Nelegalitatea deciziei de modificare a contractului individual de muncă, emisă de angajator. Atât timp cât este încălcat acordul iniţial de voinţă al părţilor cu privire la locul şi felul muncii, iar angajatorul modifică ulterior aceste elemente esenţiale ale contractului individual de muncă , fără a fi incidente disp. art. 4248 C. muncii, actul unilateral trebuie anulat, iar părţile repuse în situaţia anterioară

 

Cuprins pe materii: Litigii de muncă

Indice alfabetic: Decizia de modificare a contractului individual de muncă, emisă de angajator. Nelegalitate

Temei de drept: art. 42-48 Codul muncii

Potrivit art. 8 din Codul Muncii „ relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii şi al bunei credinţe ”. Relaţiile de muncă dintre angajatori şi salariaţi au la bază şi principiul negocierii (art. 17, 20, 37 Codul Muncii).

In conformitate cu art. 17 alin. 5 din Codul Muncii, orice modificare a contractului individual de muncă se face pe baza numai acordului părţilor.

Art. 41 prevede în mod expres această dispoziţie, precizând la alin.. 2 că „ modificarea contractului individual de muncă se referă şi la locul şi felul muncii (lit. b) şi c). Prin decizia contestată în speţă unitatea angajatoare a încălcat dispoziţiile legale, schimbând în mod unilateral locul şi felul muncii salariatei cu ignorarea clauzelor negociate şi aprobate iniţial între părţi.

Curtea de Apel Iaşi, Secţia Litigii de muncă şi asigurări sociale, Decizia civilă nr.

284/23.04.2018

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. de mai sus la data de X. a formulat, în contradictoriu cu intimatul Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi, contestaţie împotriva Deciziei nr. 167/4.11.2016 emisă de intimat, solicitând instanţei de judecată:

1. Anularea Deciziei nr. 167/4.11.2016 emisă de intimat;
2. Obligarea intimatului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariata
3. Repunerea părţilor în situaţia anterioară şi reintegrarea pe postul de asistent medical şef în Secţia Clinica I de Pneumologie.

Prin sentinţa civilă nr. 1817 din data de 16.10.2017 pronunţată de Tribunalul Iaşi, s-au dispus următoarele:

”Admite contestaţia formulată de contestatoarea X în contradictoriu cu intimatul Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi.

Anulează Decizia nr. 167/04.11.2016 şi dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară prin obligarea intimatului Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi la reintegrarea contestatoarei pe postul de asistent şef în Secţia I Pneumologie a acestui spital şi obligarea intimatului la plata către contestatoare a unei despăgubiri egale cu diferenţele salariale indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care aceasta ar fi beneficiat începând cu data aplicării dispoziţiilor Deciziei nr. 167/04.11.2016 şi până la data reintegrării efective.”

Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

”Contestatoarea X. a ocupat din anul 2015, funcţia de asistent medical şef în cadrul Secţiei Clinica I de Pneumologie a unităţii spitaliceşti intimate, funcţie ocupată prin concurs după ce anterior funcţionase pe acest post prin delegare.

Deşi intimatul contestă că ar avea legătură cu prezenta cauză, din actele dosarului reiese că d-nei X. i s-a imputat o anumită pagubă patrimonială cauzată unităţii angajatoare (f.10 dosar). Contestatoarea a precizat că pe fondul acestor acuzaţii i s-a solicitat de mai multe ori de către conducerea spitalului să-şi dea demisia din funcţia de conducere pe care o ocupă. Afirmaţia nu a fost însă dovedită.

La data de 27.10.2016 contestatoarea a formulat o cerere prin care solicită să i se schimbe postul şi locul de muncă respectiv în loc de asistent medical şef al Secţiei Clinica I de

Pneumologie să fie încadrată pe o funcţie de execuţie în cadrul Laboratorului de Explorări Funcţionale al unităţii intimate.

Întrucât ocuparea acestui post necesita în mod firesc încetarea funcţiei de asistent medical şef cadrul Secţiei Clinica I de Pneumologie ,contestatoarea a solicitat aprobarea cu aceeaşi dată a încetării această funcţie de conducere (f.17,78 dosar).

Pe cerere sunt aplicate două rezoluţii probabil de către persoanele responsabile din

conducerea spitalului, una care cuprinde menţiunea „ De acord , rog înlocuitor” şi „ De

acord. Propun pe Asistent medical S.B. pt. preluarea funcţiei până la concurs”, această din urmă rezoluţie fiind datată 27.0ct. 2016.

Reiese aşadar că la data formulării cererii contestatoarei părţile au stabilit de comun acord condiţiile privind ocuparea unui alt post de către contestatoare şi încetarea exercitării de către aceasta a funcţiei de asistent medical şef al Secţiei Clinica I de Pneumologie.

Cu toate acestea, la data de 4.11.2016 intimatul emite Decizia nr. 167 prin care : „Art. 1 Începând cu data de 8.11.2016 , încetează cu acordul părţilor numirea doamnei X. în funcţia de asistent medical şef în cadrul Secţiei Clinica I de Pneumologie.

Art. 2 cu aceeaşi dată doamna X. se numeşte în funcţia de asistent medical cu studii superioare, grad profesional principal, gradaţia 4, clasa de salarizare 63 în cadrul secţiei Clinice I de Pneumologie...”

Decizia nu cuprinde nici o motivare în acest sens făcând referire numai la „ cererea nr. 19154/27.10.2016 prin care doamna X....solicită încetarea numirii în funcţia de conducere şi încadrarea pe postul de asistent medical cu studii superioare în cadrul Laboratorului de explorări Funcţionale”.

Din cele precizate de către intimat reiese că Decizia nr. 167/4.11.2016 a încercat a fi comunicată contestatoarei la data de 8.11.2016 (f. 98 dosar).

De abia la această dată medicul şef al Secţiei Clinica I de Pneumologie solicită, motivat, managerului spitalului „aprobarea mutării doamnei asistent medical X. din Secţia Clinica I de Pneumologie în cadrul Laboratorului de explorări Funcţionale”.

Ulterior această cerere a primit aviz negativ din partea compartimentului juridic la data de 15.11.2016 ( f.79 dosar) contestatoarea fiind anunţată la data de 21.11.2016 că nu s-a aprobat cererea sa mutarea în cadrul Laboratorului de Explorări Funcţionale”( f. 21).

Avizul negativ are la bază anumite constatări ale angajatorului privind perturbarea activităţii Secţiei Clinica I de Pneumologie prin plecarea contestatoarei din această secţie, constatări care sunt însă mult ulterioare emiterii deciziei contestate. Toate apărările intimatului se bazează pe fapte şi înscrisuri de după emiterea Deciziei nr. 167/4.11 2016.

Potrivit art. 8 din Codul Muncii „relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii şi al bunei credinţe”. Relaţiile de muncă dintre angajatori şi salariaţi au la bază şi principiul negocierii (art. 17, 20, 37 Codul Muncii).

În conformitate cu art. 17 alin. 5 din Codul Muncii orice modificare a contractului individual de muncă (prev. la alin. 3 din acest text de lege) se face pe baza numai acordului părţilor. Art. 41 prevede în mod expres această dispoziţie, precizând la alin. 2 că „modificarea contractului individual de muncă se referă şi la locul şi felul muncii ( lit. b) şi c).

Instanţa constată că prin decizia contestată unitatea angajatoare a încălcat dispoziţiile enumerate mai sus schimbând în mod unilateral locul şi felul muncii contestatoarei cu ignorarea clauzelor negociate şi aprobate între părţi la data de 27.10.2016 (f. 17 dosar). E adevărat că cererea formulată de salariata X. cuprinde şi menţiunea încetării funcţiei de conducere-asistent medical şef, însă aceasta nu trebuie ruptă din context iar faptul că angajatorul a dat eficienţă strict acestei solicitări reprezintă o interpretarea abuzivă a cererii.”

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termen şi motivat, pârâtul Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, reiterând apărările din faţa instanţei de fond.

Arată apelanta în motivarea apelului, reluând situaţia de fapt, că în perioada 02 octombrie 2006 - 22.04.2013 intimata a ocupat funcţia de asistent medical sef al Secţiei clinice pneumologie I.

Prin cererea nr. 5004/22.04.2013 intimata solicita, cu acordul părţilor, încetarea exercitării activităţii de asistent medical sef secţie si revenirea la funcţia de execuţie de asistent medical, emiţându-se Decizia nr. 50/19.04.2013.

După o luna de la solicitarea de încetare a funcţiei de asistent medical sef secţie reclamanta formulează cererea nr. 6969/22.05.2013 privind aprobarea de "reîncadrare in funcţia de asistent sef Secţia I pneumologie.

Apoi, prin Decizia nr. 52/05.02.2015 X. este numită din nou in funcţia de asistent medical sef in Secţia clinica pneumologie I. Continuând procesul repetitiv de "încetări" si "reveniri" din funcţia de conducere in cea de execuţie, prin cererea nr. 19154/27.10.2016 intimata solicita "încadrarea pe o funcţie de execuţie corespunzătoare pregătirii mele profesionale începând cu data de 27.10.2016, in cadrul Laboratorului de Explorări Funcţionale. In acest context, va rog sa-mi aprobaţi cu aceeaşi data încetarea din funcţia de conducere de asistent sef al Secţiei Clinice I pneumologie".

Astfel, ca urmare a solicitării reclamantei menţionate anterior, angajatorul a emis Decizia nr. 167/04.11.2016 privind încetarea cu acordul pârtilor a numirii d-nei X. in funcţia de asistent medical sef in cadrul Secţiei Clinice I pneumologie decizie contestată de intimată si anulată în mod netemeinic si nelegal de către instanţa de fond.

Un alt aspect eronat reţinut de instanţa de fond si menţionat la pag. 7 din sentinţa apelată este următorul:

Ulterior această cerere a primit aviz negativ din partea compartimentului juridic la data de 15J 1,2016 (f. 79 dosar) (...).

Astfel, Referatul nr. 20335/15.11.2016 (pe care îl anexăm din nou prezentei -ANEXA NR. 4) este doar un punct de vedere al compartimentului juridic cu privire la reglementările legale care se impun a fi respectate, în general, pentru mutarea oricărui salariat de la un loc de muncă la altul, nicidecum un "aviz negative al cererii contestatoarei".

De asemenea, în mod neîntemeiat consideră instanţa de fond că angajatorul a schimbat în mod unilateral locul şi felul muncii intimatei deoarece, încetarea numirii în funcţia de asistent medical şef din Decizia contestată are la bază acordul părţilor, generat de solicitarea acesteia din cererea nr. 19154/27.10.2016, prin care intimata solicita "încadrarea pe o funcţie de execuţie corespunzătoare pregătirii mele profesionale începând cu data de 27.10.2016, in cadrul Laboratorului de Explorări Funcţionale. In acest context va rog sa-mi aprobaţi cu aceeaşi data încetarea din funcţia de conducere de asistent sef al Secţiei Clinice I pneumologie" - iar ca urmare a rezoluţiei managerului privind aprobarea încetării exercitării atribuţiilor de asistent medical sef, este emisa Decizia nr. 167/04.11.2016 privind încetarea cu acordul pârtilor a numirii d-nei X. in funcţia de asistent medical sef in cadrul Secţiei Clinice I pneumologie si revenirea la funcţia de execuţie din cadrul Secţiei I, conform Contractului individual de munca nr. 42/15.12.1997 (astfel, părţile au revenit la situaţia anterioara ocupării funcţiei de conducere).

De altfel, acest aspect este constatat si de instanţa de fond "E adevărat că cererea formulată de salariata X. cuprinde şi menţiunea încetării funcţiei de conducere-asistent medical şef, însă aceasta nu trebuie ruptă din context, iar faptul că angajatorul a dat eficienţă strict acestei solicitări reprezintă o interpretare abuzivă a cererii".

In fapt, angajatorul nu a dat curs numai solicitării intimatei de a renunţa la funcţia de asistent sef, din moment ce a întreprins diligentele necesare pentru eventuala mutare a acesteia Ia Laboratorul de Explorări funcţionale, respectiv:

Pentru a se efectua mutarea unui salariat dintr-o secţie în alta este necesar acordul Directorului medical al spitalului, in calitate de coordonator al întregii activităţi medicale, si al celor doi şefi de secţii (în acest caz, acordul d-lui. Prof. Dr. Y. - medic sef Secţia clinica pneumologie şi d-na dr. Z. - medic coordonator al Laboratorului de Explorări Funcţionale).

Astfel, prin cererea nr. 19975/09.11.2016 - anexa nr. 8 la întâmpinare - dl. Prof. Dr Y. - medic sef Secţia clinica pneumologie I, menţionează ca mutarea d-nei X. la Laboratorul de Explorări Funcţionale produce un "dezechilibru si o lipsa de personal medical pe etajul III care periclitează acordarea normală si de calitate a îngrijirilor medicale" - cererea fiind direcţionata spre analiza Directorului medical.

In sensul găsirii unei soluţii pentru deficitul de personal pe fondul unei eventuale mutări a intimatei, dl. Prof. Dr Y. - medic sef Secţia clinica pneumologie I formulează cererea nr. 20125/10.2016 - anexa nr. 9 la întâmpinare prin care propune unele activităţi pe care d-na X. le- ar putea desfăşura in cadrul Laboratorului de Explorări Funcţionale, dar păstrând si atribuţii pe care sa le desfăşoare in cadrul Secţiei I, respectiv "recoltarea de analize, efectuarea de electrocardiograme si spirometrii la pacienţii din studiile clinice cu internări de zi in Secţia I pneumologie".

In acest context, învederam instanţei faptul că Secţia clinica pneumologie I are 75 de paturi, fiind cea mai mare secţie de pneumologie in care sunt internaţi pacienţi acuţi, având un rulaj mare al pacienţilor, fiind situata pe doua etaje, din 22 de posturi normate de asistent medical fiind ocupate doar 20, astfel ca lipsa unui asistent medical format, care a lucrat dintotdeauna in aceasta secţie (respectiv, mutarea intimatei) evident că determină lacune in desfăşurarea activităţii medicale, a acoperirii graficului de lucru cu personal, a respectării perioadelor legale de repaos, a asigurării concediilor, etc. - acesta fiind un motiv in plus pentru care pe cererile anexate este necesar punctul de vedere al directorului medical, al Biroului RUNOS, etc.

Astfel, există numeroase înscrisuri prin care se căutau soluţii pentru a accepta mutarea d- nei X., inclusiv prin propunerile de atribuţii din cererea d-lui Prof. Dr. Y..

În ceea ce priveşte acordul medicului coordonator al Laboratorului de Explorări Funcţionale, d-na dr. Z., prin cererea nr. 20524/18.11.2016 - anexa nr. 10 la întâmpinare - semnalează si domnia sa conducerii spitalului deficitul de personal din cadrul laboratorului, însa nu precizează in mod expres ca o solicita sau ca este de acord cu mutarea intimatei. In plus, in data de 21.11.2016 d-na dr. Z. revine asupra solicitării cu precizarea "renunţ la cerere", iar Directorul medical achiesează la această renunţare.

De altfel, atribuţiile unui asistent medical ce desfăşoară activitate in secţia cu paturi sunt complet diferite de cele ale asistentului medical din Laboratorul de Explorări Funcţionale, care necesita pregătire de specialitate de cel puţin 6 luni in vederea utilizării aparatelor din dotare (ex. Spirometru, body plestismograf, etc.).

În contextul documentelor detaliate mai sus, Comitetul Director al spitalului a analizat întreaga situaţie si a decis prin Procesul-verbal din 25.11.2016 menţinerea Deciziei nr.

167/04.11.2016, in sensul desfăşurării activităţii de către d-na X. in funcţia de asistent medical in cadrul Secţiei clinice pneumologie I, conform pregătirii profesionale a acesteia, a locului de munca în care a fost angajata, dar si a solicitării din data de 27.10.2016- anexa nr. 12 la întâmpinare.

Decizia Comitetului Director a avut in vedere desfăşurarea activităţii medicale in bune condiţii, astfel reclamanta a îndeplinit atribuţiile de asistent medical din 1997 si pana in prezent in Secţia I, cu paturi, deci cunoaşte circuitele, fisele de post ale personalului, activităţile de îngrijire necesare, in plus funcţia de asistent medical din Secţia I este echivalenta cu cea de asistent medical din Laboratorul de explorări funcţionale, solicitata de reclamanta, atât din punct de vedere financiar cat si ca program de lucru (fiindu-i aprobata cererea reclamantei de a nu efectua ture).

In consecinţă, angajatorul a respectat principiul bunei credinţe, prevăzut de codul muncii si invocate de instanţa de judecată, efectuând toate demersurile aferente solicitării intimatei de a- si modifica locul de muncă din Secţia clinică I pneumologie la Laboratorul de explorări funcţionale, însă schimbarea locului de muncă nu se putea realiza fără acordul expres al celor doi şefi de secţii, al Directorului medical, prin prisma afectării desfăşurării activităţii medicale.

Nu acelaşi lucru însă se poate spune şi despre intimată, care nu a respectat principiul bunei credinţe şi al consensualismului din moment ce îşi întemeiază contestaţia doar pe afirmaţii neadevărate şi nedovedite (exemple: că i s-a imputat paguba materială produsă prin dispariţia notebook-urilor, că dl Prof. dr. Y. i-ar fi solicitat demisia, persoana cu care a lucrat din 1997 şi până în prezent) şi după ce solicită trecerea pe o funcţie de execuţie, contestă Decizia prin care angajatorul îi aprobă această solicitare.

De asemenea, Memoriul nr. 20950-23.11.2016. semnat de întregul personal din Secţia I, dovedeşte contrariul afirmaţiei intimatei din cererea de chemare in judecata (pag. 41 "Nu am avut abateri si nici conflicte cu alţi colegi mi-am văzut tot timpul de treaba mea. "Prin Memoriu este semnalată starea de nemulţumire a personalului Secţiei I cu privire la comportamentul necorespunzător al reclamantei in gestionarea situaţiilor care se ivesc in activitatea medicala curenta, a neimplicării acesteia in sensul omiterii de a solicita materiale sanitare determinând astfel situaţii ce pot atragi răspunderea personalului, atitudine ostila in vederea îmbunătăţirii calităţii îngrijirilor, ignorând atribuţiile legate de educaţia medicala a pacienţilor, lipsa de comunicare - anexa nr. 11 la întâmpinare.

Si nu in ultimul rând, va rugam sa luaţi in considerare faptul ca nicăieri in legislaţie nu exista termenul de demisie sau renunţare, in accepţiunea reclamantei, condiţionata de schimbarea locului de munca. Solicitarea reclamantei privind renunţarea cu acordul părţilor la funcţia de asistent medical sef, implica nu numai acordul scris pe o hârtie, fiind vorba de un spital, de o secţie cu paturi in care activitatea medicala trebuie sa se desfăşoare in bune condiţii, fără sincope, ca urmare a solicitării reclamantei din data de 27.10.2017 s-au efectuat operaţiunile necesare predării-primirii (numire înlocuitor în funcţia de asistent medical sef cu delegaţie, constituire comisie predare-primire, inventariere - etape pe care reclamanta le cunoaşte atât de la "renunţarea" anterioară la funcţia de conducere, cât şi prin prisma cunoaşterii volumului de activitate din Secţia clinică I pneumologie.

Astfel, vă rugăm să constataţi faptul că Decizia nr. 167/04.11.2016 este legală, fiind emisă ca urmare a solicitării intimatei si a obţinerii acordului conducerii spitalului privind încetarea exercitării atribuţiilor de asistent medical şef în cadrul Secţiei clinice I pneumologie, iar schimbarea locului de muncă al acesteia neputându-se realiza în cadrul Laboratorului de Explorări Funcţionale, pentru motivele detaliate anterior.

În consecinţă, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat si anularea Sentinţei civile nr. 1817/16.10.2017, ca fiind netemeinică si nelegală.

In drept, au fost invocate dispoziţiile art. 466-482 din Codul de procedura civila.

Intimata contestatoare X. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului, redând apărările expuse în cursul judecăţii în fond.

În apel au fost administrate înscrisuri.

Analizând apelul declarat, prin prisma motivelor de apel formulate, in raport de actele si lucrările dosarului, conform dispoziţiilor art. 479 alin. 1 Cod pr. civila, Curtea retine
următoarele:

Criticile formulate de apelantul parat sunt apreciate de Curte ca fiind neîntemeiate, sentinţa pronunţata de Tribunal fiind legala si temeinica.

In esenţa, apelantul susţine legalitatea si temeinicia Deciziei nr. 167/04.11.2016, contestată în cauză, prin aceea că a fost emisă ca urmare a acordului intervenit între părţi cu privire la schimbarea locului de muncă.

Curtea constată că situaţia de fapt privind cronologia evenimentelor care au condus la emiterea deciziei contestate a fost corect reţinută de prima instanţă, astfel cum este rezultă din probatoriul administrat în cauză.

Succint, Curtea reţine că la 27.10.2016 intimata contestatoare a formulat o cerere de schimbare a locului de munca, respectiv din funcţia de asistent medical sef pe o funcţie de execuţie, dar în cadrul unui alt compartiment. În situaţia în care s-ar fi dat curs acestei solicitări formulate de către intimată, în sensul solicitat şi anume "încadrarea
pe o funcţie de execuţie
corespunzătoare pregătirii mele profesionale începând cu data de 27.10.2016, in cadrul Laboratorului de Explorări Funcţionale (...) şi
cu aceeaşi data încetarea din funcţia de conducere de asistent sef al

Secţiei Clinice I pneumologie", în mod firesc că ocuparea noului post necesita încetarea funcţiei de asistent medical sef odată cu aprobarea cererii de mutare. Or, prin cererea menţionată părţile au stabilit de comun acord condiţiile
privind ocuparea unui alt post de către contestatoare

şi încetarea exercitării de către aceasta a funcţiei de asistent medical şef al Secţiei Clinica I de Pneumologie, doar ca o consecinţă a primei condiţii, respectiv ocuparea unui post Laboratorul de Explorări Funcţionale.

Însă, prin Decizia nr. 167/04.11.2016 se dispune, la art. 1, că „începând cu data de 8.11.2016, încetează cu acordul părţilor numirea doamnei X. în funcţia de asistent medical şef în cadrul Secţiei Clinica I de Pneumologie”, iar la art. 2 că „cu aceeaşi dată doamna X. se numeşte în funcţia de asistent medical cu studii superioare, grad profesional principal, gradaţia 4, clasa de salarizare 63 în cadrul secţiei
Clinice I de Pneumologie
.” Or, deşi apelanta pârâtă invocă existenţa acordului dintre părţi în emiterea acestei decizii prin care se dispune încetarea exercitării de către intimata contestatoare a funcţiei de asistent medical, acest acord nu este întrunit, întrucât apelanta pârâtă a dat valenţă doar celui de al doilea aspect asupra căruia intervenise acordul de voinţă, de încetare a funcţiei de conducere, acord subsecvent şi subsumat realizării primului aspect şi anume ocuparea unui de execuţie in cadrul Laboratorului de Explorări Funcţionale.

Mai mult decât atât, în situaţia în care s-ar fi validat într-adevăr acordul de voinţă exprimat prin cererea formulată de către intimata contestatoare, încetarea numirii în funcţia de asistent medical şef în cadrul Clinicii I de Pneumologie ar fi fost consecinţa firească a schimbării locului de muncă, şi implicit a atribuţiilor potrivit fişei postului, astfel cum s-a stabilit de către părţi. Dar, prin decizia contestată, angajatorul nu a dat curs decât ”acordului de voinţă” privind încetarea funcţiei de conducere, retrogradând practic intimata la o funcţie de execuţie în cadrul aceluiaşi departament unde, până la acel moment, exercitase o funcţie de conducere.

Dispoziţiile art. 41 din Codul Muncii prevăd următoarele: ”Contractul individual de munca poate fi modificat
numai prin acordul părţilor
.
(2) Cu titlu de excepţie, modificarea unilaterala a contractului individual de munca este posibila numai in cazurile si in condiţiile prevăzute de prezentul cod.(3) Modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre următoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii; d) condiţiile de munca; e) salariul; f) timpul de munca si timpul de odihna.

Contractul individual de munca reprezintă o convenţie bilaterala, exprimând manifestarea de voinţa a celor doua parţi ale raportului juridic de munca, angajator si salariat . Întrucât acesta nu este un act de administrare unilateral al angajatorului, modificarea unui contact de munca individual nu poate interveni decât in aceleaşi condiţii in care acesta a fost încheiat, respectiv prin acordul parţilor. Potrivit art. 41 din Codul Muncii, modificarea contractului individual de munca sub aspectul elementelor enunţate, nu se poate realiza
decât cu acordul părţilor,

singura situaţie in care aceasta condiţie nu se impune, fiind aceea a sancţionării disciplinare, ipoteza care nu se regăseşte in prezenta cauza.

Analizând legalitatea deciziei nr. nr. 167/04.11.2016 emisa de apelantul parat, în mod corect instanţa de fond a reţinut ca in analiza legalităţii, trebuie plecat de la premisa ca la data emiterii acesteia, contestatoarea intimată ocupa funcţia de asistent medical şef în cadrul Secţiei Clinica I de Pneumologie; că prin cererea din 27.10.2016 - şi pe care apelanta îşi întemeiază realizarea acordului de voinţă, intimata contestatoare a formulat o cerere de schimbare a locului de munca, respectiv din funcţia de asistent medical sef pe o funcţie de execuţie, dar în cadrul unui alt compartiment.

Ca atare, câtă vreme apelantul pârât a dat curs doar consecinţei ce ar fi decurs din numirea intimatei pe o funcţie de execuţie din cadrul altui departament, respectiv încetarea funcţiei de conducere deţinute, în mod corect a apreciat prima instanţa ca modificarea locului muncii, a felului muncii si a salarizării, propuse prin decizia atacata, reprezintă o încercare de modificare unilaterala, din iniţiativa angajatorului, a contractului individual de munca, ignorând astfel aspectele asupra cărora se convenise prin cererea din 27.10.2016. Apărările apelantei cu privire la faptul că intimata ar fi formulat mai multe astfel de cereri asupra cărora ar fi revenit, că specificul secţiei în care îşi desfăşoară activitatea intimata impunea o procedură şi analiză specifică a cererilor de acest tip, deosebit de faptul că nu sunt relevante nici probator şi nici juridic, fiind subsecvente emiterii deciziei contestate, sunt fără relevanţă sub aspectul analizării legalităţii deciziei contestate şi anume dacă există acordul de voinţă al părţilor cu privire la modificările privitoare la felul şi locul muncii dispuse prin decizie. Mai mult decât atât, ele vin să confirme că, în fapt, angajatorul a urmărit cu bună ştiinţă îndepărtarea intimatei din funcţie. Astfel, deşi cererea formulată de intimată poartă rezoluţiile favorabile ale persoanelor responsabile din managementul unităţii, se arată în motivele de apel că nu s-a putut da curs acestui schimb şi că ”există numeroase înscrisuri prin care se căutau
soluţii pentru a accepta mutarea d-nei X.
,
inclusiv prin propunerile de atribuţii din cererea d - Iui Prof. Dr. Y.” Susţinerea apelantei în sensul că s-a semnalat de către conducătorii celor două compartimente ” conducerii spitalului deficitul de personal din cadrul laboratorului,” nu numai că nu este în măsură să ”dovedească” existenţa acordului de voinţă pentru modificarea acordului de voinţă, dar reliefează atitudinea angajatorului în situaţia analizată,
câtă vreme la data formulării cererii de către contestatoare s-au dat avize favorabile în sensul solicitat nefiind evidenţiate nici un moment astfel de dificultăţi de personal.

Toate apărările apelantei se bazează pe fapte si înscrisuri de după emiterea Deciziei 167/04.11.2016. In acest mod, angajatorul a încălcat dispoziţiile legale schimbând in mod unilateral locul si felul muncii contestatoarei, interpretarea cererii 19154/27.10.2016 fiind ruptă din context şi abuzivă. Concluzionând, în cauză, din cele expuse reiese cu evidenţă că angajatorul a ignorat partea esenţială a aspectelor asupra cărora se convenise, dând valenţă doar unui aspect care, singular, nu realizează acordul de voinţă de care se prevalează apelantul, întrucât
prin nici o cerere/solicitare intimata contestatoare nu îşi exprimă acordul de voinţă privind încetarea funcţiei de asistent medical şef în cadrul Secţiei Clinica I de Pneumologie.

Pentru aceste considerente, in baza art. 480 Cod pr. civila, Curtea respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi împotriva sentinţei civile nr. 1817 din 16.10.2017 pronunţată de Tribunalul Iaşi, sentinţă pe care o păstrează. In temeiul dispoziţiilor art. 451 Cod pr. civila, Curtea obligă apelantul sa plătească intimatei cheltuieli de judecata in valoare de 2500 lei, reprezentând onorariu avocat ales, conform chitanţei nr. 32 din 16.04.2018.