Legalitate diminuare spor pentru risc si suprasolicitare neuropsihica pentru personal
31 martie 2020Necercetarea fondului, Casare hotarare, Trimiterea cauzei spre rejudecare.
31 martie 2020
Neatragerea casarii hotararii judecatoresti ca urmare a modului oarecum sumar de argumentare
Articolul 6 alin.1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului obliga instantele sa-si motiveze hotararile, aceasta neinsemnand insa ca se cere un raspuns detaliat la fiecare argument, amploarea acestei obligatii poate varia in functie de natura hotararii, astfel ca problema de a sti daca o instanta si-a incalcat obligatia de a motiva ce decurge din articolul 6 din Conventie nu se poate analiza decat in lumina circumstantelor spetei.
Or, exigentele normelor procedurale interne, precum si cele sustinute in jurisprudenta Curtii de la Strasbourg, au fost respectate in hotararea recurata, rezultand ca judecatorul a facut o analiza, chiar daca nu foarte ampla, a chestiunilor de fapt si de drept supuse judecatii, a aratat care sunt argumentele pentru care se considera ca masura solicitata de reclamanta nu are caracter vremelnic si nici urgent, si in consecinta, nu poate fi dispusa.
Ordonanta presedintiala este o procedura speciala care presupune cu necesitate urgenta masurii astfel dispuse, nefiind rezonabil ca situatiei conflictuale care dureaza de cativa ani sa i se puna capat, chiar si vremelnic, in procedura sumara a ordonantei presedintiale, intarzierea reclamata nefiind astfel incidenta.
Cu alte cuvinte, chiar daca reclamanta este titularul unui drept recunoscut de lege, ea trebuie sa reclame, in apararea acestui drept, tot un remediu recunoscut si permis de lege, aparenta dreptului nefiind raportata numai la patrimoniul reclamantului, ci si la ceea ce se urmareste prin masura solicitata.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului - Cauza Boldea impotriva Romaniei Articolul 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului Art. 997 alin. (1) Noul Cod de procedura civila
- Prin sentinta civila nr. 1245/07.10.2016,
Tribunalul Constanta a respins cererea formulata de reclamanta [...] SRL in contradictoriu cu paratii Inspectoratul de Politie Judetean Constanta - Sectia Serviciul Rutier si Directia Regionala de Drumuri si Poduri Iasi, prin Sectia de Drumuri Nationale Bacau.
Tribunalul Constanta - Sectia contencios administrativ si fiscal a fost investit la data de 12.08.2016 cu ordonanta presedintiala formulata de reclamanta [...] SRL in contradictoriu cu paratii Inspectoratul de Politie Judetean Constanta - Sectia Serviciul Rutier si Directia Regionala de Drumuri si Poduri Iasi, prin Sectia de Drumuri Nationale Bacau, prin care a solicitat obligarea temporara a celor doua parate la permiterea accesului in incinta imobilului situat in Comuna [...], Sat [...], cod [...], judetul Bacau, direct din drumul national DN2, pana la construirea drumului colector sau pana la avizarea, de catre autoritatile competente, a unei alte cai de acces la imobil, fara sanctionarea in vreun fel a societatii si fara blocarea drumului provizoriu existent, precum si obligarea paratelor, in solidar, la plata cheltuielilor de judecata.
- Impotriva acestei hotarari judecatoresti a declarat recurs reclamanta [...] SRL (calea de atac fiind astfel calificata in sedinta publica din data de 13.02.2017), care a criticat solutia instantei de fond din perspectiva motivelor de casare prevazute de art. 488 alin.1 pct.6 si 8 Cod procedura civila.
Potrivit recurentei reclamante, hotararea atacata nu este corespunzator motivata, contine motive contradictorii, dar si motive straine de pricina - motiv de recurs prevazut de art.488 pct.6 NCPC, astfel:
Instanta de fond face o confuzie foarte grava cu privire la ceea ce societatea a solicitat prin cererea de chemare in judecata, sustinand in mod eronat ca s-ar fi cerut instantei realizarea definitiva a unui drept, in realitate, ceea ce s-a solicitat instantei a fost ca aceasta
sa dispuna o masura temporara, respectiv de a permite accesul societatii la terenul si imobilul pe care le detine in proprietate pe calea de acces preexistenta, direct din DN2, pana la un moment bine definit in timp.
Se sustine ca motivarea sentintei este una incompleta si incoerenta, lipsind un fundament logic clar pentru afirmatiile sau concluziile instantei de fond, iar astfel de carente in motivarea hotararii pun societatea in imposibilitatea de a intelege care sunt ratiunile pentru care cererea de chemare in judecata a fost respinsa, daca aceste ratiuni sunt corecte si intemeiate sau, din contra, ele nu justifica solutia data.
Arata recurenta ca sentinta contine inclusiv motive straine de pricina, instanta de fond nu face absolut nicio analiza cu privire la aparenta in drept, nu analizeaza nici unul dintre argumentele aduse de [...] in sustinerea faptului ca aparenta in drept inclina in favoarea sa si, pe cale de consecinta, ajunge la o concluzie profund eronata cu privire la temeinicia si legalitatea cererii sale.
Instanta de fond nu a analizat majoritatea motivelor invocate de [...] prin cererea de chemare in judecata, si nu abordeaza deloc problema limitarii abuzive a dreptului de proprietate al reclamantei, urgenta motivata de efectele multiple si deosebit de grave pe care blocarea unicului acces la imobil le-ar avea, si multe alte argumente aduse de societate tocmai pentru a justifica caracterul urgent si temporar al masurii solicitate, precum intransigenta si culpa evidenta a autoritatilor in situatia creata, lipsa acestora de cooperare si indrumare, in ciuda faptului ca societatea nu are nici cea mai usoara culpa in crearea acestei situatii.
Potrivit recurentei reclamante, hotararea atacata a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a normelor de drept material - motiv de recurs prevazut de art.488 pct.8 NCPC, fiind sustinut ca in speta sunt indeplinite toate conditiile prevazute de art.997 NCPC.
Se invedereaza ca in favoarea [...] exista o aparenta in drept, astfel cum impune art. 997 Cod procedura civil, iar instanta a omis cu desavarsire sa analizeze indeplinirea acestei conditii in speta.
Astfel, o prima precizare care se impune este aceea ca singura cale de acces care a existat vreodata aferent imobilului din Comuna [...] este accesul direct din DN2, acces care a fost utilizat de toti proprietarii de terenuri situate in lungul drumului national indicat. Nu a existat si nu exista drum colector sau vreo cale de acces alternativa la niciuna din cele opt proprietati aflate in lungul DN2, astfel incat nu se poate sustine ca societatea ar fi realizat o cale de acces noua prin utilizarea accesului direct din acest drum, ci a continuat sa foloseasca vechiul acces, care nu a devenit ilegal odata cu adoptarea OG nr. 43/1997 sau cu aprobarea noilor documentatii de urbanism.
De asemenea, potrivit art. 19 din OG nr. 43/1997, obligatia de a construi drumul colector revine autoritatii publice locale care extinde intravilanul localitatii in lungul drumului national, concluzie care se desprinde si din dispozitiile art. 63 alin. 5 lit. a, c si f, coroborat cu art. 36 alin. 6 lit. a, pct. 13 din Legea nr. 215/2001, legea neprevazand in sarcina particularilor nicio obligatie de a construi drumuri sau cai de acces, aceasta fiind o problema de urbanism care ramane sa fie rezolvata de autoritatile cu atributii in acest domeniu.
Concluzia care se impune este aceea ca [...] are dreptul de a avea acces la imobilul detinut in proprietate, ca nu exista nici un motiv pentru ca unica cale de acces existenta in fapt sa fie blocata sau pentru ca societatea sa fie sanctionata pentru utilizarea acesteia, si ca [...] nu are nicio obligatie legala de a amenaja o anumita cale de acces.
Formularea unei actiuni de obligare a Primariei [...] la construirea drumului colector reprezinta o simpla optiune aflata la indemana societatii, iar faptul ca aceasta nu a formulat o astfel de actiune de fond in perioada 2011 - pana in prezent nu constituie un argument valabil pentru a respinge pretentiile din prezenta actiune.
Potrivit recurentei, solicitarea din prezenta actiune este una mai mult decat justificata din punct de vedere juridic si din punct de vedere faptic, societatea recurenta este titulara unui drept de proprietate absolut si inviolabil, precum si beneficiara libertatii fundamentale de a exercita activitate economica, aparenta de drept inclina in mod vadit in favoarea acesteia.
Se sustine, de asemenea, ca masurile solicitate au caracter provizoriu, momentul pana la care se solicita dispunerea masurilor fiind fie pana la construirea drumului colector (pana la darea efectiva a acestuia in folosinta, astfel incat IPJ Bacau si DRDP Iasi sa nu poata aplica sanctiuni societatii pe perioada cat drumul colector este in constructie); fie pana la avizarea unei alte cai de acces de catre autoritatile competente.
Contrar afirmatiilor instantei de fond, este lipsit de relevanta aspectul ca autoritatile publice au prevazut deja o solutie tehnica privind accesul la imobilul detinut in proprietate, intrucat adoptarea unei astfel de solutii prin documentatiile de urbanism nici nu invalideaza calea de acces preexistenta acestor documentatii si nici nu constituie un temei de drept pentru limitarea dreptului de proprietate prin blocarea unicei cai de acces la imobil.
Conditia urgentei este, de asemenea, indeplinita, invedereaza recurenta reclamanta, intrucat masurile solicitate de [...] se impun pentru protejarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere si, totodata pentru evitarea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara.
Masura ceruta a fi dispusa pe calea ordonantei presedintiale este necesara pentru a asigura respectarea dreptului de proprietate, precum si a dreptului de a exercita o activitate economica,
ambele drepturi putand fi oricand limitate in mod nejustificat, prin blocarea unicului acces la imobilul detinut in proprietate.
Pe de alta parte, masura este necesara si pentru a evita crearea unei pagube iminente nu doar in patrimoniul societatii - proprietar al imobilului din Comuna [...], ci si in patrimoniul celorlalte societati comerciale care isi desfasoara activitatea comerciala in acest spatiu si chiar pentru a evita prejudicierea bugetului de stat si a economiei locale, avand in vedere ca societatile care activeaza in spatiul comercial amenajat de [...], ca si [...] in sine, contribuie cu sume considerabile la bugetul local si la bugetul general consolidat.
Sustine recurenta reclamanta ca in speta de fata, dreptul de proprietate este ingradit in mod indirect, fara justificarea unui interes public si fara respectarea principiului proportionalitatii ingerintei, prin limitarea nejustificata a accesului la proprietate si obligarea societatii la utilizarea unui drum de acces care nu exista, a unui drum care din anul 2008 si pana in prezent nu a fost construit, fara a exista vreo culpa a [...] in lipsa acestui drum colector sau in imposibilitatea avizarii unei cai de acces alternative.
Pana la acest moment, unica solutie de intrare in legalitate propusa de cele doua parate pun Societatea intr-o situatie ingrata, avand in vedere ca drumul colector referit de cele doua autoritati nu exista si ca [...] nu are posibilitatea construirii acestui drum colector prin forte proprii, intrucat o astfel de operatiune presupune exproprierea mai multor persoane si alocarea unor fonduri considerabile pentru construirea efectiva a drumului, singura in masura sa realizeze acest proiect fiind Primaria Comunei [...], care de altfel a si realizat documentatiile de urbanism care prevad solutia tehnica a drumului colector.
Se invedereaza, totodata, ca atitudinea autoritatilor locale da nastere la o serie de consecinte care se rasfrang si produc pagube nu doar asupra recurentei, ci si asupra societatilor care isi desfasoara activitatea in spatiile inchiriate, iar dispunerea acestei masuri temporare este de natura a proteja si un interes public superior, avand in vedere ca blocarea, chiar si temporara, a accesului in imobilul din Comuna [...] ar echivala cu oprirea activitatii comerciale a patru societati distincte, afectand mediul de afaceri local si disponibilitatea investitorilor straini de a demara afaceri in Romania.
Intimatele parate au formulat intampinari in cauza si au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, aratand ca in mod corect instanta de fond a stabilit ca nu au fost intrunite cumulativ conditiile impuse de lege pentru ordonanta presedintiala, respectiv urgenta si caracterul vremelnic al masurii.
3.
Analizand legalitatea sentintei civile recurate, sub aspectul motivelor invocate, Curtea de apel constata ca
recursul este nefondat,
pentru urmatoarele considerente:
Motivul de casare prevazut de art.488 pct.6 NCPC este incident „
cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai straine de natura cauzei
", fiind sustinut, din perspectiva acestor dispozitii legale, ca hotararea recurata cuprinde o motivare incompleta si incoerenta, motive straine de pricina si nu face referire la majoritatea motivelor reclamantei in privinta limitarii dreptului sau de proprietate si urgenta justificata de efectele multiple si deosebit de grave, pe care blocarea accesului la imobil le are.
Din analiza efectuata asupra considerentelor hotararii recurate, prin raportare la solutia pronuntata de prima instanta, se constata ca judecatorul fondului s-a conformat prevederilor art.425 alin.(1) lit.b.) NCPC si a aratat motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia data, verificarea cererii reclamantei fiind efectuata in raport cu cerintele de admisibilitate prevazute de lege in privinta procedurii speciale a ordonantei presedintiale.
Astfel cum se retine in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (hotararea Boldea impotriva Romaniei), articolul 6 alin.1 CEDO obliga instantele sa-si motiveze hotararile, aceasta neinsemnand insa ca se cere un raspuns detaliat la fiecare argument, amploarea acestei obligatii poate varia in functie de natura hotararii, astfel ca problema de a sti daca o instanta si-a
incalcat obligatia de a motiva ce decurge din articolul 6 din Conventie nu se poate analiza decat in lumina circumstantelor spetei. De asemenea, notiunea de proces echitabil cere ca o instanta interna care nu si-a motivat decat pe scurt hotararea, indiferent daca a facut-o alipind motivele oferite de o instanta inferioara sau altfel, sa fi examinat cu adevarat problemele esentiale ce i-au fost supuse atentiei.
Or, exigentele normelor procedurale interne, precum si cele sustinute in jurisprudenta Curtii de la Strasbourg au fost respectate in hotararea recurata, rezultand ca judecatorul a facut o analiza, chiar daca nu foarte ampla, a chestiunilor de fapt si de drept supuse judecatii, a aratat care sunt argumentele pentru care se considera ca masura solicitata de reclamanta nu are caracter vremelnic si nici urgent, si in consecinta, nu poate fi dispusa.
Chiar in conditiile in care ar fi facut referire expresa la aparenta in drept sustinuta de reclamanta, in urma constatarii neintrunirii celorlalte doua cerinte legale, solutia instantei de fond ar fi fost tot de respingere a cererii de ordonanta presedintiala, astfel ca apreciem ca modul oarecum sumar de argumentare, prin raportare la motivarea reclamantei, nu atrage casarea hotararii.
Motivul de casare prevazut de art.488 pct.8 NCPC este incident „
cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material”,
fiind invocat ca in cauza au fost incalcate si aplicate gresit dispozitiile art.997 NCPC, dispozitiile HG nr.43/1997, ale Legii nr.214/2001 si ale Legii nr.554/2004.
Din perspectiva acestui motiv de casare, retinem urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art.997 alin.(1) NCPC,
„Instanta de judecata, stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea sa ordone masuri provizorii in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari
”.
Conditiile speciale de admisibilitate ale ordonantei presedintiale sunt urgenta, caracterul vremelnic al masurii si neprejudecarea fondului dreptului, la care se adauga aparenta de drept a celui care reclama masura.
Astfel cum corect a retinut si judecatorul fondului, apreciem ca masura solicitata de reclamanta, respectiv aceea a „obligarii temporare a celor doua parate la permiterea accesului in incinta imobilului situat in Comuna [...], Sat [...], judetul Bacau, direct din drumul national DN2, pana la construirea drumului colector sau pana la avizarea, de catre autoritatile competente, a unei alte cai de acces la imobil, fara sanctionarea in vreun fel a societatii si fara blocarea drumului provizoriu existent” nu are caracterul urgent cerut de art.997 NCPC, urgenta fiind determinata de acele „cazuri grabnice”, pe care reclamantul are obligatia procesuala sa le probeze.
Potrivit doctrinei si jurisprudentei in materie, exista urgenta ceruta de lege atunci cand este dovedita primejdia unui prejudiciu ireparabil, care se produce prin intarzierea in luarea masurii, necesitatea care nu sufera nicio intarziere, pericolul care este atat de iminent, incat nicio chemare in judecata, chiar cu un termen scurt, nu l-ar putea inlatura.
Urgenta nu este una principiala, ea trebuie sa rezulte din imprejurari de fapt concrete, aspecte care nu se probeaza in speta de fata.
Astfel cum chiar recurenta reclamanta invedereaza, incepand cu anul 2011, [...] este somata de DRDP Iasi - SDN Bacau sa inceteze sa foloseasca accesul direct din DN2 si utilizeze drumul colector paralel cu drumul national, drum mentionat in documentatia intocmita de Comuna [...], dar neconstruit in fapt, iar reclamanta poarta corespondenta cu SDN Bacau si cu IPJ Bacau, incepand din acelasi an, in privinta autorizarii unui drum de acces provizoriu sau a unei cai de acces alternative.
Conflictul generat de lipsa construirii drumului colector si al imposibilitatii accesului catre spatiul comercial al [...] treneaza, asadar, de o perioada considerabila de timp, si indiferent de lipsa
culpei reclamantei in existenta acestei situatii factuale, perioada lunga in care nu s-a actionat in justitie in legatura cu acest diferend, inlatura cerinta existentei urgentei.
Ordonanta presedintiala este o procedura speciala care presupune cu necesitate urgenta masurii astfel dispuse, nefiind rezonabil ca situatiei conflictuale care dureaza de cativa ani sa i se puna capat, chiar si vremelnic, in procedura sumara a ordonantei presedintiale, intarzierea reclamata nefiind astfel incidenta.
Contrar insa concluziei instantei de fond, apreciem ca masura solicitata are caracter vremelnic, astfel cum rezulta din insasi natura masurii, insa numai acest aspect nu este de natura sa inlature solutia respingerii cererii de ordonanta presedintiala.
In plus, analizand aparenta dreptului sustinut de recurenta reclamanta, prin raportare la apararile intimatilor parati, instanta de recurs considera ca cererea de ordonanta presedintiala nu este admisibila si din perspectiva lipsei acelei aparente de drept care sa decurga dintr-o situatie juridica legala.
Cu alte cuvinte, chiar daca reclamanta este titularul unui drept recunoscut de lege, ea trebuie sa reclame, in apararea acestui drept, tot un remediu recunoscut si permis de lege, aparenta dreptului nefiind raportata numai la patrimoniul reclamantului, ci si la ceea ce se urmareste prin masura solicitata.
Or, accesul la imobilul detinut de [...] chiar din DN2, astfel cum se solicita, implica o intrerupere a circulatiei rutiere pe un drum in care limita de viteza este de 100 km/h, cu posibile consecinte periculoase asupra circulatiei pe drumurile publice, invocarea dispozitiilor art.37 alin.(6) din OG nr. 43/1997 fiind in defavoarea situatiei juridice invocate de reclamanta.
Asadar, prejudiciul invocat de recurenta reclamanta poate si trebuie sa fie inlaturat pe calea unor remedii legale, altele decat cea solicitata prin prezenta cerere, cunoscute de catre societate, procedura ordonantei presedintiale nefiind admisibila in acest caz.
Fata de considerentele expuse, instanta de recurs constata ca niciunul dintre motivele de casare invocate nu este incident in cauza, astfel ca in baza prevederilor art.496 alin.(1) NCPC, recursul reclamantei va fi respins ca nefondat.
Decizia civila nr. 215/CA/13.02.2017 Judecator redactor Ramona Poppa