Obligarea angajatorului la plata sporului de doctorat

Pentru cei care, la data intrarii in vigoare la Legii nr. 330/2009, aveau in plata sporul de doctorat, solutia legislativa a fost aceea de a introduce cuantumul acestui spor, nu procentual, ci ca suma compensatorie acordata potrivit OUG nr.1/2010. Aceasta suma compensatorie a fost prevazuta pentru a respecta dispozitia legala potrivit careia nivelul salariilor in plata nu poate scadea prin aplicarea noii legi.

In schimb, salariatii care au obtinut titlul stiintific de doctor dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 330/2009 nu au primit sporul/compensatia de doctorat, fiind lipsiti de aceste drepturi pana la data adoptarii Legii nr. 71/2015 (care reglementa salarizarea la acelasi nivel a persoanelor ce isi desfasurau activitatea in cadrul aceleiasi institutii, sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie) nu a existat nici un argument legal care sa justifice diferentele salariale dintre persoanele care desfasoara aceeasi activitate in cadrul aceleiasi institutii; iar „un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive as legiuitorului, ci trebuie sa se justifice in mod rational si obiectiv ”.

In consecinta s-a concluzionat ca” celor care au obtinut titlul de doctor dupa 12 decembrie 2009 si pana la aparitia Legii nr. 71/2015 nu li se acorda un spor de 15%, ci li se stabileste un salariu de baza care include „sume compensatorii” calculate conform metodei indicate la art. 8 din anexa Va Legii nr.63/2011, doar asa putandu-se asigura respectarea principiului inscris in art. 3 lit.(c) si d) din Legea nr.330/2009.

In baza acestor acte normative, salariatii paratei care primesc indemnizatiile de incadrare mai mici decat cea stabilita la nivel maxim pentru fiecare functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, dupa caz, vor fi salarizati la nivelul maxim al indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii.

Decizia RIL nr.21/2016pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie

OUG nr. 43/2016 Legea nr. 71/2015 Decizia Curtii Constitutionale nr. 794/15.12.2016

Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr. 2294/118/2016, reclamantul [...], in contradictoriu cu paratul [...] a solicitat instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa oblige paratul la plata drepturilor salariale reprezentand echivalentul sporului de 15% pentru titlul stiintific de doctor, incepand cu data de 09.04.2015, conform Legii nr. 71/2015, respectiv suma de 5.652 lei calculata pentru perioada 09.04.2015 - 29.02.2016, precum si plata in continuare a sporului de 15% prin includerea in sporul de baza. A solicitat reclamantul si cheltuieli de judecata.

In motivarea cererii, reclamantul arata ca este incadrat la [...] din anul 2000, in prezent detinand functia de expert consultant 1A in cadrul Serviciului Inginerie Navala si Nave cu caracteristici speciale.

In anul 2011 a obtinut titlul stiintific de doctor in inginerie mecanica, diploma de doctor fiind inaintata serviciului personal al paratei din anul 2012.

De la data obtinerii titlului de doctor nu a beneficiat de plata drepturilor salariale reprezentand sporul de doctorat de 15%, conform Legii nr. 71/2015.

La data de 10.02.2016 a formulat cererea inregistrat cu nr. 1718 solicitand aplicarea dispozitiilor legale, insa paratul a refuzat, emitand adresa nr. 3231/14.03.2016. Apreciaza reclamantul ca refuzul paratei constituie o incalcare a dispozitiilor legale.

In drept, reclamantul invoca art. 38, 40 alin. 2 lit. c, art. 266 si urm. CM, art. 5 alin.1 ind. 1 din Legea nr. 71/2015.

Cererea este scutita de la plata taxei de timbru, conform art. 270 CM.

Reclamantul a depus inscrisuri.

Prin intampinare, Centrul Roman Pentru Pregatirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale - [...] a solicitat respingerea cererii ca nefondata, apreciind ca acordarea sporului stiintific de doctor nu are temei legal, ca urmare a intervenirii dispozitiilor Legii nr. 330/2009, Legii nr. 284/2010. Considera paratul ca dispozitiile OUG nr. 83/2014 nu ii sunt aplicabile in materia acordarii sporului de doctorat.

Paratul a depus inscrisuri.

Instanta a administrat proba cu inscrisuri.

Prin Sentinta Civila nr. 1525/09.06.2016 Tribunalul Constanta a respins actiunea reclamantului, ca nefondata.

Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut in esenta ca reclamantului i s-a conferit titlul stiintific de doctor in domeniul inginerie mecanica, in baza Ordinului Ministrului Educatiei Nationale nr. 3818/26.04.2012.

Reclamantul, in calitate de salariat al paratei a depus cererea nr. 1718/10.02.2016 la angajator, solicitand plata drepturilor salariale reprezentand echivalentul sporului de 15% pentru titlul stiintific de doctor, iar prin adresa nr. 3231/14.03.2016, paratul i-a comunicat faptul ca cererea privind acordarea sporului de 15
%
este nejustificata.

A retinut prima instanta ca, anterior promovarii actiunii in justitie, reclamantul era obligat sa urmeze procedura prealabila obligatorie instituita de art. 11 din OUG nr. 83/2014, procedura ce nu a fost realizata de catre salariatul nemultumit de modalitatea de stabilire a salariului de baza.

Pentru obligarea angajatorului la acordarea sporului de doctorat, trebuia sa existe un ordin de salarizare in acest sens, sau o obligatie de emitere a unui astfel de ordin, prin care sa se stabileasca nivelul salariului si sporurile cuvenite.

Prevederile Legii nr. 71/2015 nu impun direct in sarcina angajatorului obligatia acordarii unui anumit spor, care a fost eliminat incepand cu 01.01.2010, ci stabileste ce se intelege prin nivel de salarizare in plata pentru functiile similare, astfel incat nu poate fundamenta obligarea angajatorului la recunoasterea si acordarea unui anumit spor, in absenta unei obligatii corelative de emitere a unui nou ordin de salarizare in vederea recalcularii indemnizatiei de incadrare in acord cu art. 5 alin. (1) indice 1) din O.U.G. nr. 83/2014.

Impotriva acestei sentinte, in termen legal a declarat apel, [...] care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

A sustinut apelantul reclamant ca in mod nelegal Tribunalul Constanta a pronuntat hotararea pe considerente si temeiuri care nu au fost puse in discutia contradictorie a partilor, in conditiile in care dispozitiile art. 11 din OUG nr. 83/2014, retinute de instanta nu au aplicabilitate in speta.

Solutia Tribunalului Constanta reprezinta o gresita aplicare a dispozitiilor art. 5 alin.(1) indice 1 din Legea 71/2015, in situatia in care s-a dovedit ca intimata, in calitate de angajator, nu a respectat obligatia legala de a stabili salariul de baza, incluzand sporul de doctorat urmare adoptarii noii reglementari aprobata prin Legea nr. 71/2015.

De la data adoptarii Legii nr. 71/2015 intimata parata nu a emis si nu a comunicat reclamantului un act administrativ in legatura cu stabilirea drepturilor salariale vizand sporul de doctorat in raport cu care apelantul sa exercite contestatia administrativa prealabila, conform art. 11 din OUG nr. 83/2014, dovada fiind apararile formulate prin intampinare si raspunsul dat de intimata prin adresa nr.3231/14.03.2016.

Prin urmare, apreciaza apelantul reclamant ca sunt nefondate si lipsite de temeiul legal considerentele instantei de fond privind incidenta disp.art. 11 din OUG nr. 83/2014 in cauza dedusa judecatii.

Pe fondul cauzei se arata ca parata nu a achitat reclamantului in perioada 09.04.2015 - iulie 2016 sporul de doctorat de 15% in suma de 5652 lei, drepturi ce i se cuveneau in temeiul Legii nr. 71/2015, aceste drepturi fiind platite incepand cu luna august 2016.

Solicita apelantul schimbarea in tot a hotararii Tribunalului Constanta in sensul admiterii actiunii, astfel cum a fost formulata.

Prin intampinare, intimata parata a solicitat respingerea apelului reclamantului, ca nefondat.

Se arata ca, desi este justificata critica apelantului privitoare la punerea in discutia partilor a chestiunilor legate de procedura prealabila, nu poate fi acceptata sustinerea apelantului potrivit cu care [...] ar fi avut vreo obligatie de a stabili salariul de baza, incluzand si sporul aferent titlului stiintific de doctor, ca apoi sa dispuna alinierea salariului de care beneficiaza apelantul la cele acordate pentru functii similare si care aveau inclus si sporul de doctorat.

Numai in cazul intervenirii unor situatii precum personal nou incadrat pe functii, personal numit - promovat in functii sau in grade/trepte salarizarea sa se realizeze la nivelul de salarizare in plata pentru functiile similare din institutie, nivel stabilit in conformitate cu disp.art. 5 alin.(i) din OUG nr.83/2014, situatie in care nu se afla reclamantul.

Arata intimata ca a raspuns petitiei reclamantului cu privire la acordarea sporului de doctorat, iar raspunsul negativ dat acestuia echivaleaza cu un act administrativ de stabilire a salarizarii reclamantului.

Incepand cu data de 01.08.2016 solicitarea apelantului reclamant de acordare a sporului de doctorat a ramas fara obiect, intrucat in temeiul art. I pct.1 din OUG nr. 20/2016 de modificare a OUG nr. 57/2015, aceste drepturi salariale i-au fost acordate.

Conform disp.art. 479 al.82) Cod proc.civ., in apel s-a completat proba cu inscrisuri si s-a dispus efectuarea unei expertize contabile pentru stabilirea drepturilor salariale reprezentand suma compensatorie datorata detinatorului titlului de doctor pentru perioada 09.04.2015 - 31 iulie 2016, lucrarea fiind executata de catre expertul contabil [...].

Analizand legalitatea hotararii Tribunalului Constanta din perspectiva criticilor apelantului reclamant, Curtea constata ca apelul este fondat si urmeaza a fi admis pentru urmatoarele considerente:

1. In referire la criticile ce vizeaza faptul ca in speta nu sunt incidente disp.art. 11 din OUG nr. 83/2014, problema de drept ce nu a fost supusa dezbaterii contradictorii a partilor, Curtea retine ca acestea sunt fondate.

Prin Decizia R.I.L. nr. 9/29 mai 2017 pronuntata de I.C.C.J., publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 988/13 decembrie 2017, s-a statuat ca: „In
interpretarea unitara a dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 330/2009, art. 30 din Legea nr. 284/2010, art.7 din Legea nr.285/2010 si a art.11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014, dispozitiile legale nu instituie o procedura prealabila sesizarii instantelor din cadrul jurisdictiei muncii cu actiuni avand ca obiect obligarea angajatorilor la plata, in temeiul legii, a unor drepturi salariale care nu sunt recunoscute prin acte ale ordonatorilor de credite ori prin contracte individuale de munca sau acte aditionale la acestea din urma".

In considerentele acestei decizii, instanta suprema a retinut ca:
""atunci cand pretentiile angajatilor nu rezulta dintr-o incadrare/reincadrare pretins nelegala, ci vizeaza obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale neacordate, precum si atunci cand angajatorul nu a emis un act administrativ/act aditional la contractul individual de munca ori actul respectiv nu a fost comunicat angajatilor, admisibilitatea cererii de chemare in judecata cu care salariatul a investit instanta specializata in litigii de munca nu este conditionata de parcurgerea procedurii prealabile.

Prin urmare, in conditiile in care obiectul litigiilor este reprezentat de actiuni avand ca obiect obligarea angajatorului la plata, in temeiul legii, a unor drepturi salariale care nu sunt recunoscute prin acte ale ordonatorilor de credite ori prin contracte individuale de munca sau acte aditionale la acestea din urma, dispozitiile art. 34 din Legea nr. 330/2009, art. 30 din Legea nr. 284/2010, art. 7 din Legea nr. 285/2010, art. 11 din OUG nr. 83/2014, urmeaza a se interpreta in sensul ca nu instituie o procedura prealabila sesizarii instantelor din cadrul jurisdictiei muncii cu aceste litigii.

Se constata ca, in aceasta situatie, legea instituie o procedura speciala in fata ordonatorului de credite, urmata de o procedura in contencios administrativ.

Prin urmare, a stabilit ICCJ ca „ar putea fi calificata ca fiind o procedura administrativa interna obligatorie numai in situatia in care angajatorul a emis un act de stabilire a salariului de baza, fixarea unui termen de contestare a acestuia fiind menita sa confere siguranta actului intrat in circuitul civil.

Numai in ipoteza in care angajatorul a emis si a comunicat decizia de stabilire a salariilor, salariatul trebuie sa urmeze procedura speciala obligatorie statornicita prin dispozitiile legale mai sus mentionate.

Per a contrario, nu fac obiectul procedurii de contestare administrativa alte categorii de drepturi (sporuri, compensatii, ajutoare) reglementate de lege, ce pot intra in venitul brut al salariatului, nerecunoscute de angajator si nici eventualele solicitari de acordare retroactiva a oricaror drepturi salariale, pentru aceste situatii este aplicabil dreptul comun care permite formularea unei actiuni directe la instanta competenta a statua asupra litigiilor privind drepturile salariale pretinse de parti, recunoscute sau nu de ordonatorii de credite".

In speta, reclamantul a investit prima instanta cu o actiune avand ca obiect obligarea angajatorului parat [...] Constanta la plata drepturilor salariale reprezentand echivalentul sporului de 15% pentru titlul de doctor, incepand cu data de 09.04.2015, in conformitate cu disp. Legii 71/03.04.2015 pentru aprobarea OUG nr. 83/2014 pentru perioada 09.04.2015 - 31 iulie 2016.

In contextul in care, dupa adoptarea OUG nr. 83/2014, ordonatorul de credite nu a emis nici un act administrativ pentru stabilirea salariului de baza al reclamantului si pentru acordarea altor categorii de drepturi (sporuri, compensatii, ajutoare) reglementate de lege, si nu a comunicat reclamantului nicio decizie de stabilire a venitului sau brut, conform noilor dispozitii legale, reclamantului nu ii incumba nicio obligatie de a urma o procedura administrativa interna de contestare a deciziei de salarizare, avand deschisa actiunea directa in instanta pentru valorificarea pretentiilor banesti, reprezentand contravaloarea sporului pentru titlul stiintific de doctor.

Raportat la aceste considerente, Curtea constata ca este lipsita de fundament legal sustinerea primei instante potrivit cu care actiunea reclamantului nu poate fi primita pentru neindeplinirea procedurii administrative prealabile, prevazuta de art. 11 din OUG nr. 83/2014.

2. Cu privire la indreptatirea apelantului reclamant de a primi o suma compensatorie pentru titlul stiintific de doctor aferenta perioadei 09.04.2015 - 31 iulie 2016, Curtea constata ca sunt intemeiate criticile apelantului reclamant, pretentiile sale fiind fondate pentru urmatoarele considerente:

Prin Decizia RIL nr.21/2016 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr.1002/13 decembrie 2016, obligatorie potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) Cod proc.civila s-a statuat ca „
In interpretarea si aplicarea disp.art. 30 alin.(6) si art. 48 alin.(1) pct.7 din legea nr.330/2009, art. 4 alin.(1), art.6 alin.(1) din OUG nr.1/2010, art. 1 alin.(5) din legea 285/2010 si art. 8 din anexa nr.5 a Legii nr.63/2011, au dreptul la sume compensatorii persoanele care au dobandit titlul de doctor dupa intrarea in vigoare a Legii nr.330/2009
”.

In considerentele acestei decizii s-a retinut ca, anterior modificarii radicale a sistemului de salarizare a personalului platit din fondurile publice prin legea cadru nr. 330/2009, sporul de 15% pentru titlul stiintific de doctor era acordat diferitelor categorii socio-profesionale prin legile speciale de salarizare ale acestora.

Potrivit art. 1 alin.(2) din Legea 330/2009, drepturile salariale ale personalului platit din fondurile publice sunt exclusiv cele prevazute in aceasta lege. Prin aceasta dispozitie, legea cadru de salarizare statua caracterul exclusiv al drepturilor salariale prevazute de acest act normativ si de actele normative anuale de salarizare.

Sporul de doctorat de 15% acordat pentru detinatorul de titlu stiintific de doctor nu s-a mai regasit, ca atare, in legile cadru de salarizare nr. 330/2009 si nr.284/2010 si nu a mai fost acordat la incadrarea/reincadrarea personalului, potrivit noilor legi de salarizare.

Pentru cei care, la data intrarii in vigoare la Legii nr.330/2009, aveau in plata sporul de doctorat, solutia legislativa a fost aceea de a introduce cuantumul acestui spor, nu procentual, ci ca suma compensatorie acordata potrivit OUG nr.1/2010. Aceasta suma compensatorie a fost prevazuta pentru a respecta dispozitia legala potrivit careia nivelul salariilor in plata nu poate scadea prin aplicarea noii legi.

A retinut Inalta Curte de Casatie si Justitie ca „legiuitorul nu a operat o abrogare veritabila si efectiva, ci a instituit o natura juridica noua pentru suma ce recompenseaza angajatul care isi perfectioneaza pregatirea profesionala prin obtinerea titlului stiintific de doctor. Prin includerea acestei sume in salariul de baza, rezulta ca un drept salarial secundar devine parte a salariului ca drept fundamental, recunoscut si aparat de lege.

In schimb, salariatii care au obtinut titlul stiintific de doctor dupa intrarea in vigoare a Legii nr.330/2009 nu au primit sporul/compensatia de doctorat, fiind lipsiti de aceste drepturi pana la data adoptarii Legii nr.71/2015 (care reglementa salarizarea la acelasi nivel a persoanelor ce isi desfasurau activitatea in cadrul aceleiasi institutii, sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie) nu a existat nici un argument legal care sa justifice diferentele salariale dintre persoanele care desfasoara aceeasi activitate in cadrul aceleiasi institutii; iar „un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive as legiuitorului, ci trebuie sa se justifice in mod rational si obiectiv”.

In consecinta s-a concluzionat ca
”celor care au obtinut titlul de doctor dupa 12 decembrie 2009 si pana la aparitia Legii nr. 71/2015 nu li se acorda un spor de 15%, ci li se stabileste un salariu de baza care include „sume compensatorii
” calculate conform metodei indicate la art. 8 din anexa V a Legii nr. 63/2011, doar asa putandu-se asigura respectarea principiului inscris in art. 3 lit.(c) si d) din Legea nr.330/2009.

In speta, din actele dosarului rezulta ca reclamantul a obtinut titlul stiintific de doctor la data 26.04.2012, actul fiind inaintat imediat angajatorului pentru a fi operat in documentele privind cariera reclamantului, dar pana in luna august 2016 nu a incasat niciodata o suma compensatorie pentru acest titlu, aspect recunoscut de catre angajator.

Referitor la data de la care este indreptatit reclamantul sa obtina compensatie pentru titlul stiintific de doctor, potrivit staturilor din Decizia RIL nr.21/2016 pronuntata de I.C.C.J., instanta de apel retine ca aceasta este data de 9.04.2015, pentru urmatoarele considerente:

Salarizarea personalului angajat in cadrul institutiei parate este guvernata de Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice.

Ulterior, prin reglementari succesive, legiuitorul a intervenit pentru inlaturarea diferentelor salariale rezultate in urma aplicarii acestei legi, astfel cum a fost ea modificata prin legi anuale de salarizare.

In acest sens, au fost adoptate Legea nr. 71/2015 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2016, prin care a fost modificata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016.

Legea nr. 71/2015 a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 233 din 6 aprilie 2015 si a intrat in vigoare la data de 9 aprilie 2015.

Prin aceasta lege a fost aprobata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83 din 12 decembrie 2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, nr. 925 din 18 decembrie 2014, cu urmatoarele modificari si completari:

La articolul I, dupa alineatul (5) s-a introdus un nou alineat, alineatul (5

¹

), cu urmatorul cuprins:
„(5

¹

) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte institutii si autoritati publice, salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi, inclusiv personalul prevazut la art. 5 din aceste institutii, care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie grad treapta si gradatie, va fi salarizat la nivelul maxim daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii
’.

Prin nivel de salarizare in plata pentru functiile similare se intelege, conform art. 5 alin. (1

¹

) din OUG nr. 83/2014, modificata si completata prin Legea nr. 71/2015, acelasi cuantum al salariului de baza cu cel al salariatilor avand aceeasi functie, in care au fost incluse, dupa data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de incadrare, precum si sumele aferente sporurilor de care au beneficiat inainte de aceasta data, daca salariatul angajat, numit sau promovat indeplineste aceleasi conditii de studii, de vechime si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, specifice locului de munca la data angajarii sau promovarii.

Dispozitiile Legii nr. 71/2015 sunt aplicabile si personalului angajat in cadrul institutiei

parate.

OUG nr. 20/2016 a fost publicata in Monitorul oficial nr. 434 din 9 iunie 2016.

Potrivit art. I pct. 1 din OUG nr. 20/2016, la OUG nr. 57/2015 se introduce un nou articol, art. 3

¹

, cu urmatorul cuprins:

„(1) Prin exceptie de la prevederile art. 1 alin. (1), incepand cu luna august 2016, personalul platit din fonduri publice care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza indemnizatiilor de incadrare mai mic decat cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare functie, grad treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, dupa caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii.

3. In aplicarea alin. (1) si (2), la stabilirea salariului de baza indemnizatiei de incadrare la nivel maxim din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, se ia in calcul suma compensatorie aferentei titlului stiintific de doctor inclusa in acesta, doar daca persoana detine titlul stiintific de doctor.
4. In aplicarea alin. (1) si (2), la stabilirea salariului de baza/indemnizatiei de incadrare la nivel maxim aferent functiei, grad/treapta, gradatie, vechime in functie/specialitate din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, se iau in calcul majorarile salariilor de baza ale personalului care beneficiaza de prevederile Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiara a personalului care gestioneaza fonduri comunitare, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si drepturile banesti incluse in salariul de baza potrivit prevederilor art. 14 clin Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, numai pentru personalul care intra sub incidenta celor doua acte normative. ”

In baza acestor acte normative, salariatii paratei care primesc indemnizatiile de incadrare mai mici decat cea stabilita la nivel maxim pentru fiecare functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, dupa caz, vor fi salarizati la nivelul maxim al indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii.

Reclamanta nu a fost salarizata conform acestor principii, aceasta avand un salariu mai mic decat al altor persoane ce indeplineau aceeasi functie conform recunoasterii paratei prin intampinare.

De aceea, activitatea de egalizare a veniturilor la nivelul fiecarui ordonator principal de credite ar fi trebuit sa presupuna stabilirea celei mai ridicate indemnizatii pentru fiecare grad profesional, fiecare categorie de vechime in munca si vechime in functie, prin raportare inclusiv la indemnizatiile in plata la nivelul aceluiasi ordonator de credite.

Parata a pus in aplicare dispozitiile art. 5 alin. (I

¹

) din OUG nr. 83/2014, modificata si completata prin Legea nr. 71/2015 si art. 3

¹

din OUG nr. 57/2015, in forma indicata de OUG nr. 20/2016.

Ulterior, a fost adoptata OUG nr. 43/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare pentru modificarea si completarea unor acte normative si pentru aplicarea unitara a dispozitiilor legale, publicata la data de 31.08.2016, in Monitorul oficial al Romaniei nr. 673 din 31 august 2016.

Prin acest act normativ, la articolul 3

¹

din OUG nr. 57/2015, dupa alineatul (1) Guvernul a introdus patru noi alineate, alineatele (1

¹

)-(1

⁴

), cu urmatorul cuprins:

„(l

¹

) Sintagma «fiecare functie» prevazuta la alin. (1) reprezinta functiile prevazute in aceeasi anexa, capitol, litera, numar si numar curent in Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare.

(1) In aplicarea prevederilor alin. (1), pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, se iau in considerare numai drepturile salariate prevazute in actele normative privind salarizarea personalului platit din fonduri publice si nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti.

(1) In aplicarea prevederilor alin. (1), prin institutie sau autoritate publica se intelege acea institutie sau autoritate publica cu personalitate juridica care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri si cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducatorul acesteia are calitatea de ordonator de credite, in cazul institutiilor sau autoritatilor publice aflate in subordinea aceluiasi ordonator de credite, avand acelasi scop, indeplinind aceleasi functii si atributii, aflate la acelasi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de baza indemnizatiei de incadrare se va stabili la nivelul maxim aflat in plata din cadrul tuturor acestor institutii sau autoritati publice subordonate.

(1

⁴

) Pentru personalul didactic de predare din invatamantul superior universitar nivelul salariului de baza similar in plata sau al salariului de baza maxim corespunzator functiei didactice ocupate se stabileste cu respectarea criteriilor care s-au avut in vedere la acordarea salariului de incadrare intre minim si maxim, cu toate elementele care fac parte din salariul de baza, fara compensatii tranzitorii, cu exceptia celei pentru titlul stiintific de doctor obtinut in domeniul pentru care isi desfasoara activitatea.
"

Prin aceste texte introduse prin OUG nr. 43/2016, in cadrul aplicarii OUG nr. 57/2015 (astfel cum a fost initial modificata prin OUG nr. 20/2016), Guvernul a urmarit sa elimine din procesul de egalizare a indemnizatiilor, raportarea la indemnizatiile stabilite in baza legii, prin hotarare judecatoreasca.

Astfel, egalizarea indemnizatiilor nu se mai face prin raportare la aceste indemnizatii maxime in plata, ci doar prin raportare la indemnizatii stabilite in actele normative privind salarizarea personalului platit din fonduri publice si nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti.

Pe de alta parte, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 794/15.12.2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 1029 din 21 decembrie 2016, a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate si s-a constatat ca dispozitiile art. 3 alin. (1 ) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare sunt neconstitutionale.

In cuprinsul deciziei, Curtea a retinut ca prin OUG nr. 20/2016 (care se aplica intregului personal bugetar) s-au eliminat si diferentele provenite din faptul ca o parte dintre bugetari, incadrati in aceeasi functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie au obtinut hotarari judecatoresti definitive si irevocabile (in temeiul Codului de procedura civila din 1865) sau definitive (in temeiul Noului Cod de procedura civila), prin care le-au fost recunoscute majorari salariale, in timp ce altii nu obtinusera asemenea hotarari judecatoresti. Astfel, urmarea intrarii in vigoare a OUG nr. 20/2016 este aceea ca, pentru fiecare functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie, indemnizatia de incadrare a personalului bugetar este aceeasi, stabilita la nivel maxim. De altfel, chiar inainte de intrarea in vigoare a OUG nr. 20/2016, prin art. 1 alin. (5

¹

) din OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, introdus prin legea sa de aprobare, Legea nr. 71/2015, s-a prevazut aceeasi solutie legislativa, a egalizarii indemnizatiilor la nivel maxim.

Asadar, Curtea a constatat ca, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 20/2016, incepand cu luna august 2016, pentru fiecare functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie, salariul de baza sau indemnizatia de incadrare urma sa fie acelasi, respectiv aceeasi, stabilita la nivel maxim.

Prin aceeasi decizie, Curtea a statuat in sensul ca, pentru respectarea principiului constitutional al egalitatii in fata legii, nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare, prevazut de OUG nr. 57/2015, corespunzator fiecarei functii, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, trebuie sa includa majorarile (indexarile) stabilite prin hotarari judecatoresti si sa fie acelasi pentru tot personalul salarizat potrivit dispozitiilor de lege aplicabile in cadrul aceleiasi categorii profesionale, respectiv familii ocupationale prevazute de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice.

Curtea Constitutionala a concluzionat in sensul ca efectul neconstitutionalitatii art. 3

¹

alin. (1

²

) din OUG nr. 57/2015 (introdus prin OUG nr. 43/2016), este acela ca „nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare", la care se face egalizarea prevazuta de art. 3

¹

alin. (1) din OUG nr. 57/2015 (introdus prin OUG nr. 20/2016), trebuie sa includa si drepturile stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti. Asadar, personalul care beneficiaza de aceleasi conditii trebuie sa fie salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul aceleiasi categorii profesionale si familii ocupationale, indiferent de institutie sau autoritate publica.

In raport de aceste considerente, salariul de baza/indemnizatia de incadrare pentru reclamanta trebuie stabilit, incepand cu data de 9 aprilie 2015, la nivelul maxim aflat in plata, in cadrul familiei ocupationale din care face parte angajatorul parat.

Din raportul de expertiza contabila intocmit de expertul [...] rezulta ca pentru perioada aprilie 2015 - iulie 2016, compensatia pentru titlul stiintific de doctor, calculat conform normelor legale mai sus evocate este 9456 lei brut, suma ce nu a fost achitata reclamantului.

Pentru perioada august 2016 - iulie 2017 a concluzionat expertul contabil ca au fost achitate toate drepturile de natura salariala catre reclamant, angajatorul nedatorand nicio suma de bani pentru aceasta perioada, cu titlu de compensatie pentru titlul stiintific de doctor.

Pentru considerentele expuse, in baza art. 480 C.p.c., se va admite apelul reclamantului si se va schimba in parte sentinta atacata in sensul admiterii actiunii in parte.

Obliga parata la plata catre reclamant a sumei de 9456 lei brut, reprezentand suma compensatorie aferenta titlului de doctor pentru perioada aprilie 2015 - iulie 2016, suma ce va fi actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective si mentine restul dispozitiilor sentintei.

Decizia civila nr. 122/CM/25.04.2018 Judecator redactor Mihaela Popoaca