Obligarea paratilor la plata penalitatilor aferente biletelor la  

Decizia civila nr. 129/01.04.2015

Problema calitatii procesuale active a reclamantei in prezenta cauza a fost dezlegata in mod corect de prima instanta, tinand seama de existenta unei hotarari judecatoresti anterioare, intrata in puterea lucrului judecat, prin care se stabileste in mod irevocabil cui apartine calitatea de creditor al paratilor in temeiul celor sapte bilete la ordin.

Exceptia lipsei calitatii procesuale active reprezinta o exceptie de fond, absoluta si peremptorie care impiedica judecata pe fond, fiind in stransa legatura cu pretentia dedusa judecatii, respectiv cu exercitiul dreptului la actiune.

Sustinerea recurentei privind raportarea calitatii procesuale doar la dreptul de a reclama, iar nu la raportul juridic dedus judecatii este eronata intrucat justificarea unui anumit interes in cauza nu este suficienta, interesul trebuind a fi corelat cu dreptul ce se pretinde a fi incalcat si care necesita interventia justitiei.

Curtea constatand, in urma administrarii probelor, ca reclamanta nu justifica legitimarea procesuala, adica acea aptitudine de a-si valorifica pretentiile in cadrul unui proces civil, in mod corect instanta a respins actiunea ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa, iar nu pe fond.

Pronuntand o astfel de solutie nu a fost incalcat dreptul la un proces echitabil recunoscut de art. 6 din CEDO, deoarece reclamanta a beneficiat de toate garantiile procesuale prevazute de lege, avand posibilitatea de a se folosi de toate mijloacele de aparare si de probele pe care le-a considerat necesare.

In ceea ce priveste natura contractului de cesiune, s-a avut in vedere faptul ca cesiunea de creanta incheiata intre parti reprezinta obiectul unei conventii de garantare, intrand sub incidenta Titlului VI al Legii

nr.99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, respectiv a art.2, in ceea ce priveste ordinea de prioritate, publicitatea si executarea cesiunii.

Art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului Art.2 din Titlul VI al Legii nr.99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice Hotararea CEDO din 16 aprilie 2013 (Cauza Siegle impotriva Romaniei)

Prin cererea formulata la data de 22.11.2011 si inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr.14700/118/2011 reclamanta SC [...] SRL Ploiesti a solicitat obligarea paratilor Primaria Orasului [...], Primarul Orasului [...], Orasul [...] si Consiliul Local al Orasului [...] la plata penalitatilor de intarziere aferente unui numar de 7 bilete la ordin, in cuantum de 0,1% pe zi din plata neefectuata, calculate de la data scadentei fiecarui bilet si pana la plata efectiva, penalitati ce urmeaza a fi calculate potrivit art.371

²

alin.2 Cod procedura civila, precum si la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii, reclamanta a invederat ca a incheiat cu Primaria [...] contractul de executie lucrari nr.23911/12.11.2007 privind intretinere carosabil prin asfaltare cu covoare bituminoase pe strazi existente, stabilindu-se, potrivit art.18.1 din contract, ca lucrarile se vor achita de catre achizitor in cuantum de 40% in termen de 30 de zile de la emiterea facturii, iar restul de 60% din suma datorata, prin intermediul unor bilete la ordin a caror perioada de scadenta este de 24 de luni. Achizitorul Primaria [...] a garantat platile prin avalizarea biletelor la ordin.

In acest sens, s-au emis urmatoarele bilete la ordin cu scadenta de 24 luni de la emitere: biletul la ordin din data de
27.03.2008
, pentru suma de 189.765,76 lei, aferent facturii fiscale nr.234/18.03.2008; biletul la ordin din data de
05.05.2008
pentru suma de 56.513,41 lei aferent facturii fiscale nr.266/14.04.2008; biletul la ordin din data de
13.06.2008
pentru suma de 182.481,82 lei aferent facturii fiscale nr.295/22.05.2008; biletul la ordin din data de
18.08.2008
pentru suma de 344.378,03 lei aferent facturii fiscale nr.385/07.08.2008 si nr.386/07.08.2008; biletul la ordin din data de
10.09.2008
pentru suma de 707.568,55 lei aferent facturilor fiscale nr. 419/05.09.2008 si nr. 420/05.09.2008; biletul la ordin din data de
09.10.2008
pentru suma de 691.975,81 lei aferent facturilor fiscale nr.433/30.09.2008, nr.443/02.10.2008, nr.444/02.10.2008 si nr.450/20.10.2008; biletul la ordin din data de
06.11.2008
pentru suma de 2.799.848 lei aferent facturilor fiscale nr.451/20.10.2008, nr.469/05.11.2008, nr.470-472/05.11.2008 si nr.473/06.11.2008.

Reclamanta a aratat ca prin sentinta civila nr.1709/23.12.2010 ce reprezinta titlul executoriu s-a stabilit in mod clar ca autoritatea contractanta prin primar a fost obligata sa execute obligatia asumata conventional prin art.18.1 din contractul nr. 23911/12.11.2007, ceea ce presupune achitarea celor 7 bilete la ordin. Se subliniaza ca penalitatile sunt datorate conform art.23.2 din contractul de executie lucrari, care sunt de 0,1% pe zi de intarziere.

De asemenea, reclamanta mentioneaza ca aducerea la indeplinire a obligatiei impuse de instanta nu se poate face decat fata de ea, cat timp contractul a fost incheiat doar cu [...], care are astfel dreptul la executarea intocmai a obligatiilor contractuale, si ca detine o creanta certa, lichida si exigibila in conformitate cu art.379 Cod procedura civila, izvorata din contractul de executie lucrari, astfel ca, in considerarea dispozitiilor art.1073 si 1082 Cod civil si ale art.43 Cod comercial, solicita admiterea actiunii.

In opinia reclamantei, respingerea actiunii ar insemna incalcarea autoritatii de lucru judecat a sentintei civile nr.1709/23.12.2010 si, implicit, a dispozitiilor art.6 din CEDO privind dreptul la un proces echitabil, prin nerespectarea securitatii raporturilor juridice.

In drept, s-au invocat dispozitiile art.969 si urm. Cod civil, art.1073, 1075 si urm., art.1082 Cod civil, art.274 Cod procedura civila, OG nr.9/2000, Legea nr.554/2004.

Paratii Primaria Orasului [...], Primarul Orasului [...], Orasul [...] si Consiliul Local al Orasului [...] au depus
intampinare
prin care au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei SC [...] SRL, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea cererii ca nefondata si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.

Prin Sentinta civila nr.2953/28.10.2014 Tribunalul Constanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei SC [...] SRL si a respins actiunea ca fiind promovata de o persoana fara calitate procesuala.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut ca reclamanta SC [...] SRL, in calitate de executant, si parata Primaria [...], in calitate de achizitor, au incheiat contractul de executie lucrari nr.23911/2007 in care sunt reglementate in mod amplu drepturile si obligatiile ce ii incumba fiecarei parti, relevante cauzei fiind clauza referitoare la pretul lucrarilor si modalitatea de achitare a acestuia (art.2), dar si cea privind daunele pe care achizitorul, respectiv Primaria, le-ar avea de achitat in cazul neindeplinirii la termen a obligatiei de plata a facturilor emise pentru lucrarile executate de reclamanta (art.23.2).

Astfel art.2.3 alin 2 din contract prevede ca „executantul va asigura cofinantarea lucrarilor de intretinere in procent de 60% din valoarea totala a lucrarilor reprezentand 8.924.623,91 lei”, iar in conformitate cu urmatorul aliniat, „achizitorul va plati executantului suma creditata a contractului (...) prin intermediul unor bilete la ordin a caror perioada de scadenta este de 24 de luni, numita perioada de scadenta a biletelor la ordin. Achizitorul va garanta platile prin avalizarea biletelor la ordin”.

In executarea obligatiei asumate, paratul Orasul [...] a emis 7 bilete la ordin cu scadenta la 24 de luni, dupa cum urmeaza: biletul la ordin din data de 27.03.2008, pentru suma de 189.765,76 lei; biletul la ordin din data de 05.05.2008 pentru suma de 56.513,41 lei; biletul la ordin din data de 13.06.2008 pentru suma de 182.481,82 lei; biletul la ordin din data de 18.08.2008 pentru suma de 344.378,03 lei; biletul la ordin din data de 10.09.2008 pentru suma de 707.568,55 lei; biletul la ordin din data de 09.10.2008 pentru suma de 691.975,81 lei si biletul la ordin din data de 06.11.2008 pentru suma de 2.799.848 lei.

La randul ei, reclamanta a incheiat cu [...] Bank Romania SA contractul de credit nr. [...]/01.09.2008 in valoare de 3.100.000 CHF, iar printre garantiile constituite de imprumutat se regasesc atat biletele la ordin mentionate mai sus, cat si creantele derivand din contractul de executie lucrari nr.23911/2007 in valoare de 12.499.473,27 lei, astfel cum rezulta din Contractul de cesiune cu titlu de garantie asupra creantelor prezente si viitoare nr.794/01.09.2008.

Intre parti s-au purtat mai multe litigii avand ca obiect contestatii la executare ce au fost generate de interpretarea diferita data naturii juridice a contractului de cesiune nr.794/2008, reclamanta SC [...] sustinand ca acesta nu este un veritabil contract de cesiune, ci o garantie, astfel ca nu a operat transferul creantelor izvorate din contractul de executie lucrari catre banca, in timp ce paratii considera ca este un contract de cesiune ce isi produce efectele specifice intre parti.

Aceasta problema juridica a fost ridicata, dupa cum s-a mai aratat, in contestatiile la executare promovate de paratul Orasul [...], ce au format obiectul dosarului nr. 45092/212/2010 al Judecatoriei Constanta, la care au fost conexate toate contestatiile ce au format obiectul dosarelor nr. 17637/212/2011, nr. 30495/212/2011, nr. 31365/212/2011, nr. 32176/212/2011 si nr. 2213/212/2011 ale Judecatoriei Constanta.

Prin sentinta civila nr.18444/26.11.2012 Judecatoria Constanta a dispus anularea actelor de executare privind poprirea infiintata prin adresa nr.241/27.12.2010 in raport de tertul poprit Primaria [...] in dosarul de executare nr. 60/SM/2010 al BEB [...] (dos. 185/281/2011) si a celor privind poprirea infiintata in dosarul de executare nr. 168/16972/2011 al BEJ [...] (dos. 20380/212/2011), celelalte contestatii la executare/opozitii fiind respinse fie ca neintemeiate, fie ca inadmisibile.

Sentinta civila nr.18444/2012 a ramas irevocabila prin respingerea recursurilor declarate de [...] SRL, pe de o parte, si de Primaria Orasului [...], Primarul Orasului [...] si Orasul [...], pe de alta parte (decizia nr. 504/06.06.2013 a Tribunalului Constanta).

Potrivit deciziei pronuntate in recurs, [...] SRL nu mai avea calitate de creditor al creantelor izvorate din contractul de executie lucrari incepand cu data de 01.09.2008, cand a incheiat cu [...] Bank Romania SA contractul de cesiune cu titlu de garantie asupra creantelor prezente si viitoare nr.794, care a avut ca efect trecerea creantei derivand din contractul nr.23911/2007 in patrimoniul cesionarului, cu toate accesoriile si drepturile de garantie, dar si nasterea obligatiei de garantie a societatii [...] fata de banca.

Lipsa calitatii de creditor a SC [...] a fost analizata de instanta de recurs si din perspectiva sentintei civile nr.1709/23.12.2010 pronuntate de Tribunalul Constanta - sectia de contencios administrativ si fiscal, prin care s-a admis actiunea formulata de SC [...] SRL, iar autoritatea contractanta prin primar a fost obligata, in baza art.18 alin.4 si 5 din Legea nr.554/2004, sa execute obligatia asumata conventional prin art18.1 din contractul nr.23911/2007, respectiv sa efectueze plata contravalorii facturilor aferente celor 7 bilete la ordin, sub sanctiunea platii unei penalitati.

In acest sens, in considerentele deciziei nr.1709/2010, Tribunalul Constanta a retinut ca instanta de contencios administrativ a apreciat existenta calitatii procesuale active a SC [...] SRL prin prisma temeiului de drept al actiunii invocat si raportat la art.1 alin.1-2 din Legea nr.554/2004, dispozitii legale in baza carora reclamant in contencios poate fi orice persoana care indeplineste conditia de a se considera vatamata intr-un drept ori interes legitim printr-un act administrativ, astfel ca existenta calitatii procesuale active in actiunea in contencios nu legitimeaza calitatea de creditor in raportul executional.

Instanta de fond a retinut astfel ca prin considerentele deciziei nr.504/06.06.2013 a Tribunalului Constanta s-a statuat cu putere de lucru judecat ca reclamanta [...] nu se legitimeaza ca titular al creantelor izvorate din contractul de executie lucrari nr.23911/2007, iar ca urmare a aspectului pozitiv pe care il prezinta puterea de lucru judecat, ce presupune ca paratii (parti si in respectivul dosar) sa se poata prevala in prezenta cauza de solutia data problemei juridice privind calitatea procesuala a reclamantei, instanta a apreciat ca nu se mai poate repune in discutie calitatea de creditor a SC [...] SRL pentru aceleasi argumente deja analizate printr-o hotarare ramasa irevocabila si avand in vedere ca in prezentul litigiu pretentiile reclamantei isi au fundamentul in acelasi contract de executie lucrari nr.23911/2007.

Impotriva acestei hotarari a formulat recurs reclamanta SC [...] SRL - prin administrator special [...], care a criticat solutia instantei de fond ca fiind nelegala si netemeinica.

Invedereaza recurenta ca hotararea atacata a fost pronuntata cu aplicarea gresita a legii, iar, prin solutionarea exceptiei lipsei calitatii procesuale active fara a se pronunta si pe fondul sustinerilor formulate de societate, instanta de fond i-a ingradit drepturile prevazute in art.6 din CEDO, dreptul la un proces echitabil si accesul liber la justitie, dreptul ca pretentiile sa-i fie analizate pe fondul cauzei.

De asemenea, se arata ca instanta de fond a ignorat decizia nr. 186/19.12.2013 a Curtii de Apel Constanta din cauza nr. 10401/118/2011*, in care s-a statuat ca SC [...] SRL are calitate procesuala activa, stabilind ca este titulara dreptului de a solicita atat debitul neachitat, cat si plata penalitatilor si a dobanzilor de finantare, a comisioanelor si spezelor deoarece este cocontractantul paratilor Primarul Orasului [...] si Orasul [...] prin Primar, urmare a perfectarii Contractului de executie de lucrari nr. 23911/12.11.2007.

Considera recurenta ca in mod gresit a apreciat instanta de fond ca s-ar fi statuat cu putere de lucru judecat faptul ca reclamanta nu s-ar legitima ca titular al creantelor izvorate din contractul de executie lucrari nr. 23911/2007, in contextul in care dispozitivul Deciziei nr. 504/06.06.2013 pronuntate de Tribunalul Constanta statueaza ca legitimitate procesuala are SC [...] SRL, iar nu alta persoana.

Curtea de Apel Constanta a stabilit inclusiv problema naturii juridice a contractului nr. 794/2008, retinand ca este un contract de garantie reala mobiliara incheiat in temeiul Legii 99/1999, iar nu un contract de cesiune, aspect ce rezulta din dispozitiile clauzelor contractuale.

In atare situatie, este evidenta eroarea instantei de fond care a apreciat ca nu se mai poate repune in discutie calitatea de creditor a SC [...] SRL pentru aceleasi argumente deja analizate intr-o hotarare ramasa irevocabila.

Tot in referire la exceptia lipsei calitatii procesuale active, recurenta solicita respingerea acesteia ca nefondata, invocand urmatoarele motive:

1. Prin admiterea unei astfel de exceptii i s-ar ingradi drepturile prevazute in art.6 din CEDO, dreptul la un proces echitabil si accesul liber la justitie, dreptul ca pretentiile sa-i fie analizate pe fondul cauzei, iar nu prin pronuntarea pe exceptie pentru ca instanta sa nu mai parcurga si sa cerceteze intregul dosar.

In acest sens, arata ca la art.1.3. din Contractul din contractul de cesiune cu titlu de garantie asupra creantelor prezente si viitoare nr.764 s-a stabilit ca, urmare a cesiunii creantelor, creditorul ([...] Bank) nu va putea fi tinut raspunzator pentru nerecuperarea totala sau partiala a vreunei creante sau pentru pierderea de catre debitor ([...] SRL) a oricaror drepturi si beneficii decurgand din contractele comerciale, creditorul ([...] Bank) neavand nicio obligatie de a initia vreo actiune sau de a efectua vreo formalitate in acest sens. Acelasi text este reluat si la art.3.4. din contract in sensul ca [...] nu are nicio obligatie sa actioneze impotriva Primariei [...], iar lipsa de actiune a SC [...] SRL va fi suportata pecuniar doar de catre aceasta.

Acelasi contract, la art.4.4., stipuleaza ca debitorul va lua toate masurile necesare in vederea colectarii prompte si integrale a oricareia si a tuturor creantelor. In cazul in care ar rezulta ca oricare dintre creante nu va fi partial sau integral achitata la scadenta, debitorul va lua toate masurile necesare, inclusiv recurgand la executarea silita a creantelor in vederea recuperarii prompte si integrale a creantelor, iar costul acestor formalitati sau proceduri desfasurate in acest sens va fi suportat in mod integral de creditor. SC [...] SRL se obliga, potrivit contractului, sa ia toate masurile, inclusiv actionarea in judecata si executarea silita a creantelor, in vederea recuperarii acestora.

Astfel, concluzioneaza recurenta, potrivit contractului de cesiune de creanta cu titlu de garantie, are calitatea recuperarii creantelor in vederea achitarii imprumutului contractat. Mai arata ca [...] nu a actionat si nici nu va actiona in instanta Primaria [...] pentru recuperarea acestor penalitati intrucat este inscrisa la masa credala si deja a recuperat peste jumatate din creanta.

Sustine recurenta ca in situatia in care nu ar fi formulat actiunea in justitie pentru recuperarea sumelor de bani din contractul de executie lucrari, iar [...] Bank ar ramane in pasivitate, suma nu s-ar mai putea recupera, aceasta ar fi singura persoana vatamata, [...] Bank fiind creditorul sau.

2. Sustine recurenta ca nu doar ei i-ar fi atinse drepturile, ci si celorlalti participanti la procedura insolventei, deoarece sumele ce s-ar obtine in ipoteza admiterii prezentei actiuni vor fi distribuite in favoarea creditorilor societatii in cadrul procedurii.

[...] Bank Romania SA isi indestuleaza creanta din contul unic de insolventa al SC [...] SRL, fiind inscrisa cu toata creanta in tabelul creditorilor si in planul de reorganizare.

Singurul in masura a se pronunta asupra ridicarii suspendarii impuse de art.36 din Legea nr. 85/2006, conform art.39, este judecatorul-sindic, la cererea creditoarei [...] Bank si numai daca sunt indeplinite conditiile prevazute strict de legea procedurii insolventei.

3. Contractul nr.794/2008 este un contract de garantie reala mobiliara incheiat in temeiul Legii nr.99/1999, nu este un contract de cesiune.

Potrivit art.1.3 si 4.4 din contractul de cesiune cu titlu de garantie, SC [...] SRL are obligatia de a lua toate masurile necesare in vederea colectarii prompte si integrale a creantelor izvorate din contractul de executie lucrari.

Sub un prim aspect, invedereaza ca parata a schimbat denumirea contractului incheiat intre recurenta si [...] Bank Romania SA, numindu-l contract de cesiune de creanta nr.794/01.09.2008, in conditiile in care titlul acestui act este „Contract de cesiune cu titlu de garantie asupra creantelor prezente si viitoare nr.794”, citeaza trunchiat art.1.1. din Contractul de cesiune cu titlu de garantie scotand in evidenta a doua fraza din intreg articolul, dar fara a reda si esentialul si, de asemenea, in mod eronat parata a sustinut ca SC [...] SRL a cesionat efectiv creantele derivate din intreg contractul de executie lucrari incheiat cu Primaria [...].

Insa, arata recurenta reclamanta, potrivit dispozitiilor contractuale, cum de altfel a constatat si instanta de apel din dosarul 10401/118/2011, SC [...] SRL a garantat obligatia din contractul de imprumut. Cesiunea garantie nu este o cesiune efectiva, ci o garantie pentru creditul pe care societatea recurenta l-a contractat de la banca. Acest aspect este un fapt real si dovedit de faptul ca, societatea fiind in procedura generala a insolventei, [...] Bank s-a inscris cu suma totala si garantata prin biletele la ordin in tabelul preliminar al creditorilor, iar orice distributie de sume va fi facuta in temeiul Legii nr.85/2006.

Mai mult, chiar in dosarul nr.10401/118/2011*, prin concluziile sustinute in fata tribunalului si prin raspunsul la interogatoriu, paratii au recunoscut ca au achitat o parte din sumele de bani, pe cale de consecinta, din moment ce anterior s-au efectuat plati valabile in baza contractului de executie, nu se poate sustine acum ca el este cesionat.

4. Calitatea procesuala presupune justificarea dreptului sau a obligatiei unei persoane de a participa, ca parte, in procesul civil.

Astfel, invedereaza recurenta, legitimarea procesuala nu se raporteaza cu necesitate la raportul juridic dedus judecatii, ci la dreptul de a reclama in justitie, pentru ca dreptul de a reclama in justitie izvoraste din dreptul constitutional de petitionare si acesta apartine oricarei persoane, astfel ca imprejurarile de fapt si de drept pe care reclamantul le afirma in cererea de chemare in judecata sunt cele care constituie continutul calitatii procesuale.

Raportul de drept procesual, care presupune si existenta calitatii procesuale, se poate justifica fie prin suprapunerea calitatii de parte in proces cu aceea de parte in raportul juridic de drept substantial, fie printr-o anumita conexitate a persoanei in cauza cu aceasta, fapt ce ii confera acea indreptatire de a participa in proces. Cu alte cuvinte, prin calitate procesuala se intelege interesul indreptatit al unei persoane de a cere concursul justitiei, ce izvoraste din incalcarea unui drept propriu sau dintr-un raport - recunoscut de lege - de conexitate cu acel drept, ea confundandu-se cu interesul de a actiona, fiind tot una cu dreptul la actiune, scopul teoretic si practic al oricarui drept la actiune fiind de a aduce inaintea judecatii verificarea in fapt a ceea ce se pretinde si de a clarifica printr-o hotarare incertitudinea determinata de afirmatiile si sustinerile contradictorii facute de parti.

5. Contractul in baza caruia se solicita achitarea sumelor restante si datorate s-a incheiat intre SC [...] SRL si Primaria [...]/Orasul [...] prin Primar. Contractul de executie lucrari nu a fost niciodata cesionat; nu trebuie facuta confuzie intre cesiunea garantie aferenta unui contract de credit si cesiunea pura si simpla.

Insa, parata a apreciat ca pentru returnarea unui imprumut de 3.403.277,40 lei recurenta a cesionat o creanta in valoare de 12.483.230,84 lei, adica de 4 ori mai mare.

6. Prin decizia Curtii de apel Constanta s-a stabilit in mod clar ca SC [...] SRL are calitate procesual activa. Desi aceasta decizie a fost casata, casarea a avut ca motiv o norma de procedura si anume calea de atac a cauzelor derivate din contracte de executie lucrari ca fiind numai cea a recursului si nu si cea a apelului.

Astfel, Curtea de Apel Constanta a retinut ca intregul material probator administrat in cauza face dovada ca, urmare a perfectarii contractului de executie lucrari nr.23911/12.11.2007, apelanta (SC [...] SRL) in calitate de executant, nedispunand de totalul sumelor destinate finantarii lucrarii, a perfectat contractul de credit „Facilitate de cont pe cecuri si bilete la ordin nr.[...]/01.09.2008 si Contract de cesiune cu titlu de garantie asupra creantelor prezente si viitoare nr.794/01.09.2008 cu actele aditionale ulterioare, fiind evident ca apelanta a garantat obligatia din contractul de imprumut si nicidecum cesionarea creantelor derivate din intregul contract de executie lucrari.

7. Sustinerile privind Sentinta pronuntata in dosarul nr.45092/212/2010 al Judecatoriei Constanta sunt nerelevante in raport de prezenta cauza intrucat aceasta instanta a solutionat doar contestatiile la executare formulate, dispozitivul acesteia stipuland doar cu privire la contestatiile si opozitiile la executare; Judecatoria Constanta nu s-a pronuntat pe exceptia lipsei calitatii procesuale active a SC [...] SRL si nici pe natura juridica a contractului de cesiune cu titlu de garantie nr.794/01.09.2008.

Pe fondul cauzei, solicita admiterea actiunii astfel cum a fost formulata.

In acest sens recurenta invedereaza ca si-a indeplinit obligatiile asumate prin Contractul de executie lucrari nr.23911/12.11.2007 „intretinere carosabil prin asfaltare cu covoare bituminoase pe strazi existente”, respectiv a executat in totalitate lucrarile potrivit facturilor fiscale emise, aceste lucrari trebuia sa fie achitate de catre parati in conformitate cu dispozitiile contractuale si facturile fiscale emise si biletele la ordin.

Astfel, arata recurenta ca, in baza contractului incheiat, a executat lucrari in valoare totala de 19.589.174,01 lei, din care s-a achitat suma de 13.850.361,01 lei, ramanand un rest de plata in suma de 5.738.713 lei, intregul material probator administrat in cauza, inclusiv raportul de expertiza contabila intocmit de expertul [...] (la care paratii nu au formulat obiectiuni si al carui continut si l- au insusit) stabilind ca paratii datoreaza suma totala de 7.510.699,46 lei, din care suma de 3.846.512,29 lei reprezentand penalitatile de intarziere aferente celor 7 bilete la ordin ce fac obiectul acestui dosar, disjuns din dosarul nr.10401/118/2011* in care obiectul acestuia a ramas doar suma de 3.664.187,17 lei.

Sustine recurenta ca detine o creanta certa, lichida si exigibila, in conformitate cu dispozitiile art.379 Cod procedura civila, izvorata din contractul de executie, creanta fiind recunoscuta, acceptata si insusita la plata de parati prin semnarea contractului, prin emiterea si inregistrarea facturilor, prin emiterea celor 7 bilete la ordin si prin dovada receptiei lucrarilor. Invedereaza recurenta ca a facut dovada executarii lucrarilor ce fac obiectul contractului, imprejurare ce rezulta din situatiile de lucrari executate aferente facturilor emise si recunoscute de parti, precum si din Procesele-verbale de receptie a lucrarilor executate, semnate de ambele parti, fara obiectiuni, situatie in care sunt aplicabile dispozitiile art.1073 si ale art.1082 Cod civil.

Pentru motivele aratate, solicita admiterea recursului si,
in principal,
modificarea sentintei atacate in sensul respingerii exceptiei lipsei calitatii procesual active ca neintemeiata, cu trimiterea cauzei spre rejudecare primei instantei in vederea pronuntarii pe fond, iar
in subsidiar,
modificarea in tot a hotararii recurate in sensul admiterii actiunii astfel cum a fost precizata, cu obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.

In drept, a invocat art.297, art.304 pct.7, 8 si 9 si art.312 alin.1 si 3 din (v) Cod de procedura

civila.

Intimatii parati, prin concluziile orale si scrise depuse la dosar,
au solicitat respingerea recursului ca nefundat si mentinerea solutiei instantei de fond ca fiind legala si temeinica.

Analizand cauza sub aspectul motivelor invocate si in raport de probele administrate, Curtea constata ca recursul este nefondat.

1. 
   Efectul pozitiv al lucrului judecat in prezenta cauza.
   
   1. Actiunea formulata de reclamanta are ca obiect obligarea paratilor la plata penalitatilor de 0,1% pe zi de intarziere aferente unui numar de 7 bilete la ordin emise in anul 2008 de Orasul [...] in vederea garantarii obligatiilor de plata izvorate din contractul de executie lucrari nr.23911/12.11.2007, scadenta fiind stabilita de parti dupa 24 de luni de la emiterea biletelor la ordin, respectiv in anul 2010.

Curtea apreciaza ca problema calitatii procesuale active a reclamantei SC [...] SRL in prezenta cauza a fost dezlegata in mod corect de prima instanta, tinand seama de existenta unei hotarari judecatoresti anterioare, intrata in puterea lucrului judecat, prin care se stabileste in mod irevocabil cui apartine calitatea de creditor al paratilor in temeiul celor sapte bilete la ordin.

Astfel, prin sentinta civila nr.18444/26.11.2012 Judecatoria Constanta a dispus anularea actelor de executare privind poprirea infiintata prin adresa nr. 241/27.12.2010 in raport de tertul poprit Primaria [...] in dosarul de executare nr. 60/SM/2010 al BEB [...] (dos. 185/281/2011) si a celor privind poprirea infiintata in dosarul de executare nr.168/16972/2011 al BEJ [...] (dos. 20380/212/2011), celelalte contestatii la executare/opozitii fiind respinse ca neintemeiate sau ca inadmisibile.

Sentinta civila nr.18444/2012 a ramas irevocabila prin Decizia nr.504/06.06.2013 a Tribunalului Constanta, prin respingerea recursurilor declarate de [...] SRL si de Primaria Orasului [...], Primarul Orasului [...] si Orasul [...].

Analizand natura si clauzele contractului de cesiune cu titlu de garantie asupra creantelor prezente si viitoare nr.794/1.09.2008, incheiat intre SC [...] si [...] Bank in vederea garantarii contractului de credit din 1.09.2008, cesiune ce a fost inregistrata la aceeasi data in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, instantele au statuat ca SC [...] nu mai avea calitate de creditor al creantelor izvorate din contractul de executie lucrari incepand cu data de 01.09.2008, data incheierii contractului de cesiune, cesiunea fiind notificata debitorului cedat.

S-a considerat astfel ca intre parti efectele contractului de cesiune de creante s-au produs de la momentul realizarii acordului de vointa, creantele fiind transferate in patrimoniul cesionarului cu toate drepturile pe care i le confereau cedentului. O astfel de concluzie s-a intemeiat si pe analiza clauzelor contractuale, potrivit carora debitorul ceda creditorului creantele derivate din contractul de executie de lucrari si, in functie de modalitatea aleasa de banca, de la data primirii notificarii, respectiv emiterea acceptului cesiunii de catre debitorul cedat, acesta trebuia sa vireze sumele derivand din contractul incheiat cu cedentul in contul indicat de creditor.

Prin urmare, fiind stabilit cu putere de lucru judecat ca reclamanta SC [...] SRL nu mai este titulara a creantelor rezultate din contractul de executie de lucrari nr. 23911/12.11.2007, situatie in care nu este indreptatita la executarea biletelor la ordin emise de autoritatea parata in vederea garantarii obligatiilor sale de plata generate de derularea contractului, in mod evident ea nu justifica nici dreptul de a pretinde penalitatile aferente acestor bilete la ordin, acestea fiind accesorii ale dreptului principal cedat catre [...] Bank.

Nu poate fi retinuta sustinerea recurentei potrivit careia hotararea judecatoreasca mentionata este nerelevanta in cauza intrucat prin aceasta au fost solutionate doar contestatiile si opozitiile la executare formulate, fara ca instantele sa se pronunte asupra calitatii procesuale active a SC [...] SRL si asupra naturii juridice a contractului de cesiune cu titlu de garantie nr.794/01.09.2008.

Curtea retine ca puterea de lucru judecat reprezinta o prezumtie legala, ce poate fi invocata ca o aparare de fond si in baza careia instanta este obligata sa tina seama de chestiunile litigioase dezlegate anterior, fara a avea posibilitatea de a relua verificarea jurisdictionala asupra aspectelor transate definitiv. Ori, desi instanta s-a pronuntat in cadrul contestatiei/opozitiei la executare, solutia data s-a bazat pe o analiza de fond asupra raporturilor juridice existente intre parti si asupra dreptului reclamantei de a pretinde creantele rezultate din contractul de executie de lucrari. In atare situatie, dezlegarile date de instanta cu privire la calitatea de titular al creantelor mentionate sunt valabile si in cauza de fata, ce are ca obiect un drept accesoriu celui contestat in fata instantei de executare.

1. In egala masura, se constata ca hotararea retinuta cu putere de lucru judecat nu incalca decizia nr.1709/23.12.2010 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul nr.5388/118/2010 prin care instanta de contencios - administrativ, admitand actiunea formulata deopotriva de reclamantele SC [...] SRL si [...] Bank, a obligat autoritatea contractanta la executarea obligatiilor prevazute la art.18.1 din contractul de executie.

Calitatea procesuala activa recunoscuta in contenciosul administrativ este strans legata de existenta unui drept sau interes legitim al partii, incalcat de autoritatea publica prin emiterea unui act administrativ sau prin tacerea administrativa. Ori, in situatia concreta a reclamantei SC [...] SRL, instanta de contencios administrativ nu a facut decat sa constate neexecutarea de catre autoritatea contractanta a contractului de executie de lucrari nr.23911/12.11.2007 si sa o oblige pe aceasta la executarea contractului, obligatie stabilita atat in raport de SC [...], cat si in raport de [...] Bank. Prin urmare, instanta nu s-a pronuntat cu privire la dreptul reclamantei de a pretinde creantele rezultate din contractul de executie de lucrari, ci a statuat doar cu privire la dreptul reclamantei de a pretinde executarea obligatiei de plata din partea autoritatii contractante, urmand ca aceasta sa se faca in modalitatea stabilita de comun acord de catre SC [...] si [...] Bank prin contractul de cesiune cu titlu de garantie asupra creantelor nr.794/1.09.2008, respectiv in contul indicat de creditor.

Cu alte cuvinte, legitimarea procesuala a reclamantei in fata instantei de contencios administrativ este data de un interes legitim privat al acesteia, adica de posibilitatea de a pretinde o anumita conduita autoritatii publice parate, interes legitim grefat atat pe contractul de executie de lucrari incheiat cu aceasta, cat si pe obligatia de garantie nascuta in temeiul cesiunii de creanta, obligatie pe care o avea fata de cesionarul [...] Bank si in baza careia trebuia sa ia toate masurile necesare in vederea colectarii prompte si integrale a oricareia si a tuturor creantelor.

De aceea, reclamanta, desi nu era titulara a dreptului de creanta rezultat din contractul de executie de lucrari, acesta fiind cedat bancii, justifica legitimarea procesuala activa in cererea intemeiata pe Legea nr.554/2004 deoarece actiunea sa tindea la recunoasterea unui interes legitim, respectiv acela de a obtine din partea autoritatii publice plata creantelor rezultate din contractul de executie de lucrari, dar nu pentru sine, ci pentru cesionarul sau, fata de care avea obligatia de a intreprinde toate masurile necesare pentru incasarea creantelor in contul indicat de acesta.

1. In ceea ce priveste sustinerea ca instanta de fond a ignorat decizia nr. 186/19.12.2013 a Curtii de Apel Constanta pronuntata in cauza nr.10401/118/2011*, Curtea constata ca aceasta hotarare a fost casata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel incat, in temeiul art.311 alin.1 Cod procedura civila, ea nu are nicio putere, considerentele retinute de instanta de apel neputand fi avute in vedere in prezenta cauza.

Incalcarea art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

1. Instanta de recurs considera neintemeiata asertiunea recurentei referitoare la aplicarea gresita a legii si la incalcarea drepturilor prevazute in art.6 din CEDO, respectiv a dreptului la un proces echitabil si a accesului liber la justitie, in conditiile in care cauza nu a fost solutionata pe fond, ci in temeiul unei exceptii.

Curtea reaminteste ca exceptia lipsei calitatii procesuale active reprezinta o exceptie de fond, absoluta si peremptorie care impiedica judecata pe fond, fiind in stransa legatura cu pretentia dedusa judecatii, respectiv cu exercitiul dreptului la actiune.

Calitatea procesuala constituie o conditie de exercitiu a actiunii civile, deoarece pentru a fi parte in proces nu este suficient ca cel ce pretinde un drept sa se adreseze instantei de judecata, respectiv sa declanseze o procedura judiciara, astfel cum sustine recurenta, ci trebuie sa dovedeasca si faptul ca exista identitate intre persoana sa si titularul dreptului afirmat. Calitatea procesuala nu poate fi confundata cu interesul, care constituie tot o conditie de exercitiu a dreptului la actiune, dar care vizeaza folosul practic urmarit de cel ce pune in miscare actiunea civila. Ori, nu intotdeauna cel care are interes in formularea unui demers judiciar justifica si calitatea procesuala, adica faptul ca este titular al dreptului a carui realizare o urmareste.

Curtea considera astfel ca sustinerea recurentei privind raportarea calitatii procesuale doar la dreptul de a reclama, iar nu la raportul juridic dedus judecatii este eronata intrucat justificarea unui anumit interes in cauza nu este suficienta, interesul trebuind a fi corelat cu dreptul ce se pretinde a fi incalcat si care necesita interventia justitiei.

Prin urmare, imprejurarea ca reclamanta era tinuta, in temeiul obligatiei sale de garantie rezultate din contractul de cesiune de creante cu titlu de garantie, sa efectueze toate demersurile necesare pentru a asigura incasarea creantelor de la reclamanta, in folosul creditoarei sale - [...] Bank, nu ii confera acesteia si calitatea procesuala activa, respectiv dreptul de a pretinde pentru sine plata creantelor.

Mai mult, Curtea constata ca prin incheierea din 12.06.2012 instanta, apreciind necesara administrarea de probatorii comune cu fondul, a dispus unirea exceptiei lipsei calitatii procesuale active cu fondul cauzei. In acest caz, analiza legitimarii procesuale active a reclamantei, respectiv a identitatii dintre persoana indreptatita sa solicite pretentiile ce fac obiectul cauzei in baza raportului juridic existent intre parti, s-a facut numai dupa administrarea si examinarea tuturor probatoriilor solicitate de parti pentru a dovedi fondul raportului litigios. Ori, constatand, in urma administrarii probelor, ca reclamanta nu justifica legitimarea procesuala, adica acea aptitudine de a-si valorifica pretentiile in cadrul unui proces civil, in mod corect instanta a respins actiunea ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa, iar nu pe fond.

Pronuntand o astfel de solutie nu a fost incalcat dreptul la un proces echitabil recunoscut de art.6 din CEDO, deoarece reclamanta a beneficiat de toate garantiile procesuale prevazute de lege, avand posibilitatea de a se folosi de toate mijloacele de aparare si de probele pe care le-a considerat necesare.

1. Dimpotriva, o nesocotire a hotararii judecatoresti definitive si irevocabil ar fi condus la incalcarea dispozitiilor CEDO invocate, prin afectarea securitatii raporturilor juridice.

Astfel, in jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat ca dreptul la un proces echitabil garantat prin art.6 par.1 trebuie interpretat in lumina preambulului Conventiei, care enunta preeminenta dreptului ca element al patrimoniului comun al Statelor contractante, iar unul dintre aceste elemente fundamentale ale preeminentei dreptului este
principiul securitatii raporturilor juridice
, prin care se vrea, printre altele, ca solutia data in maniera definitiva de catre instante in orice litigiu sa nu fie ulterior contestata. In virtutea acestui principiu, Curtea a mentionat ca o parte sau o autoritate nationala nu poate solicita revizuirea unei hotarari ramase definitiva si executorie, cu singurul scop de a obtine o reexaminare a cauzei si o noua hotarare cu privire la aceasta, decat daca acest lucru este cerut de motive substantiale si imperioase (Brumarescu impotriva Romaniei (MC), 28.342/95, pct. 61, CEDO 1999-VII, si Kehaya si altii impotriva Bulgariei, nr.47.797/99 si 68.698/01, pct. 61, 12 ianuarie 2006).

Prin Hotararea din 16 aprilie 2013 data in Cauza Siegle impotriva Romaniei (Cererea nr. 23.456/04), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat ca „
noua apreciere a faptelor operata de Tribunal, care l-a determinat pe acesta sa ia o hotarare radical opusa fata de hotararea sa anterioara, este problematica in ceea ce priveste securitatea juridica, in special in conditiile in care reclamantul avea increderea legitima ca aceeasi instanta va solutiona continuarea aceluiasi litigiu tot in sensul unei decizii cu autoritate de lucru judecat. Prin urmare, revenind la o chestiune in litigiu care a fost deja solutionata si care a facut obiectul unei decizii definitive si in absenta oricarui motiv valabil,
Tribunalul a incalcat principiul securitatii raporturilor juridice
. Dat fiind acest fapt, a fost incalcat dreptul la un proces echitabil in sensul art. 6 par. 1 din Conventie

3. 
   Efectele contractului de cesiune de creanta cu titlu de garantie.
   

3.1. In ceea ce priveste natura contractului de cesiune, aceasta a fost analizata, astfel cum s-a aratat anterior, prin sentinta civila nr.18444/26.11.2012 a Judecatoriei Constanta, ea neputand fi repusa in discutie in prezenta cauza. Instanta a avut in vedere faptul ca cesiunea de creanta incheiata intre parti reprezinta obiectul unei conventii de garantare, intrand sub incidenta Titlului VI al Legii nr.99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, respectiv a art.2, in ceea ce priveste ordinea de prioritate, publicitatea si executarea cesiunii.

Ori, trebuie avut in vedere ca cesiunea de creanta facuta in scopul garantarii unei obligatii constituie, in esenta, o vanzare de creanta, in baza careia cesionarul dobandeste calitatea de creditor al debitorului cedat, in timp ce contractul de garantie asupra unui drept de creanta da nastere doar unui drept real asupra creantei, care se executa in forme specifice la momentul neexecutarii obligatiei principale.

Prin urmare, desi scopul incheierii unor astfel de acte este acelasi, respectiv garantarea executarii unei obligatii, din punct de vedere al naturii juridice si al efectelor generate, cesiunea de creanta incheiata in scopul garantarii executarii unei obligatii se distinge de garantia reala propriu- zisa constituita asupra unui drept de creanta.

2. In ceea ce priveste valoarea creantei cedate, care este cu mult superioara creditului obtinut de la [...] Bank pe care il garanteaza, Curtea retine ca partile au stabilit la art.6 din contractul de cesiune ca „dupa ce toate obligatiile garantate au fost platite si indeplinite integral in conformitate cu termenii contractului de credit sau in situatia in care debitorul cedat isi achita toate obligatiile din contractul comercial, toate si oricare sarcini create prin prezenta isi vor inceta aplicabilitatea, iar garantiile nu vor mai greva creantele si soldul contului. In acest sens, creditorul va transmite debitorului o adresa de radiere ce va cuprinde acordul creditorului cu privire la radierea garantiei si incetarea efectelor cesiunii.

Rezulta ca partile au convenit ca cesiunea de creanta sa inceteze la momentul achitarii sumelor datorate catre banca, ceea ce inseamna ca, indiferent de modul in care banca isi va realiza creanta, fie prin executarea directa a debitoarei SC [...] SRL (in cadrul procedurii de insolventa), fie prin incasarea creantei de la debitorul cedat - autoritatea publica locala -, la momentul respectiv contractul de cesiune inceteaza, iar cesionarul isi pierde calitatea de creditor al tertului cedat.

3. Avand in vedere ca reclamanta nu justifica legitimare procesuala activa in cauza, Curtea constata ca nu se mai pune problema analizarii fondului pretentiilor afirmate, astfel ca sunt total lipsite de relevanta sustinerile recurentei reclamante cu privire la existenta unei creante certe, lichide si exigibile impotriva paratilor.

Pentru considerentele expuse, apreciind ca motivele invocate de recurenta sunt nefondate, urmeaza a respinge recursul ca atare, in baza art.312 alin.1 Cod procedura civila.

Judecator redactor Elena Carina Gheorma