtia de nevinovatie figureaza printre elementele procesului penal echitabil, astfel cum este garantat de art.6 parag.1 din Conventie.
Luand in considerare probele administrate, instanta de fond a constatat, ca nu se poate dispune condamnarea inculpatului dincolo de orice indoiala privitoare la vinovatia acestuia, motiv pentru care, in baza art.396 alin.5 si art.16 lit.c C.proc.pen. a dispus achitarea inculpatului PI, trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante, fapta prev. si ped. de art.336 alin.1 din C.pen.
Impotriva sentintei a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Costesti, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sub aspectul gresitei achitari a inculpatului. In esenta, se sustine ca inculpatul a recunoscut consumul de bauturi alcoolice in momentul cand a fost depistat conducand un autovehicul pe drumurile publice, iar calculul alcoolemiei s-a realizat cu respectarea conditiilor procedurale cerute de lege.
Examinand sentinta supusa apelului din punct de vedere al motivelor invocate, dar si in conformitate cu dispozitiile art. 417 Cod procedura penala, Curtea constata ca apelul este nefondat.
Sentinta primei instante este legala si temeinica.
Din probele administrate in cauza si actele dosarului, in concret din cuprinsul buletinului de analiza toxicologica nr. 148/13.05.2016 rezulta ca pe flacoanele de sange continand probe biologice care au fost avute in vedere la stabilirea alcoolemiei nu este specificata ora de recoltare si nici numele persoanei de la care s-a efectuat recoltarea de probe biologice la proba nr. 1. Nerespectarea acestor elemente de procedura sunt esentiale pentru legalitatea probelor administrate, avand in vedere si jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, potrivit careia rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel de la prima prelevare.
Aceste omisiuni procedurale sunt confirmate si de catre Spitalul Orasenesc „Regele Carol I” Costesti prin adresa de la fila 35 din dosarul de urmarire penala, in sensul ca s-a omis inscriptionarea numelui persoanei de la care s-a efectuat prelevarea de probe biologice la proba nr. 1, datorita faptului ca in acel moment erau mai multi pacienti sub supraveghere si tratament.
Curtea constata ca aceste omisiuni duc la nelegalitatea administrarii acestei probe si in acelasi timp la existenta unui dubiu rezonabil privind vinovatia inculpatului in ceea ce priveste savarsirea infractiunii prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal. Nerespectarea conditiilor procedurale de recoltare a probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei trebuie interpretate in raport cu prezumtia de nevinovatie de care se bucura inculpatul. Orice indoiala legitima in ceea ce priveste comiterea infractiunii pentru care este trimis in judecata, generata in acest caz de nelegalitatea unor probe administrate, profita inculpatului.
In mod corect prima instanta a concluzionat ca nu se poate dispune condamnarea inculpatului dincolo de orice indoiala privitoare la vinovatia acestuia.
Nu prezinta relevanta juridica faptul ca inculpatul a recunoscut ca a consumat bauturi alcoolice si nici faptul ca buletinul de analiza toxicologica releva un nivel de alcoolemie al inculpatului la momentul conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul, mai mare decat limita legala. Recalcularea alcoolemiei s-a realizat la cererea inculpatului, acesta contestand rezultatul primei probe. Toate aceste proceduri nu pot acoperii viciul esential mai sus-mentionat privind inscriptionarea numelui inculpatului pe flacoanele continand probele biologice.
Avand in vedere aceste considerente, Curtea, in complet de divergenta, in baza art.421 pct.1 lit.b Cod pr.penala, cu majoritate, a respins ca nefondat apelul declarat de parchet.
Opinie divergenta
Contrar opiniei majoritare, s-a considerat ca se impune aplicarea dispozitiilor art.80 si urm. Cod penal, avand in vedere urmatoarele:
Probele administrate in cauza, demonstreaza cu prisosinta ca inculpatul PI , in data de 11 mai 2016 a condus pe drumurile publice, pe raza comunei Ungheni, judetul Arges, un vehicul avand o imbibatie alcoolica de peste 0,80 gr.%o. In concret, conform buletinului de analiza toxicologica nr.148 din 13 mai 2016, s-a stabilit, ca la ora 01,27, in sangele inculpatului alcoolemia a fost de 1,30 gr./1000 ml. (proba 1), respectiv la ora 02,27, in sangele inculpatului alcoolemia a fost de 1,10 gr./1000 ml.
Desi in adresa inaintata de Spitalul orasenesc Costesti se mentioneaza omisiunea indicarii pe flacon a numelui persoanei de la care s-a recoltat sangele, respectiv a omisiunii indicarii orei recoltarii pe cel de-al doilea flacon, nu rezulta ca probele nu au fost recoltate de la inculpat.
Cele doua probe de sange apartin indubitabil inculpatului, fapt confirmat prin semnatura biologului.
Spitalul Orasenesc Costesti a respectat procedura de recoltare a probelor biologice, trusa fiind securizata conform normelor metodologice in prezenta politistului, a medicului si inculpatului, nefiind dovezi in sensul ca trusa standard ar fi fost nesecurizata. Prin urmare, au fost respectate cerintele legale referitoare la introducerea mostrelor de sange recoltate in containerul trusei standard adecvate si la securizarea ulterior a trusei.
In cazul in care s-ar fi constatat ca trusa standard nu ar fi fost securizata, Serviciul Medico - Legal Arges ar fi fost indreptatit sa refuze intocmirea buletinului de analiza toxicologica.
Sigilarea probelor recoltate s-a facut in prezenta personalului medical, a agentului de politie si a inculpatului, in acest sens existand copii conform cu originalul din registrul de consultatii CPU si registrul de recoltare a alcoolemiei.
Cu ocazia audierii sale in faza de urmarire penala, inculpatul a precizat ca i s-a adus la cunostinta rezultatul analizelor toxicologice.
In alta ordine de idei, constatandu-se savarsirea infractiunii pentru care a fost trimis in judecata si vinovatia inculpatului in savarsirea acesteia, se impune a fi valorificata institutia renuntarii la aplicarea pedepsei, fiind indeplinite cerintele prev. de art.80 si urm. Cod pr.penala.
In sustinerea acestei opinii sunt elementele si aspectele ce tin de circumstantele comiterii infractiunii (ora savarsirii faptei si distanta mica parcursa, imprejurarea ca inculpatul mergea la un priveghi, urmare a decesului socrului sau), dar si aspecte ce caracterizeaza in m od pozitiv persoana inculpatului (lipsa antecedentelor penale).
In aceste conditii, reeducarea inculpatului poate avea loc si in renuntarea la aplicarea pedepsei, in conditiile art.80 si urm. Cod pr. penala, cu consecinta aplicarii fata de inculpat a unui avertisment, astfel incat, pe viitor sa se abtina de la savarsirea de noi infractiuni.
In raport de cele de preced, s-a opinat pentru:
Admiterea apelului declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Costesti, impotriva sentintei penale nr.160 din 8 iunie 2017 pronuntata de Judecatoria Costesti, in dosarul nr.3254/214/2016 si desfiintarea in totalitate a sentintei.
Rejudecand, in baza art. 396 alin. 3 Cod procedura penala raportat la art. 80 Cod penal, se renunta la aplicarea pedepsei fata de inculpatul PI sub aspectul savarsirii infractiunii de conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev.de art.336 Cod penal, iar in baza art. 81 Cod penal aplica inculpatului un avertisment.