Plata drepturi banesti constand in salarii restante si drepturi contractuale restante

Potrivit art. 159 alin. 1 si 2 Codul muncii „Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca” iar, “pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani ”.

Obligatia de plata a salariului revine persoanei cu care s-a incheiat contractul de ambarcare in limitele contractului.

Art. 159 alin. 1 si 2 Codul muncii Art. 501 Cod comercial

Reclamantul [...] a solicitat in contradictoriu cu paratii [...] si [...] obligarea acestora la plata drepturilor banesti constand in salarii restante pentru perioada 05.12.2009 - 20.09.2012, in cuantum de 39.087 dolari, plata drepturilor contractuale restante constand in cheltuieli legate de taxe, asigurari sociale, contributii calculate la nivelul salariului minim pe economie in Romania pentru perioada 05.12.2009 - 20.09.2012, plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca incepand cu data de 19-11-2007 a fost angajat al [...], desfasurand functia de intendent la bordul platformei [...], proprietatea [...]. Salariul a fost stabilit la 3500 USD/luna, conform contractului de ambarcare din 19.11.2007.

In data de 15.05.2009, a incheiat actul aditional la contractul de ambarcare din 19.11.2007, remuneratia fiind diminuata la 2900 USD/luna. Contractul de ambarcare a fost incheiat pentru o perioada de 5 ani. In 2011 a fost incheiat actul aditional din 20.05.2011, remuneratia fiind modificata la suma de 155,13 USD/zi.

Apreciaza reclamantul ca angajatorul nu si-a indeplinit obligatiile asumate, referitoare la program si plata remuneratiei.

Sub aspectul competentei instantei sesizate, reclamantul a invocat dispozitiile art. 19 si 21 din Regulamentul CE nr. 44/2001.

In drept, reclamantul [...] a invocat Codul muncii, art. 501 C com., art. 969 C. civ., art. 274

Cpc.

In dovedirea actiunii, reclamantul a folosit proba cu inscrisuri.

Parata [...] a depus intampinare, solicitand respingerea actiunii. A invocat exceptia necompetentei generale a instantelor romane, invocand dispozitiile sectiunii nr. 13 din contractul de ambarcare, din care rezulta ca litigiile decurgand din incheierea, executarea contractului sunt de competenta exclusiva a statului Cipru. A precizat ca activitatea reclamantului se desfasura la bordul platformei de foraj marin, platforma fiind mobila, prin urmare sunt aplicabile dispozitiile art. 23 din Regulamentul CE nr. 44/2001, existand in cauza o competenta exclusiva si expresa data instantelor din Cipru.

Pe fondul cauzei, parata a apreciat ca actiunea este nefondata, intrucat a achitat in intregime toate drepturile banesti aferente activitatii prestate de reclamant.

Parata [...] a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii. A invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, intrucat intre parata si reclamant nu a existat nici un raport contractual.

Prin sentinta civila nr. 3762/04-10-2013 a fost admisa exceptia necompetentei generale a instantelor romane si respinsa ca inadmisibila actiunea.

Impotriva acestei sentinte, reclamantul a declarat recurs ce a fost solutionat
prin decizia civila nr. 181/CM/10-06-2014 pronuntata de Curtea de Apel Constanta, in sensul admiterii recursului, casarii sentintei si trimiterii cauzei spre rejudecare.

In rejudecare, a fost administrata proba cu inscrisuri.

La termenul din 31-07-2014, instanta a invocat din oficiu exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru drepturile solicitate de reclamant aferente perioadei 05.12.2009 - 17.02.2010.

Prin sentinta civila nr. 3086 din 4 decembrie 2014, Tribunalul Constanta a respins ca prescrisa cererea reclamantului pentru drepturile aferente perioadei 05.12.2009 - 17.02.2010, a respins cererea formulata de reclamant in contradictoriu cu parata [...], ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, a respins cererea reclamantului in contradictoriu cu parata [...], ca nefondata si a respins cererea paratelor pentru cheltuieli de judecata.

Pentru a dispune astfel, prima instanta a retinut urmatoarele aspecte:

In ceea ce priveste exceptiile invocate,
la termenul din 18-09-2014 au fost admise exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru drepturile aferente perioadei 05.12.2009 - 17.02.2010 si

exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei [...] astfel ca s-a respins ca prescrisa cererea reclamantului pentru drepturile aferente perioadei 05.12.2009 - 17.02.2010 si s-a respins cererea de chemare in judecata formulata de reclamant in contradictoriu cu parata [...], ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Cu privire la fondul cauzei, prima instanta a retinut urmatoarele:

La data de 19-11-2007 s-a incheiat intre [...] si [...] un contract de ambarcare, reclamantul fiind angajat in functia de intendent pe platforma [...], pentru o perioada de 5 ani, conform art. 4.1. Salariul a fost stabilit la art. 6.1. din contract la suma de 3.500 USD/luna sau proportional cu perioada efectiv lucrata, conform situatiei intocmite de seful platformei si aprobata de angajator.

La art. 7.2.1. din contract se arata ca angajatorul are obligatia de a achita angajatului indemnizatia in USD prevazuta de art. 6.1., iar la art. 7.2.2. se prevede ca [...] va suporta toate cheltuielile legate de taxe, asigurari sociale, contributii ce cad in sarcina angajatului si angajatorului, calculate la nivelul salariului minim pe economie in Romania.

Contractul de ambarcare a fost modificat prin actul aditional din 15-05-2009, stabilindu-se ca salariul va fi de 2900 USD, incepand cu data de 01.05.2009. Ulterior, s-a incheiat actul aditional nr. 9/14-06-2011, stabilindu-se ca incepand cu data de 01-06-2011 [...] va fi retribuit cu suma de 158,76 USD/zi completa de lucru pentru programul operational de lucru al platformei, 92,16 USD/zi completa de lucru pentru programul neoperational al platformei sau proportional cu numarul de ore efectiv lucrate in acea zi.

In speta, pretentiile ce formeaza obiectul litigiului se circumscriu sferei drepturilor salariale, intrucat salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de catre salariat, aceasta cuprinzand salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri, conform art. 160 CM. Aceeasi natura juridica o au si cheltuielile legate de taxe, asigurari sociale si celelalte contributii ce cad in sarcina angajatorului.

Drepturile banesti solicitate de reclamant sunt pentru perioada 05.12.2009 - 20.09.2012, exceptand perioada 05.12.2009 - 17.02.2010, pentru care s-a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune.

Reclamantul nu contesta ca in perioada de referinta nu a desfasurat activitate pe platforma [...], insa sustine ca nu a fost chemat sa-si desfasoare activitatea conform contractului de munca, in speta contract de ambarcare.

Verificand clauzele contractului de ambarcare, instanta a retinut ca renumeratia a fost stabilita prin raportare directa la timpul de lucru stabilit in Sectiunea nr. 5 si
in baza situatiei de timp efectiv lucrat,
intocmita de seful platformei si aprobata de angajator.

De asemenea, s-a prevazut initial ca remuneratia se calculeaza
incepand cu prima zi de imbarcare la bordul platformei (art. 6.3. din contract),
de unde se poate trage concluzia ca este indisolubil legata de activitatea prestata pe platforma.

De la aceasta regula, partile au convenit o singura exceptie si anume perioada de repaos la tarm egala cu perioada efectiv lucrata la bordul platformei, perioada in care angajatul este retribuit cu aceeasi suma primita pentru perioada anterioara de ambarcare (art. 5.2. din contract).

Reclamantul solicita drepturile banesti pentru perioada acoperita de durata contractului, pentru care nu a fost solicitat de angajator pentru a lucra pe nava. Analizand clauzele contractuale si pe cele ale actelor aditionale s-a constatat ca salariul este conditionat de orele efectiv lucrate, neexistand prevederi cu privire la periodele nelucrate si o eventuala retributie pentru astfel de situatii.

Sectiunea 5 (“Programul de lucru”) nu face referire la astfel de perioade, motiv pentru care nu se pot naste in sarcina angajatorului obligatiile banesti de natura celor solicitate de reclamant.

Cum in perioada de referinta reclamantul nu a prestat activitati in folosul angajatorului sau, nu este indreptatit a pretinde drepturi salariale sau alte prestatii subsecvente din partea acestuia, astfel ca instanta de fond a respins actiunea ca nefondata.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul [...] criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Acesta apreciaza ca instanta de fond a admis in mod gresit exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatei parate [...].

[...] este societatea ce detine in proprietate platforma [...] pe care apelantul a fost angajat sa isi desfasoare activitatea conform contractului de ambarcare.

Actiunea formulata de reclamant are ca temei de drept si reglementarile din dreptul intern in materie, respectiv art. 501 Cod comercial si art. 531 si urmatoarele Cod comercial roman, referitoare la echipaj si la obligatiile proprietarului navei referitoare la plata drepturilor echipajului ambarcat pe navele sale.

• [...]. este tinut alaturi de [...] sa acopere prejudiciul ce i s-a produs prin neasigurarea programului de munca si locului muncii conform contractului de ambarcare.

Prin actiunea de fond, a solicitat suma de 36187 dolari SUA, plus cheltuielile legate de taxe, asigurari sociale si contributii calculate la nivelul salariului minim pe economie in Romania pentru perioada 17.02.2010 - 20.09.2012, cu titlu de prejudiciu produs de catre parate prin neexecutarea obligatiei stipulate in art. 5.1 si 5.2 din contractul de ambarcare, respectiv neasigurarea programului de lucru al reclamantului stabilit conform contractului pentru perioade foarte lungi de timp, urmata firesc de neindeplinirea obligatiei de plata a salariului.
...

Prejudiciul consta practic in drepturile salariale si cheltuielile cu taxe si asigurari sociale ce i s-ar fi cuvenit in masura in care i s-ar fi asigurat programul de lucru si locul muncii conform contractului.

In toata perioada pentru care s-au solicitat aceste sume 17.02. 2010 - 20.098.2012, s-a aflat permanent la dispozitia celor doua parate, in vederea executarii activitatii pe platforma apartinand [...]., conform contractului de ambarcare.

Considera ca exista identitate intre parata [...] in calitate de armator proprietar al platformei [...] si persoana tinuta in raportul obligational dedus judecatii, respectiv tinuta la indeplinirea obligatiei de plata a drepturilor echipajului ce isi desfasoara activitatea pe platforma, exceptia invocata de intimata parata fiind neintemeiata.

• In mod gresit instanta de fond a respins actiunea ca nefondata.

Instanta s-a limitat sa retina ca pentru perioada in care a solicitat despagubirile nu s-a prestat munca si, pe cale de consecinta, intimatele parate nu datoreaza plata salariului. S-a omis a se lua in considerare toate elementele de fapt si de drept pe care le-a mentionat atat in cererea de chemare in judecata, cat si in notele de sedinta explicative, fara a analiza cererea prin prisma intrunirii conditiilor raspunderii civile contractuale a intimatelor parate. Ori, instanta este tinuta sa analizeze cauza sub toate aspectele pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului, pe baza stabilirii faptelor si a aplicarii corecte a legii (art. 22 alin. 2 Cod pr.civila), incalcarea acestor obligatii conducand la pronuntarea unei hotarari netemeinice si nelegale.

De asemenea, in mod gresit instanta de fond a respins cererea de administrare a probei cu interogatoriul intimatei parate [...], fara a observa ca proba este pertinenta, concludenta si utila cauzei, urmand a clarifica aspecte legate de modul in care angajatorul a inteles sa isi execute obligatiile derivand din contractul individual de munca.

In ce priveste fondul cauzei, dupa cum reiese din cuprinsul cererii de chemare in judecata reclamantul si-a intemeiat actiunea pe prevederile contractului de ambarcare, reprezentand contract individual de munca si pe prevederile Codului muncii, aplicabile spetei de fata.

Contractul de ambarcare are natura juridica a unui contract individual de munca supus prevederilor Codului Muncii sub toate aspectele. Este un contract individual de munca in baza caruia reclamantul a fost angajat cu norma intreaga conform programului de lucru mentionat. In acest context, incercarea angajatorului de a eluda prevederile contractului de ambarcare si ale legii, prin neasigurarea programului de lucru si mentinerea fortata a reclamantului la tarm pentru perioade extinse de timp fara a i se achita remuneratia, reprezinta un evident abuz.

Astfel cum reiese din cererea de chemare in judecata, in speta sunt indeplinite conditiile raspunderii civile contractuale pentru a fi atrasa raspunderea paratelor pentru prejudiciul material produs reclamantului, respectiv fapta ilicita, prejudiciul, vinovatia si legatura de cauzalitate.

Prin incalcarea obligatiei de a asigura programul de lucru conform contractului individual de munca, paratele au produs un prejudiciu reclamantului, constand tocmai in drepturile salariale si drepturile adiacente ce i s-ar fi cuvenit pentru perioada in care a fost pastrat in mod abuziv la tarm. Arata ca a incheiat un contract individual de munca in baza caruia a fost angajat cu norma intreaga, aflandu-se permanent la dispozitia paratelor in vederea executarii contractului.

Pentru considerentele expuse, solicita admiterea apelului, modificarea in tot a sentintei apelate si in rejudecare, respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a intimatei parate [...] si pe fondul cauzei, admiterea in tot a actiunii formulate.

Analizand sentinta apelata in raport de criticile formulate, de probele administrate si de dispozitiile legale incidente in cauza, Curtea constata ca apelul este nefondat pentru urmatoarele considerente.

Potrivit art. 159 alin. 1 si 2 Codul muncii „
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca"
iar, “
pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani"".

Prin cererea de chemare in judecata, reclamantul a solicitat obligarea paratilor [...] si [...] la
plata drepturilor banesti constand in
salarii restante

pentru perioada 05.12.2009 - 20.09.2012, in cuantum de 39.087 dolari si
plata drepturilor contractuale
restante
constand in cheltuieli legate de taxe, asigurari sociale, contributii calculate la nivelul salariului minim pe economie in Romania pentru perioada 05.12.2009 - 20.09.2012.

Conform art. 10 din Codul muncii „Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu".

Asadar, in solutionarea acestei cereri, instanta trebuia sa analizeze contractual de munca in baza caruia se pretind drepturile salariale si obligatiile asumate de partile contractante pentru ca se invoca in principal neexecutarea acestor obligatii.

Din inscrisurile depuse la dosar si necontestate de parti, rezulta ca la data de 19-11-2007 s-

sau proportional cu perioada efectiv lucrata, conform situatiei intocmite de seful platformei si aprobata de angajator.

Prin actul aditional din 15-05-2009, s-a modificat contractul initial si s-a stabilit ca salariul va fi de 2900 USD, incepand cu data de 01.05.2009.

Actul aditional nr. .. ./14-06-2011 modifica din nou contractul, stabilindu-se ca incepand cu data de 01-06-2011 [...] va fi retribuit cu suma de 158,76 USD/zi completa de lucru pentru programul operational de lucru al platformei, 92,16 USD/zi completa de lucru pentru programul neoperational al platformei sau proportional cu numarul de ore efectiv lucrate in acea zi.

In sectiunea 5 (programul de lucru) s-a stipulat ca programul de lucru va fi de 12 ore/zi, 7 zile/saptamana timp de o luna de ambarcare pe platforma si ca aceasta perioada va fi urmata de o perioada platita de repaus la tarm egala cu perioada efectiv lucrata la bordul platformei.

Prin urmare, perioada de repaus la tarm nu putea depasi o luna.

In conditiile in care reclamantul solicita plata „drepturilor salariale” era imperios necesar sa faca si dovada activitatii desfasurate pe platforma pentru ca salariul, astfel cum este definit in art. 159 din Codul muncii, „reprezinta
contraprestatia muncii depuse de salariat
in baza contractului individual de munca.”

Or, asa cum rezulta din dosarul de fata, reclamantul nu a prestat in perioada de referinta nicio activitate in folosul paratei si nici nu a facut dovada ca a fost impiedicat sau ca a solicitat in vreun fel executarea contractului.

Nu se poate retine refuzul paratei de a da curs clauzelor din contract in conditiile in care, timp de mai multi ani, reclamantul nu a adresat nicio cerere sau notificare angajatorului si nici nu a dovedit faptul ca, desi s-a prezentat, acesta nu a mai fost primit la locul de munca.

Mai mult decat atat, nu rezulta din clauzele contractului de ambarcare ca dupa o luna de repaus la tarm, angajatorul trebuia sa solicite expres prezenta angajatului pe platforma, fiind de la sine inteles ca acesta trebuia sa-si reia activitatea imediat ce perioada de repaus se incheia.

In raport de probele administrate in cauza, Curtea constata ca in mod corect prima instanta a respins cererea de obligare a paratei la plata drepturilor salariale solicitate, astfel ca in temeiul art. 480 Cod procedura civila va respinge ca nefondat apelul declarat impotriva acestei sentinte.

Decizia civila nr. 471/CM/07.10.2015 Judecator redactor Mariana Badulescu