Lamurirea intelesului dispozitivului (conform art 443 cpc) unei decizii prin care sa respins recursul
28 martie 2020Abuzul in serviciu definit in reglementarile penale succesive
28 martie 2020
Plangerea prealabila, Momentul de la care curge termenul de formulare a plangerii prealabile
Index tematic: Contencios administrativ
Legislatie relevanta: 7 alin. 3 din Legea nr. 554/2004
Rezumatul problemei de drept:
Potrivit art. 7 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 „este indreptatit sa introduca plangere prealabila si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. Plangerea prealabila, in cazul actelor administrative unilaterale, se va introduce in termen de 30 de zile din momentul in care persoana vatamata a luat cunostinta, pe orice cale de continutul actului. Pentru motive temeinice, plangerea prealabila se poate formula si peste termenul de 30 de zile, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data la care a luat cunostinta, pe orice cale de continutul acestuia ”.
Momentul de la care curge termenul pentru formularea plangerii prealabile este acela al comunicarii de catre institutia publica a informatiile despre actul administrativ pretins vatamator. Solicitarea adresata institutiei publice emitente a actului administrativ, prin care se critica emiterea autorizatiei de construire poate fi calificata ca fiind o plangere prealabila, formulata in termenul legal, reglementat de art. 7 alin. 3 din Legea nr. 554/2004. Faptul ca solicitarea nu a fost intitulata formal plangere, nu poate conduce la concluzia ca procedura prealabila nu a fost
declansata. De altfel, intimata parata putea solicita informatii suplimentare pentru a putea califica cererea formulata.
Art. 7 alin.1 din Legea nr. 554/2004 prevede ca prin plangerea prealabila petitionarul trebuie sa solicite autoritatii publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare revocarea, in tot sau in parte, a actului administrativ considerat vatamator, dar acest text nu trebuie interpretat literal, ci in corelatie cu art. 2 alin. 1 lit. j din aceeasi lege, care defineste plangerea prealabila ca fiind „ cererea prin care se solicita autoritatii publice emitente, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual, in sensul revocarii sau modificari acestuia ”, prin urmare procedura prealabila este indeplinita daca reclamantul a solicitat reanalizarea actului emis sau a aratat ca este lezat de acesta.
Identificare:
Curtea de Apel Ploiesti - Sectia de contencios administrativ si fiscal
Decizia nr. 541 din data de 15 aprilie 2019
Potrivit art. 488 pct.8 cod proc.civ., casarea unei hotarari se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.
In cauza, recurentul reclamant invoca in esenta interpretarea gresita a art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Potrivit art. 7 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 „este indreptatit sa introduca plangere prealabila si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. Plangerea prealabila, in cazul actelor administrative unilaterale, se va introduce in termen de 30 de zile din momentul in care persoana vatamata a luat cunostinta, pe orice cale de continutul actului. Pentru motive temeinice, plangerea prealabila se poate formula si peste termenul de 30 de zile, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data la care a luat cunostinta, pe orice cale de continutul acestuia”.
Instanta de fond a retinut ca recurentul reclamant a avut cunostinta de continutul actelor contestate inca din martie 2018, insa nu a facut dovada ca a urmat procedura prealabila.
Potrivit inscrisurilor depuse la dosar, recurentul a formulat o petitie inregistrata la Consiliul Judetean P. sub nr. xxxx, prin care solicita verificari cu privire la constructia care se executa de catre intimatul XX. De asemenea, acesta a solicitat clarificari si Ministerului Dezvoltarii regionale si Administratiei Publice, dar si Inspectoratului de stat in Constructii. Asa cum rezulta din dosar, prin adresa nr. xxxx din 05.04.2018, Consiliul Judetean P. i-a comunicat petentului informatii despre autorizatia de construire nr. xxxxx .(fila 58 dosar fond)
De asemenea, la solicitarea adresata si MDRAP i-a comunicat petentului informatii privind autorizatia de construire, insa din inscrisurile atasate nu rezulta momentul la care acest raspuns a ajuns la cunostinta recurentului-reclamant.
Fata de aceste aspecte, Curtea retine ca momentul la care reclamantul recurent a luat cunostinta de continutul autorizatiei de construire este data de 05.04.2018, termenul de formulare a plangerii prealabile incepand sa curga de la aceasta data.
In data de 23.04.2018 la Primaria Comunei Y s-a inregistrat solicitarea recurentului- reclamant, din continutul careia rezulta ca recurentul reclamant este nemultumit de emiterea autorizatiei de construire nr. xxxxxx
Curtea constata ca solicitarea mai sus mentionata poate fi calificata ca fiind o plangere prealabila, formulata in termenul legal, reglementat de art. 7 alin. 3 din Legea nr. 554/2004. Faptul ca solicitarea nu a fost intitulata formal plangere, nu poate conduce la concluzia ca procedura prealabila nu a fost declansata. De altfel, intimata parata putea solicita informatii suplimentare pentru a putea califica cererea formulata.
Art. 7 alin.1 din Legea nr. 554/2004 prevede ca prin plangerea prealabila petitionarul trebuie sa solicite autoritatii publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare revocarea, in tot sau in parte, a actului administrativ considerat vatamator, dar acest text nu trebuie interpretat literal, ci in corelatie cu art. 2 alin. 1 lit. j din aceeasi lege, care defineste plangerea prealabila ca fiind „cererea prin care se solicita autoritatii publice emitente, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual, in sensul revocarii sau modificari acestuia”, prin urmare procedura prealabila
este indeplinita daca reclamantul a solicitat reanalizarea actului emis sau a aratat ca este lezat de acesta.
In concluzie, Curtea a apreciat ca in mod gresit instanta de fond a admis exceptia inadmisibilitatii pentru neefectuarea procedurii prealabile.
Pentru considerentele de fapt si de drept expuse mai sus, Cod proc.civ., in baza art. 496 alin. 2 Cod proc.civ. si art. 498 alin. 2 Curtea a admis recursul, a casat sentinta recurata si a trimis cauza spre continuarea judecatii pe fondul cauzei.
Autorul sintezei,
Judecator Cristiana Dana Enache