Neindeplinirea de reclamant a obligatiilor stabilite in cursul judecatii
1 aprilie 2020Neplata premiului anual, al 13-lea salariu
1 aprilie 2020
Nemotivarea solutiei pronuntate, constituie motiv de desfiintare cu trimitere pentru rejudecarea cauzei
Instanta de control judiciar a retinut ca prima instanta s-a rezumat la a face o prezentare succinta a Deciziei nr. 7/2016 a ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, fara a face insa efectiv o analiza in fapt si in drept si sa arate rationamentul pentru care retine o anume incadrare juridica si una dintre cele doua legi penale succesive cu privire la infractiunile comise inainte de intrarea in vigoare a NCP.
Cum motivarea este o conditie esentiala, iar in motivarea primei instante nu sunt cuprinse argumentele necesare pentru ca pe ele sa se sprijine solutia data, chiar in conditiile in care s-a uzat de procedura abreviata, in mod corect incuviintata de prima instanta de altfel, Curtea constata ca sentinta penala atacata este nemotivata sub aspectele mentionate anterior, in conditiile in care si motivarea in drept trebuie sa demonstreze, cu argumente convingatoare rezultate din probele dosarului, tot ceea ce instanta a hotarat in dispozitivul sentintei penale.
Desi lipsa cercetarii judecatoresti (prin nepronuntarea asupra unor elemente esentiale, anterior mentionate, privind astfel justa si integrala solutionare a cauzei) nu constituie o cauza de nulitate absoluta, astfel incat nu se incadreaza ca atare printre motivele care pot atrage desfiintarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare in conformitate cu art. 421 pct. 2 lit. b NCPP, Curtea constata ca solutia se impune pentru a garanta respectarea dreptului la doua grade de jurisdictie in materie penala garantat de art. 2 din Protocolul nr. 7 aditional la Conventia europeana, in contextul in care lipsa cercetarii judecatoresti echivaleaza cu lipsa judecatii in prima instanta, iar efectuarea acesteia pentru prima oara in apel priveaza partea de calea de atac, instanta de apel avand obligatia de a se asigura ca drepturile garantate de Conventie „sa fie concrete si efective, nu teoretice si iluzorii".
Este adevarat ca apelul, in dreptul procesual penal roman, constituie o cale de atac devolutiva, instanta de apel avand plenitudine de jurisdictie, putand reaprecia si statua asupra vinovatiei, insa aceasta caracteristica nu echivaleaza cu a statua in prima si ultima instanta asupra situatiei de fapt, apelul fiind in principal o cale de atac si, prin urmare, presupune in mod necesar realizarea controlului judiciar, ce nu poate fi realizat in concret in lipsa unei judecati efective in prima instanta.
Asupra apelului penal de fata;
Retine ca, prin sentinta penala nr. 3292 din data de 16 octombrie 2017 pronuntata de Judecatoria Craiova in dosarul nr. .., in temeiul art. 386 din Codul de procedura penala republicat, s-a schimbat incadrarea juridica a faptelor retinute in sarcina inculpatei N.V. prin actul de sesizare a instantei de judecata, facandu-se aplicarea Deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala nr. 7/2016, publicata in Monitorul Oficial numarul 251 din data de 05 aprilie 2016 si a institutiei juridice a concursului de infractiuni.
In temeiul art. 31 alin. 2 din Vechiul Cod penal raportat la art. 289 alin. 1 din Vechiul Cod penal cu aplicarea art. 349 alin. 2, art. 374, art. 375 si art. 396 alin. 10, toate din Noul Cod de procedura penala, cu referire la Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala nr. 7/2016, publicata in Monitorul Oficial numarul 251 din data de 05 aprilie 2016, a fost condamnata inculpata N.V. la pedeapsa de 4 (patru) luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de participatie improprie la comiterea infractiunii de fals intelectual.
In temeiul art. 31 alin. 2 din Vechiul Cod penal raportat la art. 70 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului numarul 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei, cu aplicarea art. 349 alin. 2, art. 374, art. 375 si articolului 396 alin. 10, toate din Noul Cod de procedura penala, cu referire la Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala numarul 7/2016, publicata in Monitorul Oficial numarul 251 din data de 05 aprilie 2016, a fost condamnata inculpata N.V. la pedeapsa de 2 (doua) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de participatie improprie la comiterea infractiunii de trecere frauduloasa a frontierei.
In temeiul art. 293 alin. 1 din Vechiul Cod penal, cu aplicarea: art. 349 alin. 2, art. 374, articolului 375 si articolului 396 alin. 10, toate din Noul Cod de procedura penala, cu referire la Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala numarul 7/2016, publicata in Monitorul Oficial numarul 251 din data de 05 aprilie 2016, a fost condamnata inculpata N.V. la pedeapsa de 2 (doua) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de falsul privind identitatea.
In temeiul art. 323 din Noul Cod penal, cu aplicarea: art. 349 alin. 2, art. 374, articolului 375 si articolului 396 alin. 10, toate din Noul Cod de procedura penala, cu referire la Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala numarul 7/2016, publicata in Monitorul Oficial numarul 251 din data de 05 aprilie 2016, a fost condamnata inculpata N.V. la pedeapsa de 2 (doua) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de uzul de fals.
In temeiul art. 326 din Noul Cod penal, cu aplicarea: art. 349 alin. 2, art. 374, articolului 375 si articolului 396 alin. 10, toate din Noul Cod de procedura penala, cu referire la Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala numarul 7/2016, publicata in Monitorul Oficial numarul 251 din data de 05 aprilie 2016, a fost condamnata inculpata N.V. la pedeapsa de 2 (doua) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de falsul in declaratii.
In temeiul art. 38 alin. 1 si alin. 2 din Noul Cod penal si art. 39 alin. 1 lit. b) din Noul Cod penal, cu referire la Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala numarul 7/2016, publicata in Monitorul Oficial numarul 251 din data de 05 aprilie 2016, au fost contopite pedepsele stabilite anterior, urmand ca inculpata N.V. sa execute pedeapsa inchisorii de 6 (sase) luni si 20 (douazeci) zile, respectiv, pedeapsa cea mai grea, de 4 (patru) luni inchisoare, la care s-au adaugat 2 (doua) luni si 20 (douazeci) zile inchisoare, reprezentand o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite in prezenta cauza.
In baza art. 91 din Codul penal republicat, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei de 6 (sase) luni si 20 (douazeci) zile inchisoare aplicata inculpatei N.V. prin prezenta hotarare penala, pe durata termenului de supraveghere de 2 (doi) ani, termen stabilit potrivit art. 92 alin. 1 din Codul penal republicat.
In baza art. 93 alin. 1 din Codul penal republicat, s-a impus inculpatei N.V. ca, pe perioada termenului de supraveghere, sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:
- sa se prezinte la serviciul de probatiune la datele fixate de acesta;
- sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;
- sa anunte in prealabil schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;
- sa comunice schimbarea locului de munca;
- sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.
In baza art. 93 alin. 2 lit. b) din Codul penal republicat, s-a impus inculpatei N.V. sa frecventeze un program de reintegrare sociala derulat de Serviciul de Probatiune Dolj sau organizat in colaborare cu institutii din comunitate.
In baza art. 93 alin. 3 din Codul penal republicat, s-a impus inculpatei N.V. ca, in perioada de supraveghere, sa presteze o munca neremunerata pe o durata de 60 de zile lucratoare, in folosul Primariei municipiului Craiova, judetul Dolj.
In baza art. 91 alin. 4 din Codul penal republicat, s-a atras atentia inculpatei N.V. asupra dispozitiilor articolului 96 alineatul 1 din Codul penal republicat, referitoare la nerespectarea cu rea - credinta a masurilor de supraveghere si a obligatiilor impuse.
In temeiul art. 25 alin. 3 din Codul de procedura penala republicat, s-a dispus desfiintarea totala a inscrisurilor falsificate reprezentate de: pasaportul numarul 85562838 eliberat la data de 19 iulie 2010 si a titlului de calatorie numarul 1272272 din data de 12 iulie 2011, inregistrat sub numarul 3769.
In temeiul art. 274 din Codul de procedura penala republicat, a fost obligata inculpata N.V. la plata sumei de 950 lei cheltuieli judiciare catre stat efectuate in cursul urmaririi penale (550 lei), al procedurii de camera preliminara (100 lei) si al judecatii (300 lei).
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca, prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova nr. 686/P/2016 a fost trimisa in judecata - in stare de libertate - inculpata N.V. , pentru savarsirea infractiunilor:
- de participatie improprie la savarsirea infractiunii de fals intelectual, prevazuta de articolul 52 alin. 3 din Noul Cod penal, raportat la art. 321 alin. 1 din Noul Cod penal (fapta comisa la data de 12.07.2011);
- de participatie improprie la savarsirea infractiunii de trecere frauduloasa a frontierei, prevazuta de art. 52 alin. 3 din Noul Cod penal, raportat la art. 262 alin. 1 din Noul Cod penal (fapta comisa la data de 10.08.2011);
- de fals in declaratii, prevazuta art. 326 din Noul Cod penal (fapta comisa la data de 20.04.2015);
- de fals privind identitatea, prevazuta de art. 327 alin. 1 si alin. 2 din Noul Cod penal (fapta comisa la data 12.07.2011) si
- de uz de fals, prevazuta de art. 323 din Noul Cod penal (fapta comisa la data 12.07.2011).
In actul de sesizare s-a retinut in fapt, ca: “in cursul anului 2010, inculpata N.V. a fost rugata de cumnata sa, martora I.D., sa il aduca in Spania pe fiul sau, minorul N.I.A., in vederea efectuarii unei interventii chirurgicale.
In acest scop, inculpata N.V. a luat decizia de a intocmi pentru minor documentele necesare parasirii teritoriului romanesc, desi cunostea faptul ca acesta nu are documente de identitate, intrucat se nascuse in Italia si nu fusese inregistrat in registrele starii civile din Romania, precum si faptul ca nu detine o procura de la mama minorului pentru a-l putea scoate din tara.
Astfel, la data de 19.07.2010, s-a deplasat la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple din cadrul Institutiei Prefectului Judetului Olt impreuna cu nepotul sau N.I.A. pe care l-a prezentat ca fiind fiul sau N.P. In acest context inculpata N.V. a depus cerere de eliberare a unui pasaport pe numele fiului sau N.P. , a folosit datele de identitate ale acestuia, insa a prezentat pentru fotografiere pe nepotul sau N.I.A. . In urma demersurilor efectuate de inculpata, autoritatile solicitate au eliberat pasaportul seria 85562838 la data de 19.07.2010.
La scurt timp dupa eliberarea pasaportului, inculpata N.V. a parasit tara impreuna cu minorul N. I. A., pe care l-a dus la mama sa I.D., in Barcelona, Spania, cu autocarul.
Inculpata s-a reintors in tara, iar dupa aproximativ un an de zile, fiind necesara deplasarea minorului N.I.A. inapoi in Romania, iar valabilitatea de un an a pasaportului obtinut anterior expirase, inculpata s-a reintors in Spania.
La data de 12.07.2011, inculpata N.V. a depus la Consulatul General al Romaniei la Barcelona o cerere pentru eliberarea unui titlu de calatorie pentru un minor care nu a implinit varsta de 14 ani. In acest sens l-a prezentat pe minorul N.I.A. , caruia i-a atribuit identitatea fiului sau N.P. , a depus fotocopii de pe pasaportul seria 85562838 si certificatul de nastere ale minorului N.P. .
Astfel, autoritatile consulare i-au eliberat inculpatei N.V. titlul de calatorie numarul 1272272/12.07.2011 pe numele minorului N.P. . La data de 10.08.2011 a folosit titlul de calatorie obtinut in vederea trecerii frauduloase a frontierei de stat a Romaniei de catre nepotul sau N.I.A. , pe care l-a insotit din Spania pana in Romania.
Ulterior, la data de 20.04.2015, inculpata s-a prezentat la S.P.C.E.E.P.S. Dolj in vederea obtinerii unui pasaport pentru fiul sau N.P. . Cu aceasta ocazie a declarat, in mod mincinos, ca a pierdut pasaportul seria 85562838/19.07.2010 si ca exista identitate de imagine intre persoana prezentata pentru eliberarea pasaportului (fiul sau N.P. ) si persoana prezentata in fotografia din pasaportul "pierdut" (nepotul sau N.I.A. ).
In urma compararii fotografiei persoanei careia i s-a eliberat pasaportul seria 85562838 (N.I.A. ) si a fotografiei preluate la data de 20.04.2015 (N.P. ), angajatii din cadrul S.P.C.E.E.P.S. Dolj au constatat ca exista diferente de fizionomie, iar pentru lamurirea situatiei au sesizat organele de cercetare penala.
Faptele asa cum au fost prezentate mai sus, au fost demonstrate prin intregul ansamblu probator administrat in cauza.
Inculpata N.V. recunoaste faptele asa cum sunt prezentate mai sus, astfel ca, in declaratiile date in cauza, aceasta prezinta in detaliu modalitatea de savarsire a acestora.
Declaratiile date de N.V. au fost sustinute de declaratiile date in calitate de martori de: I.D., N.L. si T.L. si de inscrisurile in original si copiile de pe inscrisuri existente la dosar.
Pentru lamurirea aspectelor privind diferentele de fizionomie dintre cele doua fotografii si daca acestea prezinta persoane diferite, in cauza a fost dispusa efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice. Astfel, potrivit concluziilor raportului de constatare criminalistica nr. 126806/15.09.2015: fotografia digitala preluata la data de 20.04.2015, la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple din cadrul Institutiei Prefectului Judetului Dolj, persoanei care s-a prezentat ca fiind N.P. C.N.P.: 5050804160121 si fotografia preluata pentru emiterea pasaportului cu seria 85562838, in data de 19.07.2010 la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple din cadrul Institutiei Prefectului Judetului Olt, redau imaginile a doua persoane diferite”.
Situatia de fapt mai sus mentionata s-a dovedit cu probe obtinute pe baza urmatoarelor mijloace de proba: proces - verbal de sesizare din oficiu; raportul de constatare criminalistica numarul 126806 din data de 15.09.2015 intocmit de specialisti din cadrul Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Politie al Judetului Dolj; proces - verbal de prezentare pentru recunoastere dupa fotografii si planse foto incheiat la data de 11 noiembrie 2015 de organele de cercetare penala din cadrul I.P.J. Dolj - Serviciul de Investigatii Criminale; declaratii martori: I.D., N.L. si T.L.; pasaportul numarul 85562838 eliberat la data de 19 iulie 2010 si a titlului de calatorie numarul 1272272 din data de 12 iulie 2011, inregistrat sub numarul 3769, in original; fotocopie titlu de calatorie numarul 1272272 din data de 12 iulie 2011, inregistrat sub numarul 3769; adresa nr. 11650 din data de 12.11.2015 a Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple din cadrul Institutiei Prefectului Judetului Dolj; adresa nr. G5-4/358/22 ianuarie 2016 a Departamentului Consular - Centru National de Pasapoarte Diplomatice si de Serviciu; adresa nr. 243651 din data de 17.12.2015 a Inspectoratului General al Politiei de Frontiera - Directia de Supraveghere si Controlul Trecerii Frontierei; fotocopii de pe documentele care au stat la baza eliberarii pasaportului simplu temporar numarul 85562838 eliberat la data de 19 iulie 2010; fotocopii de pe documentele care au stat la baza eliberarii titlului de calatorie numarul 1272272 din data de 12 iulie 2011, inregistrat sub numarul 376; fotocopii de pe alte inscrisuri si declaratiile de suspecta si inculpata ale partii N.V.
In procedura camerei preliminare, faza procesuala distincta de faza judecatii, prin Incheierea sedintei de Camera de Consiliu din data de 19.01.2017 pronuntata in dosarul numarul 34757/215/2016/a1 al Judecatoriei Craiova, definitiva prin necontestare, judecatorul de camera preliminara de la instanta de fond, in baza art. 346 alin. 1 din Codul de procedura penala republicat, a constatat legalitatea sesizarii instantei cu rechizitoriul nr. 686/P/2016 din data de 28 noiembrie 2016 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova privind pe inculpata N.V. , a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala si a dispus inceperea judecatii cauzei privind pe inculpata N.V.
La solicitarea instantei, la dosar a fost depusa la data de 22 iunie 2017, de catre I.P.J. Dolj, fisa de cazier judiciar a inculpatei N.V. (fila numarul 29 din dosar).
In sedinta publica din data de 08 iunie 2017, la interpelarea instantei de fond, inculpata N.V. a solicitat ca judecata sa aiba loc in conditiile prevazute la art. 374 alin. 4 din Codul de procedura penala republicat, situatie in care, dupa ce a facut aplicarea dispozitiilor articolului 375 alin. 1 din Codul de procedura penala republicat, s-a admis cererea inculpatei privind aplicarea procedurii abreviate in cazul recunoasterii invinuirii.
Instanta de fond a procedat la ascultarea inculpatei N.V. . In declaratia data, aceasta a aratat ca recunoaste, in totalitate, faptele, astfel cum au fost retinute in actul de sesizarea instantei de judecata; a solicitat ca judecata sa se faca numai in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, probe pe care le cunoaste si le insuseste, precizand ca nu solicita administrare de probe in cursul judecatii in ceea ce priveste fondul cauzei si si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii in situatia in care va fi gasita vinovata (declaratie aflata la fila numarul 25 din dosar).
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta de fond a constatat urmatoarele:
Minorul N.I.A. este fiul martorei Ilie Daniela si nepotul inculpatei N. V.
In cursul anului 2010, minorul N.I.A. nu avea documente de identitate, intrucat se nascuse in Italia si nu fusese inregistrat in registrele starii civile din Romania.
La rugamintea martorei Ilie Daniela de a-l aduce in Spania pe fiul sau, minorul N.I.A. , in vederea efectuarii unei interventii chirurgicale, inculpata N.V. , desi cunostea faptul ca nu detine o procura de la mama minorului pentru a-l putea scoate din tara pe copil, s-a deplasat la data de 19.07.2010 la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple din cadrul Institutiei Prefectului Judetului Olt, impreuna cu nepotul sau, N.I.A. , pe care l-a prezentat ca fiind fiul sau N.P. , unde a depus cerere de eliberare a unui pasaport pe numele fiului sau N.P. , a folosit datele de identitate ale acestuia si a prezentat pentru fotografiere pe nepotul sau N.I.A. . In urma demersurilor efectuate de inculpata N.V. , autoritatile solicitate au eliberat pasaportul seria 85562838 la data de 19.07.2010, astfel ca, la scurt timp dupa eliberarea pasaportului, inculpata N.V. a parasit tara impreuna cu minorul N.I.A. , pe care l-a dus la mama sa, martora I.D., in Barcelona, Spania, cu autocarul.
Pentru a readuce in Romania pe minorul N.I.A. , al carui pasaport obtinut anterior expirase, inculpata N.V. s-a reintors in Spania si, la data de 12.07.2011, a depus la Consulatul General al Romaniei la Barcelona o cerere pentru eliberarea unui titlu de calatorie pentru un minor care nu a implinit varsta de 14 ani, sens in care l-a prezentat pe minorul N.I.A. , caruia i-a atribuit identitatea fiului sau, N.P. , a depus fotocopii de pe pasaportul seria 85562838 eliberat la data de 19 iulie 2010 si certificatul de nastere ale minorului N.P. si astfel a obtinut titlul de calatorie numarul 1272272 din data de 12 iulie 2011 inregistrat sub numarul 376 pe numele minorului N.P. , act pe care l-a folosit la data de 10.08.2011 in vederea trecerii frauduloase a frontierei de stat a Romaniei de catre nepotul sau, N.I.A. , pe care l-a insotit din Spania pana in Romania.
La data de 20.04.2015, inculpata N.V. s-a prezentat la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple din cadrul Institutiei Prefectului Judetului Dolj, in vederea obtinerii unui pasaport pentru fiul sau, N.P. , ocazie cu care a declarat in mod mincinos ca a pierdut pasaportul seria 85562838/19.07.2010 si ca exista identitate de imagine intre persoana prezentata pentru eliberarea pasaportului (fiul sau, N.P. ) si persoana prezentata in fotografia din pasaportul "pierdut" (nepotul sau, N.I.A. ).
Potrivit concluziilor raportului de constatare criminalistica numarul 126806 din data de 15.09.2015 intocmit de specialisti din cadrul Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Politie al Judetului Dolj: fotografia digitala preluata la data de 20.04.2015, la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple din cadrul Institutiei Prefectului Judetului Dolj, persoanei care s-a prezentat ca fiind N.P. C.N.P.: .. si fotografia preluata pentru emiterea pasaportului cu seria .., in data de 19.07.2010, la Serviciul Public
Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple din cadrul Institutiei Prefectului Judetului Olt, redau imaginile a doua persoane diferite.
Starea de fapt retinuta a fost confirmata de recunoasterea inculpatei N.V. facuta in fata instantei de judecata si de probele obtinute pe baza urmatoarelor mijloace de proba aflate la dosarul de cercetare penala numarul 686/P/2016 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova: proces - verbal de sesizare din oficiu; raportul de constatare criminalistica numarul 126806 din data de 15.09.2015 intocmit de specialisti din cadrul Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Politie al Judetului Dolj; proces - verbal de prezentare pentru recunoastere dupa fotografii si planse foto incheiat la data de 11 noiembrie 2015 de organele de cercetare penala din cadrul I.P.J. Dolj - Serviciul de Investigatii Criminale; declaratii martori: Ilie Daniela, Negut Lacramioara si Tudor Leana; pasaportul numarul .. eliberat la data de 19 iulie 2010 si a titlului de calatorie numarul 1272272 din data de 12 iulie 2011, inregistrat sub numarul 3769, in original; fotocopie titlu de calatorie numarul 1272272 din data de 12 iulie 2011, inregistrat sub numarul 3769; adresa nr. 11650 din data de 12.11.2015 a Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple din cadrul Institutiei Prefectului Judetului Dolj; adresa nr. G5-4/358/22 ianuarie 2016 a Departamentului Consular - Centru National de Pasapoarte Diplomatice si de Serviciu; adresa nr. 243651 din data de 17.12.2015 a Inspectoratului General al Politiei de Frontiera - Directia de Supraveghere si Controlul Trecerii Frontierei; fotocopii de pe documentele care au stat la baza eliberarii pasaportului simplu temporar numarul ... eliberat la data de 19 iulie 2010; fotocopii de pe documentele care au stat la baza eliberarii titlului de calatorie numarul 1272272 din data de 12 iulie 2011, inregistrat sub numarul 376; fotocopii de pe alte inscrisuri si declaratiile de suspecta si inculpata ale partii N. V.
Prealabil, instanta de fond a apreciat ca se impune stabilirea in cauza a legii penale mai favorabile, conform prevederilor art. 5 din Noul Cod penal.
Potrivit dispozitiilor art. 5 din Codul penal republicat, in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea penala mai favorabila, iar pentru a determina legea penala incidenta se impune a se analiza daca fapta mai este incriminata de legea penala noua si aceasta poate retroactiva, in sensul ca este mai favorabila cu privire la incadrarea juridica; caracterul unitar al dispozitiilor referitoare la pedeapsa si circumstante de individualizare in raport cu incadrarea juridica la momentul savarsirii faptei si la data judecarii si institutiile incidente in raport cu incriminarea sau sanctiunea (care agraveaza sau atenueaza raspunderea penala si limitele de pedeapsa).
In conformitate cu Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala nr. 7/2016, publicata in Monitorul Oficial numarul 251 din data de 05 aprilie 2016, “in aplicarea dispozitiilor art. 5 din Codul penal, in cazul pluralitatii de infractiuni constand in savarsirea unor infractiuni anterior datei de 1 februarie 2014, respectiv a unor infractiuni comise dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal, pentru infractiunile savarsite anterior datei de 1 februarie 2014 se va aplica legea penala mai favorabila - identificata ca fiind legea veche sau legea noua -, iar pentru infractiunile savarsite sub imperiul legii penale noi, precum si pentru tratamentul sanctionator al concursului de infractiuni se va aplica legea noua, conform art. 3 din Codul penal si art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.”.
Ca urmare, avand in vedere cele statuate, cu caracter obligatoriu, prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala numarul 7/2016, publicata in Monitorul Oficial numarul 251 din data de 05 aprilie 2016, instanta de fond a constatat ca, in prezenta cauza, pentru cele trei din patru infractiuni savarsite de inculpata N.V. anterior datei de 1 februarie 2014 s-a aplicat legea penala veche, identificata ca fiind mai favorabila deoarece prevede limite de pedeapsa mai mici decat cele prevazute de legea penala noua.
Astfel, in drept:
- Fapta inculpatei N.V. care, la data de 12.07.2011 a determinat angajatii Consulatului General al Romaniei la Barcelona sa elibereze titlul de calatorie numarul 1272272 din data de 12 iulie 2011, inregistrat sub numarul 3769, care contine date ce nu corespund adevarului, urmarea prezentarii de catre inculpata a unor documente false si atribuirii minorului N.I.A. identitatea fiului sau N.P. , s-a constatat ca intruneste elementele constitutive ale infractiunii de participatie improprie la savarsirea infractiunii de fals intelectual, prevazuta de art. 31 alin. 2 din Vechiul Cod penal raportat la art. 289 alin. 1 din Vechiul Cod penal (fapta comisa la data de 12.07.2011).
- Fapta inculpatei N.V. care, la data de 12.07.2011 l-a prezentat pe minorul N.I.A. la Consulatul General al Romaniei la Barcelona, unde a depus fotocopii ale pasaportului simplu temporar numarul 85562838 eliberat la data de 19 iulie 2010, falsificat si certificatul de nastere al minorului N.P. , iar printr-o cerere pentru eliberarea unui titlu de calatorie pentru un minor care nu a implinit varsta de 14 ani, i-a atribuit minorului mentionat identitatea fiului sau N.P. in vederea obtinerii titlului de calatorie numarul 1272272 din data de 12 iulie 2011, inregistrat sub numarul 3769, s-a constatat ca intruneste elementele constitutive ale infractiunii de fals privind identitatea, prevazuta de art. 293 alin. 1 din Vechiul Cod penal (fapta comisa la data 12.07.2011).
- Fapta inculpatei N.V. care, la data de 12.07.2011 a folosit fotocopii ale pasaportului simplu temporar numarul ... eliberat la data de 19 iulie 2010, falsificat, in vederea producerii de consecinte juridice, respectiv pentru obtinerea titlului de calatorie numarul 1272272 din data de 12 iulie 2011, inregistrat sub numarul 3769, s-a retinut ca intruneste elementele constitutive ale infractiunii de uz de fals, prevazuta de art. 323 din Noul Cod penal (fapta comisa la data 12.07.2011).
- Fapta inculpatei N.V. care, la data de 10.08.2011 a folosit titlul de calatorie numarul 1272272 din data de 12 iulie 2011, inregistrat sub numarul 3769, eliberat pentru minorul N.P. , pentru a-l insoti din Spania pana in Romania pe nepotul sau N.I.A. , trecandu-l astfel frontiera de stat a Romaniei in mod fraudulos, s-a constatat ca intruneste elementele constitutive ale infractiunii de participatie improprie la savarsirea infractiunii de trecere frauduloasa a frontierei, prevazuta de art. 31 alin. 2 din Vechiul Cod penal raportat la art. 70 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului numarul 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei (fapta comisa la data de 10.08.2011) si
- Fapta inculpatei N.V. care, la data de 20.04.2015 a declarat, in mod mincinos, angajatilor Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple din cadrul Institutiei Prefectului Judetului Dolj ca a pierdut pasaportul simplu temporar numarul 85562838 eliberat la data de 19 iulie 2010 si ca exista identitate intre persoana prezentata pentru eliberarea respectivului pasaport, aceasta fiind N.I.A. si cea prezentata la data de 20.04.2015, aceasta fiind N.P. , in scopul producerii de efecte juridice (obtinerea unui pasaport pentru minorul N.P.), s-a constatat ca intruneste elementele constitutive ale infractiunii de fals in declaratii, prevazuta art. 326 din Noul Cod penal (fapta comisa la data de 20.04.2015).
Prin urmare, instanta de fond, in temeiul art. 386 din Codul de procedura penala republicat, a schimbat incadrarea juridica a faptelor retinute in sarcina inculpatei N.V. prin actul de sesizare a instantei de judecata, facand aplicarea Deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala nr. 7/2016, publicata in Monitorul Oficial numarul 251 din data de 05 aprilie 2016 si a institutiei juridice a concursului de infractiuni, institutie juridica care nu a fost retinuta de procuror in incadrarea juridica data faptelor, astfel cum a rezultat din rechizitoriul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova nr. 686/P/2016 din data de 28 noiembrie 2016.
Potrivit dispozitiilor art. 374 alin. 4 din Codul de procedura penala republicat, pana la inceperea cercetarii judecatoresti, inculpatul poate declara personal sau prin inscris autentic ca recunoaste savarsirea faptelor retinute in actul de sesizare a instantei si solicita ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala. Judecata poate avea loc numai in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, doar atunci cand inculpatul declara ca recunoaste in totalitate faptele retinute in actul de sesizare a instantei si nu solicita administrarea de probe, cu exceptia inscrisurilor in circumstantiere pe care le poate administra la acest termen de judecata. Instanta de judecata solutioneaza latura penala atunci cand din probele administrate in cursul urmaririi penale rezulta ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat. Instanta de judecata va pronunta condamnarea inculpatului, care beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei inchisorii, si de reducerea cu o patrime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei amenzii. Instanta respinge cererea atunci cand constata ca probele administrate in cursul urmaririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat. In acest caz instanta continua judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.
Intrucat inculpata N.V. inainte de inceperea cercetarii judecatoresti, a solicitat ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, pe care le-a recunoscut si insusit , declarand ca recunoaste si regreta savarsirea faptelor retinute in sarcina sa prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova nr. 686/P/2016 din data de 28 noiembrie 2016, instanta de fond a aplicat prevederile art. 396 alineatul 10 din Codul de procedura penala republicat, astfel incat limitele de pedeapsa pentru infractiunile savarsite, calculate prin reducerea cu o treime, s-a dispus a fi: de 4 luni inchisoare, minimul special si de 3 ani si 4 luni inchisoare, maximul special, avandu-se in vedere dispozitiile art. 289 alin. 1 din Vechiul Cod penal ce prevad pentru savarsirea acestei fapte penale, pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 5 ani; de 2 luni inchisoare, minimul special si de 2 ani inchisoare, maximul special, avandu-se in vedere dispozitiile art. 293 alin. 1 din Vechiul Cod penal ce prevad pentru savarsirea acestei fapte penale, pedeapsa inchisorii de la 3 luni la 3 ani; de 2 luni inchisoare, minimul special si de 1 an si 4 luni inchisoare, maximul special, avandu-se in vedere dispozitiile art. 323 din Noul Cod penal ce prevad pentru savarsirea acestei fapte penale, pedeapsa inchisorii de la 3 luni la 2 ani sau amenda; de 2 luni inchisoare, minimul special si de 1 an si 4 luni inchisoare, maximul special, avandu-se in vedere dispozitiile art. 70 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului numarul 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei ce prevad pentru savarsirea acestei fapte penale, pedeapsa inchisorii de la 3 luni la 2 ani si de 2 luni inchisoare, minimul special, respectiv de 1 an si 4 luni inchisoare, maximul special, avandu-se in vedere dispozitiile art. 326 din Noul Cod penal ce prevad pentru savarsirea acestei fapte penale, pedeapsa inchisorii de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepselor s-a facut in raport cu gravitatea infractiunilor savarsite si cu periculozitatea inculpatei, evaluate dupa urmatoarele criterii: imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit; natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
Avand in vedere conduita inculpatei N.V. dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal, situatia sa familiala, motivele de ordin umanitar care au determinat inculpata sa savarseasca infractiunile (minorul N.I.A. avea nevoie de efectuarea unei interventii chirurgicale pentru insanatosire) si faptul ca inculpata este la primul conflict cu legea penala, instanta de fond a dispus condamnarea inculpatei la pedeapsa de: 4 (patru) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de participatie improprie la comiterea infractiunii de fals intelectual; 2 (doua) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de participatie improprie la comiterea infractiunii de trecere frauduloasa a frontierei; 2 (doua) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de falsul privind identitatea; 2 (doua) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de uzul de fals si 2 (doua) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de falsul in declaratii.
In temeiul art. 38 alin. 1 si alin. 2 din Noul Cod penal si art. 39 alin. 1 lit. b) din Noul Cod penal, cu referire la Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala numarul 7/2016, publicata in Monitorul Oficial numarul 251 din data de 05 aprilie 2016, instanta de fond a contopit pedepsele stabilite anterior, urmand ca inculpata N.V. sa execute pedeapsa inchisorii de 6 (sase) luni si 20 (douazeci) zile, respectiv, pedeapsa cea mai grea - de 4 (patru) luni inchisoare la care sau adaugat 2 (doua) luni si 20 (douazeci) zile inchisoare, reprezentand o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite in prezenta cauza.
Ca modalitate de executare a pedepsei rezultante, instanta de fond a apreciat ca sunt intrunite conditiile prevazute de art. 91 si urmatoarele din Codul penal republicat referitoare la suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, respectiv pedeapsa aplicata nu este mai mare de 3 ani, inculpata N.V. si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii, iar in raport de persoana inculpatei, care nu are antecedente penale, a recunoscut si regretat comiterea faptelor penale si este mama a zece copii, s-a considerat ca aplicarea pedepsei este suficienta chiar si fara executarea acesteia, fiind necesara insa supravegherea conduitei inculpatei pentru o perioada determinata.
Prin urmare, in baza art. 91 din Noul Cod penal, s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei de 6 (sase) luni si 20 (douazeci) zile inchisoare aplicata inculpatei N.V. prin prezenta hotarare penala, pe durata termenului de supraveghere de 2 (doi) ani, termen stabilit potrivit art. 92 alin. 1 din Noul Cod penal, iar in baza art. 93 alin. 1 din Noul Cod penal, s-a impus inculpatei ca, pe perioada termenului de supraveghere, sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:
- sa se prezinte la serviciul de probatiune la datele fixate de acesta;
- sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;
- sa anunte in prealabil schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;
- sa comunice schimbarea locului de munca;
- sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.
In baza art. 93 alin. 2 lit. b) din Noul Cod penal, s-a impus ca inculpata sa frecventeze un program de reintegrare sociala derulat de Serviciul de Probatiune Dolj sau organizat in colaborare cu institutii din comunitate.
In baza art. 93 alin. 3 din Noul Cod penal, in perioada de supraveghere, s-a dispus ca inculpata sa presteze o munca neremunerata, pe o durata de 60 de zile lucratoare, in folosul Primariei municipiului Craiova, judetul Dolj.
In baza art. 91 alin. 4 din Codul penal republicat, s-a atras atentia inculpatei N.V. asupra dispozitiilor articolului 96 alineatul 1 din Codul penal republicat, referitoare la nerespectarea cu rea - credinta a masurilor de supraveghere si a obligatiilor impuse.
In temeiul art. 25 alin. 3 din Codul de procedura penala republicat, s-a dispus desfiintarea totala a inscrisurilor falsificate reprezentate de: pasaportul numarul 85562838 eliberat la data de 19 iulie 2010 si a titlului de calatorie numarul 1272272 din data de 12 iulie 2011, inregistrat sub numarul 3769.
In temeiul art. 274 din Codul de procedura penala republicat, a fost obligata inculpata N.V. la plata sumei de 950 lei cheltuieli judiciare catre stat efectuate in cursul urmaririi penale (550 lei), al procedurii de camera preliminara (100 lei) si al judecatii (300 lei).
Impotriva acestei hotarari a declarat apel - in termenul prevazut de lege - PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA CRAIOVA,
in motivele scrise depuse la dosar la data de 21.02.2018 (filele 4-8),
criticand hotararea pentru nelegalitate si netemeinicie, sustinand urmatoarele:
Hotararea instantei de fond este nelegala, intrucat nu s-au indicat in mod concret in dispozitivul acesteia faptele pentru care s-a dispus schimbarea incadrarii juridice, din ce infractiune in ce infractiune si articolele de lege potrivit carora acestea sunt prevazute si pedepsite.
Singura referire la schimbarea incadrarii juridice a faptelor deduse judecatii este facuta de instanta de fond in considerentele hotararii, potrivit careia, in prezenta cauza, pentru cele trei din patru infractiuni savarsite de inculpata N.V. anterior datei de 1 februarie 2014, se va aplica legea penala veche, identificata ca fiind mai favorabila deoarece prevede limite de pedeapsa mai mici decat cele prevazute de legea penala noua.
S-a apreciat ca schimbarea incadrarii juridice nu a fost suficient individualizata nici in cadrul considerentelor nici in dispozitivul hotararii instantei de fond.
Hotararea instantei de fond este netemeinica, intrucat pedepsele aplicate in cuantumul minim prevazut de lege pentru fiecare dintre infractiunile savarsite de inculpata N.V. sunt prea blande raportat la imprejurarile concrete de savarsire a faptelor.
La pronuntarea solutiei, instanta de fond a avut in vedere conduita inculpatei N.V. dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal, situatia sa familiala, motivele de ordin umanitar care au determinat inculpata sa savarseasca infractiunile (minorul N.I.A. avea nevoie de efectuarea unei interventii chirurgicale pentru insanatosire) si faptul ca inculpata este la primul conflict cu legea penala.
S-a apreciat ca aceste circumstante nu sunt suficiente pentru a se dispune minimul de pedeapsa prevazut de lege pentru cele cinci infractiuni savarsite de inculpata N.V. .
Potrivit art. 74 Cp., stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport cu gravitatea infractiunii savarsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaza dupa urmatoarele criterii: imprejurarile si modul de comitere a infractiunii precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii, motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit, natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal, precum si nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
Avand in vedere pluralitatea de infractiuni comise, la individualizarea judiciara a executarii pedepsei se impunea ca instanta de fond sa aiba in vedere periculozitatea inculpatei, care in mod repetat a nerespectat rigorile legii, dand dovada de curaj, pe care a inteles sa il foloseasca intr-un sens negativ, pentru a induce in eroare atat autoritati ale statului roman cat si autoritati straine.
La stabilirea gradului de pericol social al faptei trebuia sa se tina cont de faptul ca inculpata si-a facut un plan infractional pe care 1 -a aplicat in mai multe randuri si ca, prin faptele comise, a fost adusa atingere relatiilor sociale referitoare la increderea publica de care se bucura inscrisurile oficiale, la increderea publica pe care societatea o are in constatarile organelor competente cu privire la identitatea unei persoane, dar si la increderea publica in declaratiile dale in fata unui functionar public. Inculpata, prin savarsirea celor cinci fapte, a aratat ca aceste valori sociale afectate nu prezinta importanta pentru aceasta, ori pedepsele de 2 luni respectiv 4 luni inchisoare se apreciaza ca nu sunt in masura sa o determine pe aceasta sa constientizeze pericolul social pe care il prezinta faptele comise.
Circumstanta personala ca inculpata a avut motive de ordin umanitar care au determinat-o sa savarseasca infractiunile (minorul N.I.A. avea nevoie de efectuarea unei interventii chirurgicale pentru insanatosire), s-a retinut ca nu este de natura sa justifice pedepse minime. Situatia in care se afla minorul si mama acestuia putea fi rezolvata prin mijloace legale, insa inculpata a ales varianta ilegala.
Situatia familiala a inculpatei pe care instanta de fond a avut-o in vedere la individualizarea pedepsei, respectiv ca este mama a 10 copii, trebuia sa fie luata in considerare de insasi inculpata, inainte de a lua rezolutia infractionala si de a o pune in executare. Aceasta, cand a aratat curajul de a se implica in actiuni ilicite, trebuia sa isi asume si riscul urmarilor negative produse de acestea.
S-a apreciat ca fapte de natura celor comise, neurmate de o sanctionare aspra, ar crea inculpatei impresia ca poate persevera in sfidarea legii.
Toate aceste aspecte conduc la concluzia ca pedeapsa inchisorii stabilita de instanta de fond, nu este in masura sa asigure scopul educativ al pedepsei in privinta inculpatei, fiind sanctiuni insuficiente.
Mai mult, s-a considerat ca activitatea de stabilire a situatiei de fapt si a vinovatiei inculpatilor trimisi in judecata nu isi mai gaseste eficienta daca nu este urmata de stabilirea si aplicarea unei sanctiuni proportionale ca individualizare, de natura sa contribuie la restabilirea echilibrului socio-economico-juridic incalcat.
Pentru aceste motive in temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen., Ministerul Public a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat, desfiintarea sentintei instantei de fond si pronuntarea unei decizii legale si temeinice.
Examinand hotararea apelata in raport de motivele invocate si din oficiu in limitele prevazute de art. 417 alin. 2 C.p.p., Curtea constata urmatoarele:
Curtea apreciaza ca pentru a putea efectua un control judiciar, in apel, este necesar a se cunoaste starea de fapt retinuta de catre instanta a carei hotarare este atacata, incadrarea juridica a infractiunilor, precum si in baza caror probe s-a ajuns la stabilirea acestora, acest lucru neputand fi verificat decat pe baza motivarii hotararii apelate.
Instanta de control judiciar mai retine ca in jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit (in cauza Ruiz Torija contra Spaniei, 1994) ca art. 6 paragraful 1 din Conventie obliga instantele sa isi motiveze hotararile, dar aceasta obligatie nu poate fi inteleasa ca impunand un raspuns detaliat fata de fiecare argument (cauza Van de Hurk, 1994). Intinderea acestei obligatii depinde de natura hotararii. Este necesar sa se tina cont in special de diversitatea mijloacelor pe care o persoana implicata intr-un proces le poate prezenta instantei si de diferentele existente in statele membre in ceea ce priveste dispozitiile legale, cutumiare, conceptiile doctrinare in prezentarea si redactarea hotararilor.
Pentru ca obligatia de motivare a hotararilor, reglementata prin dispozitiile art. 403 C.p.p., sa corespunda standardului atat national cat si european, componenta a dreptului la un proces echitabil, conform art. 6 CEDO, este necesar ca instanta sa evite in motivare formulari stereotipe deoarece asemenea abordari superficiale constituie doar aparente de motivare si nu o justificare corecta si completa a solutiei adoptate.
Motivarea solutiei trebuie sa fie reala si completa, cuprinzatoare, fundamentata intr-o maniera concreta pe materialul probatoriu al cauzei, oferind imaginea clara a rezolvarii corecte a conflictului de drept penal dedus judecatii si convingand in legatura cu justetea solutiei. In egala masura, o hotarare motivata corespunzator, cu indicarea elementelor de fapt si de drept, va permite instantei de control judiciar sa verifice in conditii procesuale adecvate legalitatea si temeinicia hotararii pronuntate.
Principiul efectivitatii este consacrat in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si presupune ca, in interpretarea Conventiei Europene, se confera prevederilor acesteia cea mai mare greutate si cel mai mare efect in concordanta cu litera textului, astfel incat sa dea un inteles fiecarui termen al acesteia. Obiectul si scopul conventiei europene ca instrument de protectie a drepturilor omului impun ca prevederile sale sa fie interpretate si aplicate astfel incat garantiile conferite de aceasta sa fie concrete si efective, iar nu teoretice si iluzorii. Conform art. 20 din Constitutie, dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenesti vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia universala a drepturile omului cu pactele si tratatele la care Romania este parte.
Analiza dispozitiilor art. 20 din Constitutie permite desprinderea a doua concluzii: prevederile Conventiei Europene au aplicabilitate directa, fiind integrate in sistemul intern al blocului de constitutionalitate, Conventia Europeana avand un loc primordial in interpretarea si aplicarea drepturilor si libertatilor cetatenesti; in situatia unui conflict intre o norma interna legislativa si o norma internationala conventionala, se va aplica norma cea mai favorabila drepturilor omului, fie interna, fie internationala, inlaturandu-se norma mai restrictiva (art. 20 si art. 11 alin. 2 din Constitutie).
Coroborand aceste dispozitii ale legii fundamentale cu prevederile art. 1 alin. 5 din aceeasi lege, rezulta ca sub aspectul fortei juridice prevederile Conventiei Europene au forta constitutionala, Conventia Europeana si protocoalele aditionale impreuna cu intreaga jurisprudenta a Curtii Europene fac parte dintr-un bloc de conventionalitate ce au aplicabilitate directa, forta constitutionala si legislativa.
Hotararea judecatoreasca nu este un act discretionar, ci rezultatul unui proces logic de analiza stiintifica a probelor administrate in cauza in scopul aflarii adevarului, proces de analiza necesar stabilirii starii de fapt si incadrarii juridice desprinse din acestea prin inlaturarea unor probe si retinerea altora, urmare a unor rationamente logice facute de instanta si care isi gasesc exponentialul in motivarea hotararii judecatoresti.
Hotararea reprezinta astfel rezultatul concret, sinteza operei de judecata, iar motivarea acesteia este argumentarea in scris a ratiunii ce determina pe judecator sa adopte solutia dispusa in cauza. Motivarea hotararilor justifica echitatea procesului penal, pe de o parte, prin dreptul justitiabilului de a fi convins ca justitia a fost infaptuita, respectiv ca judecatorul a examinat toate mijloacele procesuale si procedurale propuse de participanti si, pe de alta parte, prin dreptul acestuia de a cunoaste oportunitatea promovarii cailor de atac. Lamurirea cauzei sub toate aspectele pe baza probelor si formarea convingerii judecatorului pe baza celor administrate reprezinta doua pozitii de includere a capacitatii apreciative a instantei in demersul indispensabil al aflarii adevarului, interpretare care ar fi in consens si cu Recomandarea R (94) 12 a Comitetului de Ministri ai Statelor Membre asupra Independentei, eficacitatii si rolului judecatorilor, potrivit careia “judecatorii trebuie sa dispuna de puteri suficiente si sa fie in masura sa le exercite pentru a se achita de functiile lor”.
Desi formarea propriei convingeri a judecatorului printr-o munca de reflectie si de constiinta constituie suportul rational al demersului judiciar pentru cunoasterea faptelor si a incadrarii juridice a acestora, drept garantie a unui proces echitabil si in concordanta cu dispozitiile art. 6 paragraf 2 din Conventia Europeana si Protocolul nr. 7, instanta are obligatia de a-si motiva solutia data cauzei, ceea ce implica justificarea procesului de convingere in mecanismul silogismului judiciar al aprecierii probelor.
Pe de alta parte, continutul expunerii hotararii este reglementat in prezent in art. 403 C.p.p. si trebuie sa cuprinda datele privind identitatea partilor, descrierea faptei ce face obiectul trimiterii in judecata cu aratarea timpului si locului unde a fost savarsita, precum si incadrarea juridica data acesteia, motivarea solutiei cu privire la latura penala, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale a cauzei si a celor care au fost inlaturate, si motivarea solutiei cu privire la latura civila a cauzei, precum si analiza oricaror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data in cauza, aratarea temeiurilor de drept care justifica solutiile date in cauza.
Concluzionand si aplicand la speta de fata dispozitiile legale anterior mentionate, Curtea constata ca sentinta penala apelata este nemotivata sub aspectele esentiale ale incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatei N.V. si aplicarii legii penale mai favorabile.
Astfel, examinand hotararea apelata, se constata ca prima instanta s-a rezumat la a face o prezentare succinta a Deciziei nr. 7/2016 a ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, fara a face insa efectiv o analiza in fapt si in drept si sa arate rationamentul pentru care retine o anume incadrare juridica si una dintre cele doua legi penale succesive cu privire la infractiunile comise inainte de intrarea in vigoare a NCP.
Cum motivarea este o conditie esentiala, iar in motivarea primei instante nu sunt cuprinse argumentele necesare pentru ca pe ele sa se sprijine solutia data, chiar in conditiile in care s-a uzat de procedura abreviata, in mod corect incuviintata de prima instanta de altfel,
Curtea constata ca sentinta penala atacata este nemotivata sub aspectele mentionate anterior, in conditiile in care si motivarea in drept trebuie sa demonstreze, cu argumente convingatoare rezultate din probele dosarului, tot ceea ce instanta a hotarat in dispozitivul sentintei penale.
Mai mult, Curtea constata ca prima instanta, la termenul din data de 21.09.2017, a pus in discutia partilor si reprezentantului Ministerului Public schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatei prin actul de sesizare a instantei, prin retinerea concursului de infractiuni prevazut de art. 38 alin. 1 si 2 NCP (filele 26 si 42) si fara nicio referire la aplicarea legii penale mai favorabile (obligatorie dupa parerea Curtii avand in vedere ca patru dintre infractiuni au fost comise sub imperiul C.p. de la 1968),
insa la momentul pronuntarii solutiei a dispus schimbarea incadrarii juridice, astfel:
- cu referire asupra celor puse in discutie, fara a indica daca retine concursul real sau formal de infractiuni si intre care dintre acestea ar fi aplicabil si fara a motiva in vreun fel acest aspect,
- cu referire la Decizia nr. 7/2016 a ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, fara a indica in mod concret faptele pentru care s-a dispus schimbarea incadrarii juridice, din ce infractiune in ce infractiune si articolele de lege potrivit carora acestea sunt prevazute si pedepsite, singura referire la schimbarea incadrarii juridice a faptelor deduse judecatii fiind facuta de instanta de fond in considerentele hotararii, potrivit careia, in prezenta cauza, pentru cele trei din patru infractiuni savarsite de inculpata N.V. anterior datei de 1 februarie 2014, se va aplica legea penala veche, identificata ca fiind mai favorabila deoarece prevede limite de pedeapsa mai mici decat cele prevazute de legea penala noua.
In aceste conditii, Curtea apreciaza ca schimbarea incadrarii juridice nu a fost suficient individualizata nici in cadrul considerentelor nici in dispozitivul hotararii instantei de fond, sentinta fiind astfel nelegala.
Desi lipsa cercetarii judecatoresti (prin nepronuntarea asupra unor elemente esentiale, anterior mentionate, privind astfel justa si integrala solutionare a cauzei) nu constituie o cauza de nulitate absoluta, astfel incat nu se incadreaza ca atare printre motivele care pot atrage desfiintarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare in conformitate cu art. 421 pct. 2 lit. b NCPP,
Curtea constata ca solutia se impune pentru a garanta respectarea dreptului la doua grade de jurisdictie in materie penala garantat de art. 2 din Protocolul nr. 7 aditional la Conventia europeana, in contextul in care lipsa cercetarii judecatoresti echivaleaza cu lipsa judecatii in prima instanta, iar efectuarea acesteia pentru prima oara in apel priveaza partea de calea de atac, instanta de apel avand obligatia de a se asigura ca drepturile garantate de Conventie „safie concrete si efective, nu teoretice si iluzorii".
Este adevarat ca apelul, in dreptul procesual penal roman, constituie o cale de atac devolutiva, instanta de apel avand plenitudine de jurisdictie, putand reaprecia si statua asupra vinovatiei, insa aceasta caracteristica nu echivaleaza cu a statua in prima si ultima instanta asupra situatiei de fapt, apelul fiind in principal o cale de atac si, prin urmare, presupune in mod necesar realizarea controlului judiciar, ce nu poate fi realizat in concret in lipsa unei judecati efective in prima instanta.
Prima instanta, in rejudecare, va analiza de asemenea legalitatea si temeinicia tuturor celorlalte critici ale apelantului Parchetul de pe langa Judecatoria Craiova din cadrul motivelor de apel aflate la dosar.
Pentru aceste motive, in temeiul art. 421 pct. 2 lit. b C.p.p. Curtea va admite apelul formulat de Parchetul de pe langa Judecatoria Craiova si va desfiinta, in totalitate, sentinta penala nr. 3292/16.10.2017 pronuntata de Judecatoria Craiova in dosarul nr. .. si va trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.
De asemenea, Curtea va mentine toate actele procedurale intocmite pana la termenul de judecata din data de 21.09.2017, neidentificand elemente de nelegalitate, insa prima instanta va avea in vedere, in rejudecare, practica CEDO in cauzele Beraru contra Romaniei si Cutean contra Romaniei.
In temeiul art. 275 alin 3 C.p.p. cheltuielile judiciare din apel vor ramane in sarcina statului.
Conform art. 275 alin. 6 C.p.p., onorariul aparatorului desemnat din oficiu pentru intimata- inculpata, in suma de 260 lei, va ramane in sarcina statului si se va vira catre Baroul Dolj din fondurile Ministerului Justitiei.
(Deciziapenala nr. 872 din 12 iunie 2018, Sectia Penala si pentru cauze cu minori - rezumat judecator Catalina Genua Croitoriu)