Nelegala citare, nelegala reprezentare a partii civile si a persoanei juridice, neexercitarea drepturilor procesuale a acesteia din urma

 

Cuprins pe materii:
Drept procesual penal. Partea speciala

Indice alfabetic:
Drept procesual penal. Reprezentarea persoanei juridice

Temei de drept
: art. 491 Cod procedura penala, 421 pct. 2 lit. b) Cod procedura

penala

Din interpretarea sistematica a dispozitiilor art. 491 alin. (2) si (3) Cod procedura penala rezulta, in mod indubitabil, ca in ipoteza in care reprezentantul legal al persoanei juridice pusa sub acuzare, la randul sau, este invinuit pentru aceeasi fapta, reprezentarea in procesul penal a persoanei juridice nu va putea fi facuta de catre reprezentantul sau legal, ci de un reprezentant conventional desemnat de persoana juridica ori de organul judiciar.

Lipsa de reprezentare a persoanei juridice inculpate, lipsa de citare legala a acestei inculpate, imposibilitatea inculpatei (in conditiile in care nu a avut un reprezentant conventional) de a-si exercita in deplina plenitudine drepturile procesuale recunoscute de lege in favoarea sa, inclusiv dreptul la aparare, au produs vatamari ale drepturilor conferite de lege inculpatei in procesul penal, care nu pot fi inlaturate decat prin desfiintarea hotararii pronuntate de instanta de fond.

Decizia penala nr. 204/10.03.2016

Fiind investita cu solutionarea apelurilor declarate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Iasi si de inculpatii A., B., C., D. si SC X SRL, impotriva sentintei penale nr. 166 din 21.09.2015 pronuntata de Tribunalul Vaslui, in urma examinarii actelor si lucrarilor dosarului si a sentintei penale apelata prin prisma motivului de apel referitor la nelegala citare a unor parti, in limitele conferite de dispozitiile art. 417 alin. (2) Cod procedura penala, Curtea a constatat ca prin rechizitoriul dat de procurorul din cadrul Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Iasi s-a dispus trimiterea in judecata alaturi de inculpatii - persoane fizice si a inculpatei persoana juridica SC X SRL, aceasta din urma sub aspectul comiterii infractiunii de „complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice”, in varianta normativa prevazuta de art. 26 Cod penal din 1969 rap. la art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 248 Cod penal din 1969, 248 indice 1 Cod penal din 1969 si cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal din 1969 si art. 75 lit. a) Cod penal din 1969.

Pentru primul termen de judecata stabilit la prima instanta potrivit rezolutiei puse de presedintele completului de judecata caruia cauza i-a fost repartizata aleatoriu, inculpata persoana juridica SC X SRL a fost citata la sediu, iar citatia a fost primita de catre inculpatul A, in calitatea sa de administrator al SC X SRL.

Ulterior, pe tot parcursul judecatii in prima instanta desfasurata in fata Tribunalului Vaslui, inculpata persoana juridica a fost reprezentata de catre inculpatul persoana fizica A., in considerarea calitatii acestuia de asociat unic si administrator al respectivei societatii comerciale. Mai mult, inculpatul A este persoana care a angajat un avocat ales pentru inculpata SC X SRL si acelasi avocat a acordat asistenta juridica si inculpatului A.

Cadrul legal ce reglementeaza reprezentarea persoanei juridice a carei tragere la raspundere penala a fost demarata prin punerea in miscare a actiunii penale, il constituie art. 491 Cod procedura penala, cu denumirea marginala „Reprezentarea persoanei juridice”.

Potrivit alineatului (1) al art. 491 Cod procedura penala „persoana juridica este reprezentata la indeplinirea actelor procesuale si procedurale de reprezentantul sau legal”, iar alineatul (2) al aceluiasi articol prevede ca „daca pentru aceeasi fapta sau pentru fapte conexe s-a pus in miscare actiunea penala si impotriva reprezentantului legal al persoanei juridice, aceasta isi numeste un mandatar pentru a o reprezenta”.

Dispozitia legala precitata are caracter imperativ, prevazand dreptul persoanei juridice de a-si numi un mandatar in ipoteza in care reprezentantul ei legal este pus sub acuzare pentru aceeasi fapta. In situatia in care persoana juridica nu da curs normei imperative inscrise in art. 491 alin.(2) Cod procedura penala, mandatarul va fi numit de catre organul de urmarire penala sau de instanta de judecata. Totodata, norma de procedura citata instituie o interdictie de reprezentare a persoanei juridice inculpata pentru reprezentantul legal al acesteia in ipoteza in care acesta din urma este pus sub acuzare pentru aceeasi fapta.

In acest sens, alineatul (3) al art. 491 Cod procedura penala prevede ca in situatia in care persoana juridica aflata in ipoteza prevazuta la alineatul (2) nu isi numeste un mandatar care sa o reprezinte, acesta va fi desemnat de organul judiciar in fata caruia se afla cauza dintre practicienii in insolventa, autorizati potrivit legii.

Din interpretarea sistematica a dispozitiilor art. 491 alin. (2) si (3) Cod procedura penala rezulta, in mod indubitabil, ca in ipoteza in care reprezentantul legal al persoanei juridice pusa sub acuzare, la randul sau, este invinuit pentru aceeasi fapta, reprezentarea in procesul penal a persoanei juridice nu va putea fi facuta de catre reprezentantul sau legal, ci de un reprezentant conventional desemnat de persoana juridica ori de organul judiciar.

In cauza supusa prezentului examen de control judiciar, potrivit relatiilor furnizate de Oficiul Comertului de pe langa Tribunalul Vaslui, in cadrul persoanei juridice SC X SRL , calitatea de asociat unic si respectiv de administrator era si este detinuta de numitul A.

In raport de imprejurarea ca atat reprezentantul legal al persoanei juridice, numitul A., cat si persoana juridica SC X SRL, au fost trimisi in judecata pentru una si aceeasi fapta de complicitate la abuz in serviciu, sub aspectul reprezentarii procesuale devine aplicabila norma juridica prevazuta la art. 491 alin.(2) Cod procedura penala potrivit careia persoana juridica inculpata avea dreptul sa isi numeasca un mandatar (altul decat reprezentantul sau legal) care sa o reprezinte in procesul penal.

S-a constatat ca un astfel de demers nu a fost efectuat in cursul judecatii in prima instanta, iar instanta de judecata nu a apelat si nu a facut aplicarea dispozitiilor art. 491 alin.(3) Cod procedura penala, in sensul de a fi desemnat pe unul dintre practicienii in insolventa, autorizati potrivit legii sa reprezinte interesele si sa exercite drepturile si obligatiile procesuale pentru SC X SRL.

Daca pentru inculpata SC X SRL desemnarea reprezentantului conventional constituie un drept, pentru instanta fondului desemnarea unui mandatar pentru persoana juridica inculpata, reprezenta o obligatie ce trebuia indeplinita inca de la momentul initial al inceperii judecatii in prima instanta.

In considerarea aspectelor mai sus prezentate, Curtea a retinut ca pe tot parcursul judecatii in prima instanta, inculpata persoana juridica SC X SRL nu a fost legal reprezentata, nu a fost legal citata si nu avut asigurata, in conditiile legii, nici asistenta juridica, atata timp

cat avocatul ales a fost angajat de catre persoana fizica care nu avea dreptul sa o reprezinte in procesul penal.

Prin maniera in care s-a desfasurat judecata in fata instantei fondului in raport cu inculpata persoana juridica, respectiv prin reprezentarea acesteia de catre persoana fizica careia legea procesual penala (art. 491 alin. 2 Cod procedura penala) ii interzicea sa o reprezinte, in opinia judecatorilor din controlul judiciar, inculpata persoana juridica a fost privata de exercitarea tuturor drepturilor procesuale conferite de lege, judecata in privinta sa realizandu-se in absenta respectarii oricarui drept recunoscut de lege in favoarea inculpatului in procesul penal, pornind de la dreptul initial de a fi incunostintat despre faptul ca era chemata in fata instantei de judecata, prin corecta citare.

Imprejurarea ca inculpata SC X SRL a beneficiat de asistenta calificata din partea unui avocat nu este in masura sa inlature nelegalitatea semnalata, atata timp cat avocatul a fost ales si angajat de catre persoana fizica care nu putea realiza un astfel de demers, respectiv de inculpatul A. In conditiile date, apare evident faptul ca avocatul ales al SC X SRL a comunicat si a primit toate datele, informatiile, elementele necesare realizarii apararii de la inculpatul A.

In aceeasi ordine de idei, nu poate fi ignorata nici imprejurarea ca unul si acelasi avocat a acordat asistenta juridica atat inculpatului persoana fizica ,cat si inculpatei persoana juridica, situatie in care instanta fondului ar fi trebuit sa verifice si sa aprecieze daca cei doi inculpati aveau sau nu interese contrare.

Pentru argumentele anterior dezvoltate, Curtea a constatat ca judecata in prima instanta s-a desfasurat cu incalcarea normelor de procedura penala care reglementeaza reprezentarea persoanei juridice in procesul penal, citarea inculpatului si asigurarea exercitarii in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor procesuale ale partilor, inclusiv a dreptului la aparare.

Incalcarea normelor de procedura penala anterior mentionate atrage, in principal, sanctiunea nulitatii relative insa, in conditiile in care prin maniera de desfasurare a judecatii in prima instanta in raport cu inculpata SC X SRL , si anume prin reprezentarea acesteia de catre o persoana careia legea ii interzice sa o reprezinte, persoana care i-a ales si angajat avocatul care i-a acordat asistenta calificata, a comunicat cu aparatorul transmitand astfel apararile pe care dorea ca avocatul sa le faca pentru SC X SRL si formularea propriu-zisa a apararilor, Curtea a apreciat ca au fost incalcate si dispozitiile de procedura ce reglementeaza asistarea inculpatului de catre avocat atunci cand asistenta juridica este obligatorie. Prin aceasta din urma incalcare, in conformitate cu dispozitiile art. 281 alin.(1) lit.f) Cod procedura penala, instanta de apel retine ca sanctiunea care intervine este nulitatea absoluta, nulitate care, in raport de momentul la care s-a produs incalcarea (in cursul judecatii) poate fi invocata in orice stare a procesului.

Avand in vedere consecintele efectiv produse prin incalcarea dispozitiilor de procedura penala mentionate, respectiv lipsa de reprezentare a persoanei juridice inculpate, lipsa de citare legala a acestei inculpate, imposibilitatea inculpatei (in conditiile in care nu a avut un reprezentant conventional) de a-si exercita in deplina plenitudine drepturile procesuale recunoscute de lege in favoarea sa, inclusiv dreptul la aparare, s-a apreciat ca incalcarea normelor procesual penale a produs vatamari ale drepturilor conferite de lege inculpatei SC X SRL in procesul penal, care nu pot fi inlaturate decat prin desfiintarea hotararii pronuntate de instanta de fond.

Analizata din perspectiva dispozitiilor art. 6 din CEDO, Curtea retine ca judecata in prima instanta s-a desfasurat in absenta cerintelor ce decurg din caracterul echitabil al procesului, intre care se afla si obligatia tribunalului de a proceda la desemnarea unui mandatar dintre practicienii in insolventa, autorizati potrivit legii pentru a reprezenta inculpata persoana juridica, de a o cita in mod legal pe acesta si de a-i crea cadrul jurisdictional in care sa isi poata exercita in mod obiectiv si efectiv drepturile procesuale.

Cerinta din art. 6 parag. 1 al Conventiei, aceea ca o cauza sa fie examinata in mod echitabil, trebuie inteleasa si in sensul de a se asigura respectarea principiilor fundamentale ale oricarui proces, intre care primul este acela de a instiinta persoana pusa sub acuzare despre faptul ca este chemat in fata unui tribunal, asigurarea reprezentarii acesteia in conditiile legii, precum si principiul contradictorialitatii si principiul dreptului la aparare, acestea doua din urma asigurand egalitatea deplina a partilor in proces.

Citarea partilor la procesul penal este situatia premisa care permite partilor din proces sa participe in mod activ si egal la prezentarea, argumentarea si dovedirea drepturilor lor in cursul desfasurarii procesului, mai precis sa discute si sa combata sustinerile facute de fiecare dintre ele si sa-si exprime opinia asupra initiativelor instantei in scopul stabilirii adevarului si al pronuntarii unei hotarari legale si temeinice.

Procedand la o judecata fara ca inculpata sa fie citata si reprezentata in conditiile legii, tribunalul a lipsit practic de judecata in fond pe inculpata persoana juridica, ignorand astfel toate garantiile menite sa asigure echitabilitatea procesului.

Privita din perspectiva nevoii de a asigura respectarea tuturor garantiilor ce decurg din dreptul la un proces echitabil inscris in art. 6 din CEDO, art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei si art. 8 din Codul de procedura penala, avand in vedere si principiul dublului grad de jurisdictie pe care legea procesual penala il consacra, pentru a nu priva pe inculpata persoana juridica de un grad de jurisdictie (situatie ce ar aparea daca instanta de apel ar proceda la rejudecarea cauzei), Curtea a constatat ca se impune ca prezenta cauza sa fie rejudecata de aceeasi instanta, respectiv de Tribunalul Vaslui.

Cat priveste critica referitoare la nelegala citare a partii civile Statul Roman, Curtea a constatat ca este intemeiata si aceasta intrucat, potrivit actelor normative in vigoare, Statul Roman este reprezentat in fata instantelor judecatoresti nationale doar de Ministerul Finantelor Publice. In acest sens, relevante sunt dispozitiile art. 12 alin. (5) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica modificate prin art. 89 pct. 4 din Legea nr. 71/2011 care prevad ca: „In litigiile privitoare la dreptul de administrare, statul este reprezentat de Ministerul Finantelor Publice, iar unitatile administrativ-teritoriale de catre consiliile judetene, de Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de consiliile locale, care dau mandat scris, in fiecare caz, presedintelui consiliului judetean ori primarului. Acesta poate desemna un alt functionar de stat sau un avocat care sa il reprezinte in fata instantei.”

In conditiile in care in cauza dedusa prezentei judecati s-a retinut ca urmarea infractiunilor comise de inculpatii din dosar s-a produs o paguba materiala in dauna Statului Roman, in temeiul dispozitiilor legale anterior citate, partea civila Statul Roman se impunea a fi reprezentata in fata instantei de la Tribunalul Vaslui, de Ministerul Finantelor Publice si, implicit, citarea partii civile trebuia realizata prin institutia publica care are dreptul de la lege de a o reprezenta in fata instantelor judecatoresti.

Fata de aceste motive, Curtea a retinut ca nici citarea partii civile la instanta de fond nu a fost realizata cu respectarea dispozitiilor legii, astfel ca la rejudecare aceasta deficienta va fi indreptata de catre instanta de la Tribunalul Vaslui, in sensul ca partea civila va fi citata prin Ministerul Finantelor Publice.

In considerarea tuturor argumentelor mai sus dezvoltate, in temeiul dispozitiilor art. 421 pct. 2 lit. b) Cod procedura penala, Curtea a admis apelurile declarate in cauza si a desfiintat sentinta primei instante, integral, in latura penala si in latura civila.

Pentru motivele ce tin de nelegala citare si nelegala reprezentare a partii civile Statul Roman si a inculpatei persoana juridica SC X SRL, neexercitarea drepturilor procesuale a acesteia din urma, inclusiv dreptul la aparare, cauza a fost trimisa pentru rejudecare la aceeasi instanta, respectiv la Tribunalul Vaslui.