Pensie de serviciu neaflata in plata, Decizie de pensionare necontestata

Potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, precum si pensiile de urmas prevazute la art. 84 se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza indemnizatia bruta lunara a unui judecator si procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad al instantei sau parchetului, cu luarea in considerare, in procent, a sporurilor intrate in baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum si a sporului de vechime. Daca in urma actualizarii rezulta o pensie de serviciu mai mica, judecatorul sau procurorul isi poate pastra pensia aflata in plata.

Asupra apelului de fata, constata:

Tribunalul Olt - Sectia I civila prin sentinta civila nr. 83 din 30.01.2014 a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea.

A respins cererea formulata de reclamantul G.A.., in contradictoriu cu paratul Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

A respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor Parchetul de pe langa ICCJ si CNPP.

A respins exceptia inadmisibilitatii cererii, invocata de paratii Parchetul de pe langa ICCJ si CJP Valcea.

A admis exceptia lipsei de interes invocata de paratul Parchetul de pe langa ICCJ.

A respins cererea formulata de reclamantul G.A., in contradictoriu cu paratii Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Casa Nationala de Pensii Publice si Casa Judeteana de Pensii Valcea, ca fiind lipsita de interes.

Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut urmatoarele:

Reclamantul are calitatea de procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Valcea, iar prin decizia nr. 205557/05.11.2009 emisa de Casa Judeteana de Pensii Valcea i s-a stabilit pensia de serviciu incepand cu data de 01.10.2009, conform art. 82 alin.( 2) din Legea 303/2004. Prin aceasta decizie se mentioneaza ca plata drepturilor de pensie cuvenite reclamantului se va face la data eliberarii din functie, respectiv la data emiterii decretului prezidential.

Reclamantul a solicitat prin prezenta cerere sa se parcurga procedura prevazuta pentru actualizarea drepturilor de pensie de serviciu, intemeindu-si cererea pe dispozitiile art. 85 alin. (2) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care prevad ca pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, precum si pensiile de urmas prevazute la art. 84 se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza indemnizatia bruta lunara a unui judecator si procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad al instantei sau parchetului, cu luarea in considerare, in procent, a sporurilor intrate in baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum si a sporului de vechime. Daca in urma actualizarii rezulta o pensie de serviciu mai mica, judecatorul sau procurorul isi poate pastra pensia aflata in plata.

Procedura de actualizare anuala a pensiei de serviciu este prevazuta la art. 18 din HG 1275/2005 (pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, si ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, referitoare la pensiile de serviciu si la acordarea indemnizatiilor pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani).

Astfel, in aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) si (3) din lege privind actualizarea anuala a pensiei de serviciu, s-a stabilit urmatoarea procedura:

1.  Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Departamentului National Anticoruptie si Ministerului Justitiei listele cu titularii pensiilor de serviciu aflati in plata in luna decembrie a fiecarui an;
2.  institutiile publice prevazute la lit. a) transmit adeverintele nominale, intocmite conform anexelor nr. 4 - 6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizarii pensiilor de serviciu, Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, care le comunica caselor teritoriale de pensii in vederea punerii in aplicare.

(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face la inceputul fiecarui an, in raport cu media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de judecatorii si procurorii in activitate.

Art. 19 - La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o noua decizie pe baza adeverintelor transmise de aceste institutii. Noua decizie, insotita de o copie a adeverintei in baza careia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicata pensionarului.

Avand in vedere normele metodologice mentionate anterior, instanta a constatat ca principalele institutii cu rol in actualizarea pensiilor de serviciu ale magistratilor sunt Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si casele teritoriale de pensii, care au obligatia de a indeplini metodologia astfel cum este ea descrisa in normele metodologice mai sus aratate.

In raport de aceste prevederi legale, obligatiile ce revin fiecarui parat sunt:

Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale - de a transmite Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie listele cu titularii pensiilor de serviciu aflati in plata in luna decembrie a fiecarui an; Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - de a transmite adeverintele nominale, intocmite conform anexelor nr. 4 - 6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizarii pensiilor de serviciu, Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, care le comunica caselor teritoriale de pensii in vederea punerii in aplicare, iar casele teritoriale de pensii - de a emite o noua decizie pe baza adeverintelor transmise.

Rezulta ca paratul Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea, angajatorul reclamantului, nu are calitate procesuala pasiva, motiv pentru care a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, invocata de acesta si a fost respinsa actiunea cu privire la acest parat, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratii Parchetul de pe langa ICCJ si CNPP, instanta a respins-o avand in vedere obligatiile stabilite de legiuitor in sarcina acestora in procedura de recalculare a pensiilor de serviciu.

Raportat la exceptia inadmisibilitatii cererii, invocata de parata CJP Valcea, s-a retinut ca aceasta exceptie a fost invocata raportat la dispozitiile art. 149 alin. (1) din Legea nr.263/2010, motivat de faptul ca reclamantul nu a formulat contestatie impotriva deciziei nr. 205557/25.02.2013 prin care i s-a respins cererea de actualizare a pensiei de serviciu, astfel ca prin prezenta actiune se tinde a se eluda dispozitiile legale sus-mentionate.

Sub acest aspect, instanta a apreciat ca prin prezenta cerere reclamantul nu a formulat contestatie impotriva deciziei de respingere a cererii de actualizare a pensiei, astfel ca este de necontestat faptul ca aceasta decizie a ramas definitiva.

Insa imprejurarea ca decizia anterior mentionata nu a fost contestata nu poate atrage sanctiunea inadmisibilitatii prezentei cereri de chemare in judecata, prin care a solicitat obligarea paratilor la indeplinirea anumitor obligatii legale. Pentru aceste considerente, a fost respinsa aceasta exceptie, ca neintemeiata.

Referitor la exceptia inadmisibilitatii cererii pentru neindeplinirea procedurii prealabile, invocata de paratul Parchetul de pe langa ICCJ, s-a retinut ca legea nu prevede o procedura prealabila in situatia actualizarii pensiei de serviciu cuvenita magistratilor, astfel ca a fost respinsa si aceasta exceptie, ca neintemeiata.

Analizand exceptia lipsei de interes in promovarea cererii, invocata de paratul Parchetul de pe langa ICCJ, instanta a retinut urmatoarele:

Printre conditiile ce se cer intrunite cumulativ pentru a fi parte in proces - alaturi de calitate procesuala, capacitate procesuala si afirmarea unui drept pentru realizarea caruia calea justitiei este obligatorie - se numara si interesul, definit ca fiind folosul practic imediat urmarit de cel care initiaza actiunea civila.

Interesul trebuie sa indeplineasca mai multe cerinte: sa fie legitim, juridic; sa fie nascut si actual; sa fie personal si direct. Este legitim atunci cand nu contravine legii si normelor sociale. Este nascut si actual cand exista in momentul in care se exercita actiunea civila si se mentine pe tot parcursul procesului. Interesul este personal si direct atunci cand folosul practic il vizeaza pe cel care recurge la aceasta forma procedurala.

Prin impunerea conditiei interesului legiuitorul a urmarit nu numai evitarea unor litigii lipsite de orice utilitate pentru reclamant, ci si degrevarea instantelor de judecata si limitarea cheltuielilor statului.

In speta, reclamantul si-a intemeiat cererea pe dispozitiile art. 85 alin. (2) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, solicitand obligarea paratilor la emiterea unor acte care ar reglementa o situatie ipotetica asupra drepturilor de pensie.

Potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor,
pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor,
precum si pensiile de urmas prevazute la art. 84
se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza indemnizatia bruta lunara a unui judecator si procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad al instantei sau parchetului, cu luarea in considerare, in procent, a sporurilor intrate in baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum si a sporului de vechime. Daca in urma actualizarii rezulta o pensie de serviciu mai mica, judecatorul sau procurorul isi poate pastra pensia aflata in plata.

Coroborand aceste dispozitii cu cele ale art. 18 din HG nr. 1275/2005 rezulta fara dubiu faptul ca aceasta procedura se refera la pensia aflata in plata. Or, reclamantul nu se afla intr-o asemenea situatie, acesta nebeneficiind de un drept de pensie la data formularii cererii, urmare a faptului ca dupa emiterea deciziei de pensionare si-a continuat activitatea.

In acest context, s-a apreciat ca dreptul la pensia de serviciu se naste la data eliberarii din functie prin pensionare (magistratul solicita Consiliului Superior al Magistraturii eliberarea din functie, iar aceasta institutie inainteaza Presedintelui Romaniei hotararea cu propunerea de eliberare din functie).

Cum prin decizia de pensionare nr. 205557/05.11.2009 nu s-a stabilit dreptul reclamantului la pensia de serviciu, ci vocatia acestuia de a primi pensie la acea data, cu conditia incetarii activitatii (eliberare din functie), aceasta vocatie nu se poate confunda cu dreptul insusi, care se stabileste raportat la dispozitiile legale in vigoare la data eliberarii din functie.

Or, atata vreme cat reclamantul nu este beneficiarul unei pensii de serviciu aflata in plata, nu justifica niciun interes, respectiv un folos practic imediat urmarit prin promovarea prezentei cereri, intrucat finalitatea demersului juridic al reclamantului nu este pensionarea sa efectiva, ci calcularea unor drepturi de pensie ipotetice.

Prin urmare, intrucat reclamantul nu beneficiaza de o pensie aflata in plata, apare ca fiind lipsita de interes cererea sa de actualizare a pensiei ipotetice.

Mai mult, potrivit dispozitiilor art. 82 alin. (1) din Legea 303/2004, daca reclamantul ar solicita efectiv pensionarea, ar beneficia de o pensie de serviciu in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara sau de salariul de baza brut lunar, dupa caz, si sporurile avute in ultima luna de activitate inaintea pensionarii.

Pentru aceste considerente, constatand ca reclamantul nu justifica nici la momentul promovarii actiunii si nu justifica nici in prezent un interes nascut si actual, tribunalul a admis exceptia lipsei de interes si a respins ca atare cererea de chemare in judecata.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul G.A., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Cu privire la admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale invocata de catre paratul Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea, a aratat ca hotararea pronuntata este nelegala si netemeinica deoarece Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea are calitate procesuala in cauza, deoarece, asa cum a mentionat si in raspunsul la intampinarea depusa de acest parat la dosarul cauzei, atat cu ocazia stabilirii drepturilor de pensie, cat si ulterior, cu ocazia revizuirii deciziei de stabilire a pensiei de serviciu, institutia care a inaintat adresa cu venitul brut realizat a fost Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea, chiar daca acesta nu este mentionat expres de catre HG nr. 1275/18/10/2005 data in aplicarea art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor referitor la actualizarea pensiei de serviciu.

Referitor la admiterea exceptiei lipsei de interes in promovarea actiunii, invocata de catre paratul Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, a considerat de asemenea ca hotararea instantei de fond este nelegala si netemeinica, intrucat legea nu face distinctie, din acest punct de vedere, iar pe de alta parte ar fi inechitabil ca actualizarea prevazuta de art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 sa priveasca numai drepturile de pensie aflata in plata, intrucat dreptul la pensie se naste odata cu emiterea actului administrativ a deciziei de pensionare, indiferent ca aceasta a fost pusa sau nu in plata.

Pentru aceste considerente, in temeiul dispozitiilor art. 466 si urm. NCPC,
a
solicitat admiterea apelului, casarea sentintei atacate, iar pe fond, admiterea actiunii impotriva paratilor astfel cum a fost formulata.

Prin intampinare, intimatul Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea a solicitat respingerea apelului si mentinerea sentintei ca fiind legala si temeinica, aratand ca in mod corect instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestuia, deoarece procedura de actualizare a pensiei de serviciu intervine doar in situatia unei pensii aflate in plata, astfel ca reclamantul nu justifica un interes nascut si actual pentru actualizarea unei pensii ipotetice.

Intimatul Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a solicitat, de asemenea prin intampinare respingerea apelului si mentinerea sentintei ca fiind legala si temeinica, aratand ca in mod corect a fost retinuta de instanta de fond lipsa de interes a reclamantului in promovarea actiunii de fata, in conditiile in care plata drepturilor de pensie se face, potrivit art.85 din Legea nr.303/2004 republicata, de la data eliberarii din functie, respectiv data decretului prezidential.

Apelul este nefondat.

Curtea, analizand sentinta prin prisma criticilor invocate, a apararilor formulate, a dispozitiilor art.479 alin.(1), teza a Il-a Cod procedura civila , constata ca nu subzista nici motive de ordine publica si nici alte motive care sa poata duce la schimbarea sau anularea acesteia.

Astfel, nu sunt intemeiate criticile apelantului cu privire la legitimarea procesuala pasiva a intimatului Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea in raport de obligatiile care revin potrivit art.85 alin. (2) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, principalelor institutii cu rol in actualizarea pensiilor de serviciu ale magistratilor, respectiv Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si casele teritoriale de pensii, care au obligatia de a indeplini metodologia.

Chiar daca intimatul Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea a fost cel care a emis adeverintele cu venitul brut realizat in ultimele 12 luni de catre judecatorii si procurorii in activitate, a rezultat ca in procedura de actualizare anuala a pensiei de serviciu prevazuta la art. 18 din HG nr.1275/2005 obligatii revin organului ierarhic superior intimatului, respectiv Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In acest sens, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Departamentului National Anticoruptie si Ministerului Justitiei listele cu titularii pensiilor de serviciu aflati in plata in luna decembrie a fiecarui an.

Nu sunt intemeiate nici criticile invocate in cel de al doilea motiv de apel, cu privire la admiterea gresita a exceptiei lipsei de interes in promovarea actiunii, in conditiile in care drepturile de pensie se acorda si se platesc de la data indeplinirii conditiilor de pensionare, dar nu inainte de data incetarii calitatii de asigurat.

Apelantului nu i-a incetat calitatea de asigurat, prin efectul legii in temeiul calitatii sale de angajat si nefiind in discutie o pensie aflata in plata, in mod legal a retinut instanta de fond ca este intemeiata exceptia lipsei de interes.

Sub acest aspect, instanta a apreciat judicios ca nu sunt indeplinite cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca interesul si anume sa fie legitim, juridic; sa fie nascut si actual; sa fie personal si direct.

In cauza de fata, a rezultat ca este lipsita de interes cererea de actualizare a unei pensii ipotetice, intrucat nu se justifica folosul practic imediat urmarit de persoana care a initiat demersul judiciar.

Prin urmare, in temeiul art.480 Cod procedura civila , apelul se priveste ca nefondat si se respinge, mentinandu-se solutia instantei de fond ca fiind legala si temeinica.
(Decizia nr. 2137/26 mai 2014 - Sectia I Civila, rezumat judecator Marian Lungu).